Arhive etichetă: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

CALL FOR PAPERS, Conferinţa Mediul rural şi comunismul în Europa de Est: percepții, atitudini, propagandă, Sibiu, 25 – 26 septembrie 2015


În perioada 25 – 26 septembrie 2015, la Sibiu, va avea loc conferinţa Mediul rural şi comunismul în Europa de Est: percepţii, atitudini, propagandă.
Organizatori: Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Johannes Gutenberg” din Mainz, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, Departamentul de Istorie a Relaţiilor Internaţionale, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. (…)
Cei interesați să participe sunt rugați să trimită titlul lucrării şi un abstract de maximum 300 de cuvinte, în limba engleză, până la 31 ianuarie 2015, pe adresa de e-mai lcommunism.conference.2015@gmail.com.
Mai multe detalii aici.
 Informații preluate de la http://cosmin-budeanca.blogspot.ro

Call for Proposals- „România dictaturilor: 1938-1989”


CSCP

Sâmbătă, 26 noiembrie 2011, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Corp H (Bd. Carol I, nr. 11), sala H1, ora 10.00

Centrul de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer, organizează în data de 26 noiembrie 2011, la Iaşi, o sesiune de comunicări ştiinţifice dedicate doctoranzilor cu titlul „România dictaturilor: 1938-1989”. Sunt vizate cu precădere teme privind :

  • Schimbări sociale şi politice după februarie 1938 în România;
  • Structuri de stat şi de partid în timpul regimurilor dictatoriale din România;
  • Ideologie  şi propagandă;
  • Colaborare şi rezistenţă/contestare;
  • Cultură şi intelectuali;
  • Persecuţii şi represiune;
  • Metodologii de cercetare.

Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită titlul comunicării, numele şi prenumele, instituţia organizatoare de doctorat, rezumatul lucrării şi un Curriculum vitae la adresa ovidiub@uaic.ro. Rezumatele nu trebuie să depăşească 400 de cuvinte (Times New Roman, 12 p, 1,5 rânduri). Textele vor fi analizate de conducerea Centrului de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului, care va anunţa rezultatul selecţiei până pe data de 5 noiembrie 2011. În cazul în care veţi fi selectaţi, prezentarea nu trebuie să depăşească 15 minute. Data limită pentru trimiterea rezumatelor: 30 octombrie 2011. Pentru doctoranzii din alte centre universitare (altele decât Iaşi), organizatorii asigură transportul, masa şi o noapte de cazare.

http://www.studiulcomunismului.ro

Conferinta internationala Comisiile de analiza ale trecutului comunist in Republica Moldova si Romania


http://www.crimelecomunismului.ro/ via http://tismaneanu.wordpress.com

Vladimir Tismaneanu conferentiaza despre Viata, moartea si viata de apoi a comunismului romanesc


IICCMER organizează conferinţa Viaţa, moartea şi viaţa de apoi a comunismului românesc, susţinută de Prof. Dr. Vladimir Tismăneanu (University of Maryland). Evenimentul se va desfăţura marţi, 21 iunie, ora 17.30, la sediul IICCMER (Institutul de Invstigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc)  Str. Alecu russo, nr.13-19, et. 5, ap. 11, sector 2 bucureşti, lângă Piaţa Spaniei, Bulevardul Dacia.

Motto: “A faith is not acquired by reasoning. One does not fall in love with a woman, or enter the womb of a church, as a result of logical persuasion. Reason may defend an act of faith–but only after the act has been committed, and the man committed to this act. Persuasion may play a part in a man’s conversion, but only the part of bringing to its full and conscious climax a process which has been maturing in regions where no persuasion can penetrate. A faith is not acquired, it grows like a tree. … Devotion to pure Utopia, and revolt against a polluted society, are thus the two poles which provide the tension of all militant creeds.” (Arthur Koestler, The God that Failed) 

