Arhive categorie: Istoria Bisericii

Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu despre Școala Doctorală de Studii Religioase și Interculturale din cadrul FTB


Începând cu anul academic 2023-2024 Facultatea de Teologie Baptistă din cadrul Universității din București are propria sa. școală doctorală intitulată Școala Doctorală de Studii Religioase și Interculturale.
Vezi detalii aici
https://ftb.unibuc.ro/programe/doctorat/

ITBB – Conferință și lansare de carte: Baptiștii români. Istorie și identitate


Institutul Teologic Baptist din Bucureștiîn colbaorare cu Facultatea de Teologie Baptistă și PROLOGOS organizează miercuri, 27 martie 2024, evenimentul Baptiștii români. Istorie și identitate. Astfel, în prima parte va avea loc o conferință științifică, iar în partea a doua lansarea la București a cărții lui Mihai Ciucă intitulată Baptiștii din România. Pionierii.

Cu acest prilej voi (MS) avea o scurtă comunicare despre Federația Reprezentativă a Cultelor Evanghelice Recunoscute din R.P.R.

Apariții editoriale (61) – Mihai Ciucă, Baptiștii din România: Pionierii (vol I, II, III)


Sfârșitul anului 2023 s-a remarcat din punct de vedere editorial prin apariția unei lucrări de excepție scrisă de Mihai Ciucă intitulată Baptiștii din România: pionierii, Vol. I, Vol. II, Vol. III, lucrarea publicată la Editura Casa Cărții din Oradea.

Lucrarea este scrisă cu profesionalism acoperind o perioadă de timp mai puțin cunoscută din punct de vedere al istoriei baptiștilor din spațiul românesc şi, de asemenea, se bazează pe surse cunoscute sau mai puțin cunoscute în spațiul istoriografic românesc, inclusiv documente de arhivă.

Aşadar, celor interesați de istoria baptiștilor le recomand această lucrare, precum şi celelalte lucrări scrise de Mihai Ciucă.

Pentru cei care vă întrebați cine a fost Mihai Ciucă, cel care a plecat fulgerător dintre noi la Tatăl, iată o scurtă prezentare preluată de pe https://istoriabaptistilor.ro/mihai-ciuca-autor

Mihai Ciucă a fost un slujitor dedicat al Bisericii Baptiste Sfânta Treime din Brăila și un autor prolific. Și-a petrecut ultimii 17 ani din viață cercetând cu rigurozitate istoria baptiștilor din România în perioada 1928-1975. A debutat cu volumul „Baptiștii din Brăila: Un veac de mărturie (1918-2018)”, urmat de „Istoria baptiștilor brăileni în imagini, date și documente: Repere ale unui veac de mărturie (1918-2018)”, album care a venit în completarea primei cărți. În paralel, a explorat și istoricul misiunii scoțiene din Iași și și-a concretizat eforturile publicând cartea „Pe urmele lui Robert Murray M’Cheyne: Istoricul Misiunii Scoțiene pentru evreii din Iași”. O listă completă cu lucrări și contribuții poate fi gasită pe pagina Resurse.

Iată mai jos o prezentare generală a cărții Baptiștii din România: pionierii, precum şi tematica celor trei volume.

Mihai Ciucă, Baptiștii din România: Pionierii, 3 vol, Editura Casa Cărții, Oradea, 2023.

Baptiștii sunt recunoscuți, la nivel mondial, ca una dintre principalele confesiuni protestante, care s-a născut spre finele primului secol al Reformei. Spre deosebire de confrații lor, baptiștii români nu s-au bucurat de toleranță și acceptare, în cea mai mare parte a celor peste 160 de ani de prezență pe aceste meleaguri. Au fost considerați mereu un element alogen, bănuiți a fi promotori ai unor interese străine. Baptiștii din România – Pionierii a fost scrisă pentru a încuraja o conlucrare pașnică cu toate confesiunile, atât pentru ajustarea mentalităților, cât și pentru eliminarea prejudecăților și a stereotipurilor trecutului.

Volumul 1 prezintă progresul mișcării baptiste spre meleagurile românești în Vechiul Regat şi în fostele regiuni austro-ungare din 1856-1918.

Volumul 2 prezintă influența baptismului maghiar din Ardeal și extinderea baptismului românesc în Transilvania, Banat, Bucovina și Basarabia. Autorul s-a aplecat, îndeosebi, asupra etapelor din procesul de consolidare a bisericilor germane și ruse în regiunile fostului Imperiu Rus şi a încheiat triumfător cu formarea Uniunii Baptiste Române după Primul Război Mondial.

Volumul 3 cuprinde colonizarea Dobrogei, Basarabiei și Bucovinei cu germani, în special istoria mișcărilor stundiștilor și a misiunilor menoniților și metodiștilor, abordează traducerea și răspândirea Bibliei în limba română și emigrarea românilor baptiști în SUA și se încheie cu o bogată colecție de documente traduse de autor.