Rezumat: Comunismul a fost o expresie codificată ideologic a resentimentului, a fost un fundamentalism politic modern, un angajament într-un proiect istoric absolut. În cazul României, proiectul totalitar şi-a accentuat nocivitatea şi din cauza incapacităţii comuniştilor locali de a-şi depăşi pe deplin genealogia de paria. Acest complex s-a manifestat nu doar prin preocuparea obstinată a liderilor P.C.R. de a cosmetiza istoria partidului şi de a-i camufla statutul originar de sucursală kominternistă, în contra intereselor naţionale, ci şi la nivel mai general, prin obsesia fără limite pentru identitate naţională şi predestinare istorică în rândurile intelighenţiei româneşti, fie ea comunistă, noncomunistă sau anticomunistă. Aşadar, viaţa, moartea şi viaţa de apoi a comunismului românesc nu pot fi înţelese decât  printr-o descifrare atentă a modului în care identitatea partidului leninist s-a construit şi a fost reinventată raportat la istoria naţională în cadrul proiectului radical şi imperativelor atotcuprinzătoare ale stalinismului.

http://www.crimelecomunismului.ro

Conferinta Nationala «Comunismul Romanesc»


cnsas.ro via rascumparareamemoriei
Programul primei Conferinţe Naţionale «Comunismul Românesc»

 

 

Sondaj: Aproape 45% dintre romani considera comunismul „o idee buna, dar prost aplicata”


Comunismul a fost „o idee buna, dar prost aplicata„, cel putin asa considera 44% dintre romani, potrivit unui sondaj intocmit de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (ICCMER) si Centrul pentru Studierea Opiniei si Pietei (CSOP). 15% cred ca a fost „o idee buna, care a fost bine aplicata„, iar 29% au apreciat comunismul ca fiind „o idee gresita„. Sondajul a fost facut la nivel national, pe populatia de peste 15 ani, a chestionat 1.123 de persoane si vine sa confirme si sa accentueze rezultatele cercetarii desfasurate in luna august 2010 cand 47% dintre romani considerau comunismul ca a fost „o idee buna, dar prost aplicata”.

Instaurarea regimului comunist in Romania la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial este considerata de respondenti in procente egale (38%) drept atat „un lucru bun”, cat si „un lucru rau”. Un procent de 25% au spus ca nu stiu sau nu au raspuns la aceasta intrebare.

Un procent de 83% dintre respondenti au declarat ca nu au avut, personal sau in cazul cuiva din familie, de suferit de pe urma regimului comunist.

Rolul hotarator in instalarea regimului comunist in Romania l-a avut Uniunea Sovietica dupa parerea a 48% dintre respondenti, in timp ce 17% dintre subiecti au spus ca Partidul Comunist din Romania a jucat un rol important in ceea ce priveste infiintarea regimului comunist la noi in tara.

Un procent de 71% sunt de parere ca sefii regimului comunist beneficiau de privilegii in comparatie cu restul populatiei. 63% au considerat ca securitatea a fost un factor principal in represiunea politica din comunism, urmata de militie – 37% si PCR – 35%.

Studiul integral poate fi descarcat de aici.

Concluzii:

  • Rezultatele prezentului studiu confirma datele obtinute in cadrul cercetarii anterioare, efectuate in luna august. Se poate concluziona ca romanii au in buna masura o pozitie ambivalenta fata de perioada comunista si ceea ce a insemnat aceasta: desi cei mai multi dintre romani cred ca a existat o forma de represiune, ca liderii regimului au beneficiat de privilegii, ca victimele regimului comunist ar trebui sa fie despagubite, cei mai multi dintre ei considera ca venirea la putere a regimului comunist a fost un lucru pozitiv, comunismul a reprezentat o idee buna, iar problema dosarelor si a lustratiei nu au sprijin majoritar.
  • Din analiza celor doua sondaje reiese la nivelul populatiei ca tendinta unei viziuni pozitive asupra perioadei comuniste reflecta atat o evaluare a situatiei economice prezente, nostalgia fata de perioada comunista, dar si interpretarea rolului statului drept unul asistential.
  • O asemenea apreciere trebuie raportata la faptul ca populatia nu a avut si nu are decat un acces limitat la acele informatii de natura sa clarifice responsabilitatile, crimele si abuzurile din perioada comunista. Perceptia asupra regimului comunist este explicabila si prin suprapunerea dimensiunilor politica si economica ale vietii cotidiene in comunism.
  • Pe langa datoria institutiilor statului si a mass-mediei din Romania de a promova un tip de discurs complex, nuantat si responsabil asupra trecutului comunist, este imperativ ca statul roman sa urmeze politici clare si coerente pe probleme punctuale legate de dictatura partidului-stat: arhivele Securitatii, lustratie, despagubiri, legea pensiilor fostilor demnitari si a responsabililor din Securitate sau memorializarea intervalului istoric marcat de regimul comunist.

Sondajul a fost facut la nivel national, pe populatia de peste 15 ani, a chestionat 1.123 de persoane. Eroarea estimativa a sondajului este plus/minus 3%, interviurile fiind efectuate in perioada 22 octombrie – 1 noiembrie 2010.

Sondajul de opinie reprezinta a doua etapa a parteneriatului intre ICCMER si CSOP, care are ca obiectiv elaborarea unei strategii de politici publice pentru o educatie democratica fundamentata pe cunoasterea si asumarea trecutului comunist.

Reprezentantii CSOP au aratat, joi, la o conferinta de presa, in care au prezentat rezultatele sondajului, ca un numar insemnat dintre respondenti – un sfert – nu au stiut sa raspunda la intrebarea privind rolul hotarator in instalarea regimului comunist in Romania, noteaza Agerpres. De asemenea, tinerii cu varsta intre 15 si 25 de ani au declarat ca nu stiu prea multe despre comunism si nici nu sunt foarte interesati.

In opinia celor de la ICCMER si a celor de la CNSAS, acest lucru ar trebui sanctionat, deoarece la nivelul educational se resimte o carenta in domeniul informarii elevilor.

Germina Nagit, din partea CNSAS, a atras atentia ca la liceele tehnice nu se mai studiaza Istoria, lucru gresit pentru formarea tinerei generatii.

Sunt rezultate paradoxale in acest sondaj si nu cred ca trebuie dat un diagnostic dupa aceste date tehnice, daca ne raportam la comunism. (…) Peste 60% din tineri spun ca nu stiu nimic de aceasta perioada, lucru ingrijorator, daca ne gandim la comportamentul civic. Lipsa orelor de Istorie va pune o amprenta negativa asupra intelegerii acestei perioade si este riscant sa se piarda adevaratul inteles al libertatii cetateanului din acea perioada”, a declarat Germina Nagit.

de Victor Cozmei

HotNews.ro

Cum percep românii trecutul comunist (un nou sondaj IICCMER-CSOP)


Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în colaborare cu CSOP (Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei) anunţă prezentarea celui de-al doilea sondaj de opinie privind percepţia românilor asupra regimului comunist.

Sondajul va fi prezentat în cadrul unei conferinţe de presă joi, 9 decembrie, ora 10.30, la sediul instituţiei, str. Alecu Russo nr. 13-19, et. 5, ap. 11. IICCMER va pune la dispoziţia celor interesaţi o sinteză a studiului asupra opiniei publice.

Evenimentul va fi deschis de Ioan Stanomir, preşedinte executiv al IICCMER. Din partea institutului vor prezenta rezultatele şi concluziile cercetării sociologice doamna Raluca Grosescu  şi domnul Bogdan Cristian Iacob, din partea CNSAS doamna Germina Nagâţ, iar din partea Arhivelor Naţionale ale României domnul Dorin Dobrincu. CSOP va fi reprezentat de domnii Horia Domnariu şi Alexandru Chivu.

Prezentul sondaj este rezultatul parteneriatului dintre IICCMER şi CSOP în scopul elaborării unor rapoarte de cercetare sociologică, care să urmărească marile teme legate de memoria şi istoria regimului comunist. Sondajele din cadrul acestui parteneriat sunt realizate gratuit de către CSOP.