Prețul celor trei volume este 250 lei şi pot fi comandate de pe site ul Istoria Baptiștilor

precum şi de pe site-ul Editurii Casa Cărții.

Vasile Bel despre cărțile: Congresele Alianței Mondiale Baptiste (1905-2023) şi Ioan Bunaciu: un om potrivit la locul potrivit


Pastorul Vasile Bel, un prolific cercetător şi autor de cărți istorice vorbește despre aceste lucrări apărute recent în cadrul emisiunii Teologia în actualitate realizată la Prodocens Media de Conf. Univ. Daniel Fodorean.

Cărțile pot fi comandate de la autor, pastorul Vasile Bel.

David Funderburk, <<Americanul cu inimă de român>>


Sursa: Creștinul Azi, Revista Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, numărul 8-9, iulie-august 1992, pagina 15.

David B. Funderburk a fost ambasador al S.U.A. în România, la București, între anii 1981-1985 ca reprezentant al administrației Regan. Ronald Regan a fost cel de-al 40 lea președinte al Americii și și-a exercitat cele două mandate pe perioada 1981-1989.

Despre Funderburk a scris un articol interesant Denisa Bodeanu în cadrul căruia arată că situația de la momentul respectiv din România era una complexă, iar unele dintre relatările ulterioare ale fostului ambasador trebuie privite cu circumspecție.

Cu toate acestea trebuie remarcat rolul acestuia în susținerea libertății religioase din România în proma parte a anilor ‘80. Pentru mai multe informații a se vedea David B Funderburk, Un ambasador american între Departamentul de Stat și dictatura comunistă (1981-1985), Dacon, 1994.

Vezi AICI interviul acordat de fostul ambasador postului de Radio Europa Liberă care oferă informații interesante despre parcursul său.

Credo TV: Povestea unui Imn – O, noapte preasfințită


Iosif Dragomir – Ar trebui creștinii să aibă brazi de Crăciun?


Un punct de vedere legată de controversa legată de brazii de Crăciun.

Pe măsură ce Sezonul Crăciunului se apropie, uneori apar întrebări ca aceasta. Ca orice lucru în viaţă, este important să abordăm aceste probleme cu discernământ biblic.

În acest caz, nu vedem nimic în neregulă cu tradiţionalul brad de Crăciun. Cu toate acestea, unii au învăţat că este greşit ca cineva să aibă un brad de Crăciun în casa lor. Dar sunt motivele lor valabile? Noi nu credem. Să ne uităm la cele două obiecţii cele mai frecvente pe care le fac oamenii împotriva unui brad de Crăciun.

În primul rând, unii obiectează pe baza faptului că brazii de Crăciun au origini păgâne. Se crede că Bonifaciu, misionar englez în Germania în secolul al VIII-lea, a instituit primul brad de Crăciun. Se presupune că a înlocuit jertfele pentru stejarul sacru al zeului Odin cu un brad împodobit în onoarea lui Hristos. Dar anumite alte relatări susţin că Martin Luther a introdus bradul de Crăciun luminat cu lumânări. Pe baza acestor informaţii, ai putea spune că bradul de Crăciun are o obârşie creştină distinsă.

Cu toate acestea, chiar dacă ar fi în mod clar stabilit un fundal păgân, asta nu ar însemna neapărat că nu ne-am putea bucura de folosirea unui brad de Crăciun. Poate că următoarea analogie pe care am găsit-o pe internet va ajuta.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, armata americană a folosit câteva insule îndepărtate din Pacificul de Sud pentru piste de aterizare temporare şi depozite de aprovizionare. Înainte de acea vreme, indigenii tribali nu văzuseră niciodată tehnologia modernă de aproape. Avioane mari de marfă s-au umplut cu o serie de bunuri materiale şi, pentru prima dată, insularii au văzut brichete (pe care le-au considerat a fi miraculoase), jeep-uri, frigidere, radiouri, unelte electrice şi multe varietăţi de alimente.

Când războiul s-a terminat, insularii au ajuns la concluzia că oamenii care aduceau marfă erau zei, aşa că au început să construiască altare pentru zeii încărcăturii. Ei sperau că zeii mărfurilor se vor întoarce cu mai multe mărfuri.

Majoritatea oamenilor nici măcar nu ştiu despre această superstiţie religioasă. În mod similar, puţini ştiu ceva despre venerarea copacilor. Când un copil scoate un cadou mare de sub bradul de Crăciun şi desface un model mare de avion de marfă, nimeni nu vede acel obiect ca pe un idol. Nici nu vedem bradul de Crăciun ca fiind un fel de zeu cadou. Înţelegem diferenţa dintre o jucărie şi un idol la fel de clar precum înţelegem diferenţa dintre un idol şi un brad de Crăciun. Nu vedem nici un motiv valid pentru a face vreo legătură între brazii de Crăciun şi idolii de lemn sau închinarea la copaci. Cei care insistă să facă astfel de asociaţii ar trebui să ia notă de avertismentele din Scriptură împotriva faptului de a ne judeca unii pe alţii „asupra părerilor îndoelnice”(Romani 14:1).

O altă obiecţie comună este afirmaţia că brazii de Crăciun sunt interzişi în Scriptură. Ieremia 10 este folosit în mod obişnuit pentru a susţine acest punct de vedere. Dar o privire mai atentă la pasaj va arăta că nu are nimic de-a face cu brazii de Crăciun şi totul are de-a face cu închinarea la idoli. Ieremia 10:8 spune: „Toţi laolaltă, sînt proşti* şi fără minte, ştiinţa idolilor nu este decît deşertăciune, e lemn!”

Închinarea la idoli era o încălcare clară a celor Zece Porunci. Exodul 20:3-6 spune: „Să* nu ai alţi dumnezei afară de Mine. Să* nu ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor cari sînt sus în ceruri, sau jos pe pămînt, sau în apele mai de jos de cît pămîntul. Să nu* te închini înaintea lor, şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sînt un Dumnezeu gelos**, care† pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii pînă la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc, şi Mă îndur* pînă la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.”

Nu există nici o legătură între închinarea la idoli şi folosirea brazilor de Crăciun. Nu ar trebui să fim îngrijoraţi de argumentele fără temei împotriva decoraţiunilor de Crăciun. Mai degrabă, ar trebui să fim concentraţi pe Hristosul Crăciunului şi să ne dăm toată străduinţa să ne amintim de motivul real al sezonului.

Timotei Tătar, Ce nu este cesaționismul


Au încetat sau nu darurile Duhului Sfânt?

Mihai Ciucă, Pe urmele lui Robert Murray M’Cheyne (free ebook)


Mihai Ciucă, Pe urmele lui Robert Murray M’Cheyne. Istoricul Misiunii Scoțiene pentru evreii din Iași, Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2020

Semnalez cu această ocazie nu numai disponibilitatea acestei lucrări scrisă cu acribie științifică de către Mihai Ciucă, dar şi site-ul https://istoriabaptistilor.ro unde veți găsi resurse valoroase pentru cunoașterea istoriei baptiștilor din România.

Postez mai jos o prezentare a acestei lucrări realizată de către Conf. univ. dr. Mihaela Bucin de la Universitatea din Szeged.

Istoricul Misiunii Scoțiene pentru evreii din Iași” transpune cititorul într-un trecut necunoscut al arealului românesc. Prin față ni se desfășoară un film cu personaje, evenimente și finaluri nebănuite, despre modul în care Dumnezeu a lucrat în acele timpuri, trimițând misionari care au activat printre evrei, dar în imediata vecinătate a românilor, oferindu-le și acestora o mână întinsă. Bibliografia și aparatul critic indică faptul că reconstrucția a fost migăloasă, restaurarea pieselor care alcătuiesc istoricul acelui trecut, rămas aproape in afara istoriei.

Pe lângă problema teologică, Mihai Ciucă a aprofundat și aspecte etnologice legate de cultura evreilor, de locul lor în societatea românească a timpului. Se dovedește un fin observator al modurilor în care reprezentanții Misiunii Scoțiene au interacționat cu românii și germanii din locurile în care au activat.

Volumul lui Mihai Ciucă nu ar trebui să rămână unul de nișă, fiindcă orice intelectual român are datoria sa cunoască și aceste perspective asupra istoriei misiunilor creștine de pe meleagurile românești.

Dr. Mihaela Bucin, University of Szeged

PS: Accesând site-ul site-ul https://istoriabaptistilor.ro veți avea posibilitatea să citiți integral această carte şi chiar să o descărcați în format PDF.

BCB Nădejdea Bucureşti 90 de ani (1933-2023) – Biografie pastor Țopa Ioan + Mesaj Pastor Buni Cocar


Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” Bucureşti a fost fondată în anul 1933, același an cu greva ceferiştilor de la Atelierele Grivița din 16 februarie 1933.

Primul serviciu religios în casa de rugăciune din actuala stradă Liduş Nr. 4 a fost oficiat de pastorul Țopa Ioan în 10 septembrie (?) 1933.

Pastorul Țopa Ioan a fost pastor al bisericii în perioada 1933-1961.

Nepoata acestuia, Ligia Bora (căsătoritită Dan), rememorează câteva aspecte din viața pastorului Țopa Ioan.

Partea a doua a înregistrării reprezintă mesajul transmis Bisericii Nădejdea de către pastorul Buni Cocar