Considerăm că un astfel de parteneriat este util nu doar IICCMER, ci şi altor instituţii ale statului român, în scopul realizării unor strategii publice pentru o educaţie democratică fundamentată pe asumarea trecutului comunist.

Conducerea IICCMER

Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985) update


Referitor la cartea Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985), despre care am publicat informații aici,   Cosmin Budeancă, cercetător la IICCMER și soțul Denisei Bodeanu (căsătorită Budeancă),  face următoarele precizări:

Abia ieri a aparut si nu cred ca au pus-o deja pe site. Pretul este de 30 RON. La comenzi de 10 sau peste se face discount la 25 RON/exemplar.
Poate face comenzi la adresa: valiorga@yahoo.com.

Cosmin se referă la site-ul Editurii Argonaut din Cluj-Napoca, precum și la condițiile și modalitatea de a comanda această carte care tratează vizita lui Billy Graham în România (1985).

Mihail Neamțu, director științific la IICCMER despre deconspirarea clericilor care au colaborat cu Securitatea


Foto: MihailNeamtu.com

Mihail Neamțu, director științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, și-a exprimat în cadrul unui dialog online cu cititorii Hotnews, poziția față de deconspirarea clericilor colaboratori ai Securității.

Susțin fără echivoc deconspirarea tuturor colaboratorilor Securității – laici și clerici, foști activiști PCR, etc. Regret faptul că bisericile din România – toate, fără excepție – nu au asumat cu mai mult curaj trecutul maculat de acomodare ieftină și colaboraționism zelos. În același timp, nu trebuie uitat niciodată – insist, niciodată – faptul că din sânul comunităților religioase au apărut eroi ai rezistentei anticomuniste, de la monahi și laici până la episcopi și înalți prelați. Avem două dimensiuni așadar: compromis, dar și martiriu. HotNews

Explicând convergenta dintre ariile de expertiza academică și calitatea de director științific la institut, Mihail Neamțu scrie următoarele:

Studiile de filosofie nu pot evita problema ideologiei, nașterea modernității, problematica utopiei, geneza totalitarismului. Studiile de teologice presupun o reflecție asupra problemelor etice: culpa, vinovăție, bine, rău, iată categorii fundamentala fără de care nu putem judeca istoria, memoria, trecutul. Punctual, am scris studii despre dizidenta culturala sub comunism, anticomunismul american, cultura materiala și rezistenta in anii ceaușismului târziu, despre Biserica și Securitate. Fac trimitere la volumele Povara libertății (2009) sau Zeitgeist (in curs de apariție, 2010). HotNews

CV și preocupările domnului  Mihail Neamțu sunt prezentate detaliat pe site-ul http://www.mihailneamtu.com/

1940 Între neputință și iresponsabilitate


Familia mea în comunism


Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Romanesc va derula in perioada 20 februarie-1 mai 2010 concursul national de eseuri si arta grafica „Familia mea in comunism”.

Concursul, ajuns la a IV-a editie, este destinat elevilor din clasele V-XII si este organizat in parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului şi Sportului şi Reprezentanta Comisiei Europene in Romania. Scopul acestui concurs este acela de a creste interesul copiilor si tinerilor pentru istoria recenta a Romaniei, determinandu-i sa reflecteze asupra naturii totalitare si represive a regimului comunist din Romania. Astfel, ii provocam pe elevi la o noua tema de concurs  Familia mea in comunism, obiectivul nostru fiind acela de a aduce in prim plan relatia dintre statul comunist si familie. Plecand de la urmatoarele intrebari: In ce masura a fost afectata familia ta de regimul comunist? Cum portretizati viata de familie in timpul regimului comunist?, ii asteptam pe elevi sa ia parte la acest concurs de creatie.

Regulamentul concursului poate fi consultat aici, iar fișa de înscriere poate fi descărcată apăsând aici.

http://www.crimelecomunismului.ro/

Politici ale memoriei în Europa postcomunistă


%d blogeri au apreciat asta: