Category Archives: Istoria Bisericii

Esențe – Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un dialog cu istoricul Marius Silveșan


Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu despre Seminarul Teologic Baptist, Școala de diaconițe, Facultatea de Teologie Baptistă


Emisiunea Esențe – Marius Silveșan despre cartea Bisericile Creștine Baptiste din România


Emisiunea Esențe, moderată de Cătălin Dupu, l-a avut ca invitat pe istoricul Marius Silveșan pentru a discuta despre cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

La mulți ani, Gheorghe Modoran !


Gheorghe Modoran este istoric, calitate în care este autor al mai multor articole de specialitate privind istoria evanghelicilor din România în perioada comunistă.

pustiulrosu.com

De asemenea, Lect. univ. dr. Gheorghe Modoran este și autorul volumului Biserica prin pustiul roșu. Rezistență și compromis în adventismul din România în perioada comunistă (1948-1965)

Gheorghe Modoran, Biserica prin pustiul roșu

Domnia sa a fost și participant la Conferința științifică: Bisericile Evanghelice din România în secolul XX: aspecte istorice și identitare pe care am inițiat-o în data de 31 martie 2015 la Institutul Teologic Baptist din București. Din nefericire nu am mai găsit pozele realizate cu acel prilej.

Gheorghe Modoran, Metodele de lucru ale Securităţii


Securitatea a constituit brațul înarmat al Partidului Comunist. Comunismul, ca sistem ideologic ateu, afirma deschis că religia este o ideologie obscurantistă care trebuie eliminată cu orice chip. Lenin învăța că orice idee despre Dumnezeu, despre credință „este o mârșăvie periculoasă. Milioane de păcate, fapte reprobabile, acte de violență și agresiune fizică sunt mult mai puțin primejdioase decât noțiunea subtilă, religioasă, de divinitate”. Astfel, se afirma în modul cel mai cinic că „un popă moral este mai primejdios decât un violator”. De aceea, idealul comunismului era crearea unei societăți fără Dumnezeu și fără religie.

Îndepărtându-L pe Dumnezeu din conștiința oamenilor, comunismul dorea să devină el însuși o religie cu propriile

foto: romaniacurata.ro

dogme şi ritualuri, care să ia locul creștinismului. Comunismul s-a dovedit însă o religie intolerantă și fanatică, o religie a urii și a luptei de clasă care, în România, începând cu 23 august 1944, s-a luptat să instaureze dictatura proletariatului și cultul materialismului ateu, făcând uz de teroare, de persecuții sângeroase, de temnițe și lagăre de exterminare.

Direcția Generală a Securității Poporului (DGSP) a fost înființată prin Decretul-lege nr. 221/28 august 1948 şi era sinteza eforturilor făcute de PCR în perioada 1945-1948 pentru edificarea unui aparat de supraveghere şi represiune cât mai redutabil. Securitatea a devenit instrumentul de bază pentru consolidarea regimului comunist din România

Securitatea fusese de la început proiectată de liderii comunişti ca o organizaţie care „să stârpească, prin intermediul forţei fizice şi al presiunii psihologice, prin intermediul dosarului şi al delaţiunilor, orice manifestare contrară regimului comunist”. Gabriel Liiceanu a denumit acest program „Marele Proiect represiv”. Acest proiect se folosea de o vastă armată de informatori.

Rețeaua informativă, ca principal mijloc de culegere de informații, era alcătuită din informatori, colaboratori, rezidenți și gazde ale caselor de întâlniri. Informatorii constituiau cea mai importantă sursă de informare din această rețea. În consecință, Securitatea punea accent pe recrutarea unor persoane capabile să intre în intimitatea elementelor supravegheate, pentru a le cunoaște planurile și intențiile ilicite, în vederea contracarării acestora cu maximum de operativitate și eficiență.

Securitatea a încercat să impună delațiunea ca o obligație legală, chiar și atunci când era vorba de membri din propria familie. Părinți care nu și-au trădat copiii, soți care nu și-au trădat soțiile, membrii care nu și-au trădat frații de credință au avut de suferit și au fost chiar arestați pentru omisiune de denunț.

Articolul integral poate fi citit în Revista Curierul Adventist

Interviu cu cu pastorul Costel Ghioancă


Maxima zilei – 16 august 2016


​O societate care urăște legile menite a proteja sufletul disprețuiește nu atât legile, cât însăși ideea de suflet.

Ravi Zacharias, Rațiune și senzualitate. Isus Hristos vorbește cu Oscar Wilde pe subiectul „în căutarea plăcerii”, p. 56.

Interviu cu pastorul Corneliu Ardelean despre acțiuni de protest în comunism


Un interviu/dialog despre implicare credincioșilor baptiști în acțiuni de protest față de regimul comunist.
Interlocutorul meu a făcut referiri în cadrul acestui interviu și la o serie de lideri religioși precum Billy Graham, Liviu Olah, Iosif Țon.

Ambasadorul și transportul ilegal de Biblii în România comunistă- Marius Silveșan în dialog cu Cătălin Dupu


Un dialog despre colportajul de material religios, cu precădere Biblii, în perioada comunistă având ca punct de pornire romanul Ambasadorul

Cătălin Vasile – Valorile creștine și societatea postmodernă


La Biserica Baptistă Nădejdea din București Cătălin Vasile a avut un mesaj interesant despre valorile creștine și societatea postmodernă.

Acesta și-a bazat mesajul pe mai multe texte biblice: Isaia 5:20 si 1 cor 13:13 2 Timotei 3: 1 și Matei 28: 18-20
Acesta a vorbit despre credință, nădejde și dragoste ca valori creștine care se regăsesc din ce în ce mai puțin în societatea europeană.

Ca o opinie personală (M.S.) pot menționa faptul că aceste valori încep să fie redefinite, în sens negativ, și în bisericile din România.

Îndemnul lui Cătălin Vasile a fost acela de a propovădui și apăra Evanghelia atâta vreme cât se mai poate. Este o discuție interesantă legată de modul în care Dumnezeu vrea ca noi să apărăm Evanghelia, dar cert este că nu putem sta indiferenți la decadența societății contemporane.

Biserica nu se poate izola de societatea în mijlocul căreia există 


​ 

„Biserica nu se poate izola de societatea în mijlocul căreia există, ci trebuie să participe la viața societății din interior, schimbând inimile oamenilor una câte una”. 

Ravi Zacharias, Mielul și Fuhrerului. Isus Cristos vorbește cu Hitler, p. 79.

Dietrich Bonhoeffer despre sacrificarea Evangheliei pe altarul oportunismului politic 


Personajul Dietrich Bonhoeffer are un discurs interesant despre relația Biserică – Stat în Germania anilor ’30 – ’40 ai secolului XX, discurs pe care îl consider relevant și pentru alte țări și contexte politice.

„M-a tulburat foarte mult că structurile bisericești s-au lăsat cumpărate de tine [Hitler] pentru a-și asigura puterea, sacrificând altfel Evanghelia pe altarul oportunismului politic ! ” 

Ravi Zacharias, Mielul și Fuhrerul. Isus Cristos vorbește cu Hitler, pp. 58, 59.

Europalibera.org: Din vremurile războiului rece. Ivan Deneş vs. Richard Wurmbrand


Document din Arhiva CNSAS

Articolul de față folosește mai multe documente din Arhiva CNSAS si SIE care fac referire la Richard Wurmbrand. Unul din aceste documente este un raport către Direcția I -a a Securității în care apare și numele pastorului Richard Wurmbrand.

Într-un raport pentru Securitate, din aprilie 1972, Ivan Deneş îl etichetează pe pastorul Richard Wurmbrand drept „un element odios”. În acelaşi raport, agentul extern comunică poliţiei politice detalii despre acţiunea de influenţare a lui Gerhard Möckel (1924–2004), pastor evanghelic luteran originar din România, stabilit în Berlinul occidental, asemenea lui Deneş. Tot acolo se precizează că Möckel a înregistrat discuţia cu Deneş pentru a folosi informaţiile furnizate în vederea „demascării” şi „compromiterii” lui Wurmbrand.

http://www.europalibera.org

După ce am citit articolul, unul interesant de altfel, mi-am dat seama care sunt aspectele tratate în cadrul acestui material.

  1. Personajul principal este pastorul luteran Richard Wurmbrand, închis de comuniști timp de 14 ani, care a ajuns ulterior în Occident unde prin intermediul mărturiei, discursurilor și literaturii memorialistice a relatat într-un mod mai mult sau mai puțin obiectiv ceea ce a îndurat în țară.

    În acțiunile sale publice, Wurmbrand s-a dedat deseori la exagerări, la deraieri teologice şi legende inventate pentru a da afirmațiilor sale o credibilitate mai mare.

  2. Datorită acțiunilor sale, Securitatea a căutat diferite mijloace prin care să-l combată. De la acțiuni în presă la persoane cu funcții de conducere în cadrul cultelor religioase din România și chiar încercarea de angajare a lui Ivan Deneș, care a participat la reeducarea deținuților, ca și redactor la Radio Europa Liberă vorbim de modalități și mijloace de denigrare a lui Wurmbrand și influențarea pozitivă a diferitelor personalități și entități din Occident cu privire la imaginea României. De remarcat și faptul că crearea unor legende despre Wurmbarnd au continuat și după Revoluția din Decembrie 1989 prin intermediul presei sau a literaturii memorialistice.

    În jurul lui Wurmbrand s-au ţesut o sumedenie de legende, care, odată cu descătuşarea presei, au fost răspîndite mai ales în perioada post-comunistă prin intermediul unei literaturi memorialistice îndoielnice sau prin articole publicate în ziare care ignorau toate regulile deontologiei jurnalistice. De o largă răspîndire se bucură legenda potrivit căreia Wurmbrand ar fi fost salvat în puşcărie de către muribundul Valeriu Gafencu. În loc s-o folosească el însuşi, Gafencu i-ar fi oferit lui Wurmbrand streptomicina, salvîndu-i astfel viaţa (cf. Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă. Cuvânt înainte de Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Editura Christiana, Bucureşti, 2006, pp. 154-178).

  3. Se amintește și de episodul controversat al salvării de la moarte al lui Wurmbrand cu ajutorul Streptomicinei primită de Gafencu, dar și de cea referitoare la convertirea lui la ortodoxie, ambele respinse de către Mihai Wurmbrand, fiul lui Richard Wurmbrand, fapt care în lipsa unor documente care să dovedească altceva sunt pure speculații și aserțiuni false.

    Într-un volum intitulat, Sfântul închisorilor. Mărturii despre Valeriu Gafencu adunate şi adnotate de monahul Moise. Cuvânt înainte de arhiepiscopul Andrei, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 171, se susţine că Wurmbrand s-ar fi convertit în detenţie la religia ortodoxă. O aserţiune similară, tot falsă pe care o respinge cu vehemenţă fiul pastorului în 2009, a fost răspîndită şi într-o revistă şi apoi pe internet. Acolo se susţine că ultima dorinţă a pastorului ar fi fost să devină ortodox (cf. Ioana Maria, opinii, în: Formula AS, nr. 730, 2006).

 

Articolul scris de cei de la Radio Europa Liberă se poate citi la adresa http://www.europalibera.org

Cătălin Dupu: Romanul LA EST DE LIBERTATE va fi tradus într-o limbă de circulație internațională


Cătălin Dupu anunță cititorii săi, în special pe cei din străinătate, despre faptul că romanul La es de libertate va fi tradus într-o limbă de circulație internațională.

Postafața acestui roman este semnată de mine (M.S.) sub titlul Libertatea: un drept al omului.

După cum am mai precizat,  Romanul La est de libertate aduce în atenția noastră un subiect sensibil încă la 25 de ani de libertate, cel al societății românești în comunism.

Urmăriți și dialogul purtat cu autorul despre această carte și conceptele pe care acesta le folosește pentru a portretiza societatea românească în comunism.

 La est de Libertate, la est de Adevăr – Marius Silveșan în Dialog cu Cătălin Dupu

Apariții editoriale (41) – Sorin Bulboacă, Structuri politice și confesionale în Banatul Lugojului si Caransebesului (1552-1658)


Semnalez aici o lucrare care tratează viața bisericii din România (Banatul Lugojului și Caransebeșului) pe parcursul a 100 de ani, respectiv 1552-1658.
Mulțumesc domnului profesor Sorin Bulboacă pentru donația realizată.

Pentru cei interesați menționez faptul că această lucrare poate fi consultată și la Biblioteca Institutului Teologic Baptist din București.

Sorin Bulboacă, Structuri politice si confesionale in Banatul Lugojului si caransebesului (1522-1658)

*

Sorin Bulboacă, Structuri politice si confesionale in Banatul Lugojului si caransebesului (1522-1658) (2)

Pentru cei interesați iată mai jos cuprinsul volumului II:

Introducere
I. Biserica Ortodoxa in Banatul Lugojului si Caransebesului in secolele XVI-XVII
II. Catolicismul in Banatul Lugojului si Caransebesului intre traditie si reniovare
III. Reforma protestantă in Banatul Lugojului si Caransebesului (secolele XVI-XVII)
IV. Umanismul romanesc din Banatul Lugojului si caransebesului in sec. XVI-XVII
V. Invatamantul in Banatul Lugojului si Caransebesului
Consideratii finale
Anexe
Abstract

Video : Isus din Nazaret (1977) – regia Franco Zeffirelli


Crucea lui Isus

*

Audio & Video : Interviu cu Prof. Dr. Iosif Țon


Iosif Țon la Centenarul Ioanid&Carman - dec 2012

Profesorul Iosif Țon a acordat în dat de 27 aprilie 2016 un interviu lui Daniel Grigoriciuc pentru Radio Vocea Evangheliei Suceava. Sunt prinse elemente importante și interesante acolo.

În cadrul acestui interviu profesorul Iosif Țon vorbește pe scurt despre modul în care L-a cunoscut într-un mod personal și individual pe Isus Hristos ca mântuitor personal, despre faptul că a început Seminarul Teologic Baptist, iar apoi a renunțat și a lucrat timp de 10 ani ca profesor de limba română. Amintește contextul în care a reușit să ajungă la studii teologice în Anglia, plecarea în America în anii 80 și slujirea la Radio Europa Liberă. Ajunge la momentul prăbușirii comunismului în România și la rolul său în inițierea și formarea Alianței Evanghelice din România, Radio Vocea Evangheliei, Institutului Biblic Emanuel din Oradea (Actualmente Universitatea Emanuel din Oradea), Fondarea Editurii Cartea Creștină.

Bogdan Emanuel Răduț, Alianța Evanghelică din România (copertă)

Veți regăsi informații interesante și despre cărțile pe care profesorul Iosif Țon le-a scris, dar și despre ceea ce face în prezent. Este amintită aici și lucrarea Manifestul creștin (inițial aceasta s-a intitulat Rolul creștinului în socialism), dar și cartea Credința adevărată și o altă lucrare legată tot de credință intitulată Căderea în ritual.

Nu veți regăsi informații sensibile nici din perioada comunistă și nici din cea postcomunistă.

 

Cel de-al doilea interviu, este cel video pe care l-am realizat împreună cu istoricul Bogdan Emanuel Răduț la sfârșitul anului 2015. În cadrul acestui interviu, care se concentrează pe familia fratelui Iosif Țon și tinerețea acestuia, sunt informații relevante despre modul în care tatăl dânsului a cunoscut credința baptistă, dar și despre persecuțiile îndurate de baptiști în perioada interbelică.

Iosif Țon împreună cu familia (1974)

Un element inedit, care bineînțeles trebuie verificat și din alte surse, este acela al modului în care baptiștii au primit recunoașterea statutului de cult religios în toamna anului 1944.

Ambele interviuri au tentă biografică și prezintă diferite laturi ale vieții personale și de slujire ale profesorului Iosif Țon.

Istorie Baptistă – George Slăv, primul intelectual convertit la baptiști


http://istoriebaptistablogul.blogspot.ro/2016/04/george-slav-primul-intelectual.html?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed:+IstorieBaptista+(Istorie+Baptista)

Evoluția lăcașelor de cult ale bisericilor baptiste din România în perioada 1990-2016


Statistici 2

Nicolae Geantă a realizat o scurtă prezentare statistică a evoluției postdecembriste a lăcașurilor de cult din România din cadrul căreia am extras datele referitoare la cultul baptist.

Potrivit statisticii realizate de Secretariatul de Statpentru Culte și prezentată de Nicolae Geantă, în funcție de creșterea anuală postdecembristă, baptiștii au înregistrat o creștere de 113,7%.

Raportat la numărul de credincioși pe biserică, cultul baptist are un locaş la 72 de credincioși.

În cifre absolute, în România anului 2016 sunt 27.384 de lăcaşe de cult, din care evanghelicii au 5169 (penticostalii 2925, baptiştii 1571, creştinii după Evanghelie 459, tudoriştii 214), adventiştii 1269, reformaţii 1352, catolicii 1632 etc. Domină evident ortodocşii 16.403 (adică 59,9 % din totalul lăcaşelor de cult din ţară).

În prezent, Biserica Ortodoxă construieşte 1078 de lăcaşe, penticostalii 182, adventişti 83, baptiştii 46, creştinii după evanghelie 17, greco-catolicii 79, reformaţii 40, romano-catolicii 40 etc.

Extras din articolul lui Nicolae Geantă, „Lăcașe de cult în România. Evoluția postdecembristă (1)”

Sursa: http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2016/04/lacase-de-cult-in-romania-evolutia_17.html

*

Articole relaționate

Evoluția statistică a baptiștilor din România între anii 1920-1930

Evoluția populației conform recensămintelor desfășurate între anii 1948-2011
Evolutia statistica a baptistilor din Romania intre 1930 si 2010

Situatia procentuala a baptistilor pe judete (1992)

Structura confesională a populaţiei (2010)

Situatia evanghelicilor la recensamintele din 2002 si 2011 (rezultate partiale)

Rezultatele partiale ale Recensământului Populatiei si Locuintelor 2011

Situatia statistica a instituţiilor religioase creştine din Romania.

Penticostalii din Romania la recensamantul din 2002

Baptistii din Romania la recensamantul din 2002

Statistică Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România – 2003

Nicolae Geantă, Religii și vârste în România. (O analiză sociologică)

Creştinii după Evanghelie în Europa – Statistici

Nicolae Geantă, Intensitatea Bisericii Creștine după Evanghelie din România de la începuturi până în secolul 21

 

 

Nicolae Geantă – Lăcașe de cult în România. Evoluția postdecembristă (1)


Statistici 2

http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2016/04/lacase-de-cult-in-romania-evolutia_17.html

Cărți despre creștinii evanghelici din România în perioada comunistă


image
În această seară la întâlnirea de tineret de la Biserica Baptistă Isus Mântuitorul din București s-a proiectat filmul Cartea care a schimbat lumea și s-a vorbit despre implicarea credincioșilor evanghelici în transportul ilegal de Biblii.
În acest context s-a vorbit și despre lucrări care tratează persecuția politică și religioasă din perioada comunistă.
Voi reveni cu amănunte despre această întâlnire

Cătălin Dupu și premiera filmului Cartea care a schimbat lumea la Tineret Isus Mantuitorul (13 aprilie 2016)


https://www.facebook.com/tineretim

CARTEA CARE A SCHIMBAT LUMEA – trailer

CARTEA CARE A SCHIMBAT LUMEA este povestea adevărată a doi prieteni care în 1983 trebuie sa facă un transport de Biblii. Nimănui nu ii este ușor. Oare vor reuși?

O producție New Image Impact – Alege Viata – Proiectul Romania.
Scenariul și regia: Cătălin Dupu Imaginea și montajul: Florin Dima

Promoție: Jonathan Hill, Istoria gândirii creștine (06.04.2016)


istoria-gandirii-crestine

Lucrarea Istoria gândirii creștine se poate achiziționa la prețul de 25 RON de pe site-ul Elefant.ro dacă se alege ridicarea personală de la unul din punctele de livrare din București, Iași sau Cluj. Vezi lista completă AICI cu punctele de livrare (Pick-up point) ale Elefant.

Puteți alege livrarea și prin curierat rapid sau prin Poșta Română.

Informația a fost semnalată de Alin Cristea pe blogul România Evanghelică

Recomand această resursă studenților mei, dar și celor interesați de istoria gândirii creștine. Lucrarea prezintă „istoria fascinanta a marilor gânditori creștini și contribuția lor la modelarea lumii așa cum o știm. Cartea este formată din șase secțiuni, fiecare având ca obiect una dintre marile epoci ale creștinismului.”

Puteți vedea un preview al acestei cărți pe site-ul Editurii Casa Cărții din Oradea, AICI

Prof.Univ.Dr. Otniel BUNACIU și Pr. Dr. Aurel MIHAI la dezbaterea Pluralismul religios contemporan


Marți, 22 martie 2016 Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” și Centrul de Studii și Documentare „Societate, Drept, Religie” au organizat dezbaterea Pluralismul religios contemporan -Bisericile Creștine și Responsabilitatea Socială: Biserica Baptistă din România.

Preiau aici înregistrarea dezbaterii realizată de Prodocens Media. Invitați la această dezbatere au fost Prof.univ. Dr Otniel-Ioan BUNACIU, Pr. Dr. Aurel MIHAI și Dr. Laurențiu TĂNASE în calitate de moderator.

The Origins of the Baptist Movement Among the Hungarians: A History of the Baptists in the Kingdom of Hungary from 1846 to 1893


the-origins-of-baptists

În acest volum sunt informații despre primele evanghelizări, convertiri și botezuri în comunitățile romanești din estul Imperiului Austro-Ungar.

Semnalată de Mihaela Bucin

Structura cărții este următoarea:

Câteva paginii din această carte pot fi citite pe Google Books

 

Cartea poate fi achiziționată de pe Amazon la preţul de 99 $

http://www.amazon.com

 

Istorie baptistă: Răspândirea Evangheliei


Prin intermediul acestui articol sunt prezentate informații despre răspândirea Evangheliei în secolul XIX.

Sunt amintiți Mihai Cornea (Mihaly Cornya) și Mihai Brumar, „primul pionier baptist român”.

http://istoriebaptistablogul.blogspot.ro

Cum a apărut mișcarea Evanghelică baptistă din Basarabia? Privire de ansamblu via Moldova Creștină


Articolul de mai jos, scris de Vitalie Marian, prezintă informații despre începutul credinței creștine baptiste în Basarabia.

„În teza sa de licență, Șemcișin V.P. notează 3 factori care ar fi condus la răspândirea Evangheliei în Basarabia:

  1. Apariția grupurilor mari de molocani la începutul sec. XIX (anul 1806)
  2. Activitatea așa-numitor “purtători de cărți”, care răspândeau Sfintele Scripturi în rândul populației
  3. Influența coloniștilor germani (luterani) și a “ștundelor” lor (ore biblice), în timpul cărora se studia Biblia și se cântau cântări duhovnicești. O contribuție semnificativă a avut-o pastorul I.Bonekemper, care desfășura o activitate duhovnicească în rândul coloniștilor germani.

Un alt factor important a fost disponibilitatea Bibliei în limba rusă. În anul 1818 au fost traduse cele 4 Evanghelii, în 1812 – cartea Psalmii, în 1861 – Noul Testament și în 1872 – Vechiul Testament.

Șemcișin menționează 3 focare ale trezirii spirituale în Basarabia și anume satele Cicima, Akkerman și Chișinău.

Cicima (în prezent satul Strumok, regiunea Odessa)

În prima jumătate a sec.XIX aici s-a stabilit comunitatea molocanilor. În anul 1860, în urma studierii aprofundate a Sfintelor Scripturi, un grup de molocani a descoperit că botezul în apă și Cina Domnului nu au doar o semnificație duhovnicească dar și o formă vizibilă. Astfel, în anul 1870, se atestă un grup din circa 20 de persoane, care s-a despărțit de molocani și s-a numit baptiști. În calitate de prebiter a fost ales Arhip Romanenko.

Akkerman (în prezent orașul Belgorod-Dnestrovsk, regiunea Odessa)

Trezirea spirituală s-a început aici mai târziu de cea din Cicima. Potrivit istoricilor, cel mai probabil comunitatea molocanilor ar fi fost influențată de baptiștii din Odessa și de colonoștii germani. Presbiterul comunității era Pavlov V.G.

Chișinău

Documentele relatează despre așa-numitul grup “Israeliții Noului Testament”, condus de un evreu pe nume Iosif Rabinovici (1873-1899). Se spune că el ar fi construit în Chișinău prima casă de rugăciune baptistă “Betleem”. Comunitatea molocanilor din Chișinău, formată în 1806, era destul de numeroasă. În anul 1900 ea numără circa 200 de membri. Presbiterul se numea Rahmanin Simeon iar numele predicatorului era Ivanov Andrei Feodorovici. După ce a cercetat Scripturile, Ivanov înțelege adevărul despre botezul în apă și se desparte de comunitatea molocanilor, formând un grup separat din 10 persoane.

În paralel, în anul 1902, la Chișinău, din Voronej sosește un tânăr pe numele Hijneakov Tihon. El era un om religios, dar căuta adevărul. Sursele istorice spun că Hijneakov ar fi împrumutat o copie de Sfintele Scripturi de la un prieten de-al lui ortodox și ar fi început să le studieze profund. După citirea cărții Isaia cap.44 și cap.4 al Evangheliei după Ioan, Hijneakov ajunge la înțelegerea că Dumnezeu este Duh, și că El cere de la om o închinare în duh și adevăr, și nu prin chipuri făcute de mâini omenești. Adevărurile studiate îl marcase atât de mult, încât a reușit să motiveze încă 2 familii să studieze împreună cu el Biblia. Pe atunci Hijneakov și Ivanov nu se cunoșteau.

Ei s-au cunoscut ceva mai târziu, și, împreună cu alți 2 frați au format prima biserică baptistă din Chișinău. Acest lucru s-a întâmplat în anul 1908, care se consideră anul nașterii bisericii creștine evanghelice baptiste din Chișinău.

În anul 1909, Ivanov a fost ordinat, de frații din Odesa, în calitate de presbiter al comunității baptiste din Chișinău și responsabil de întreaga comunitate baptistă din țară.

În anul 1910 în Biserica din Chișinău se atestă primele botezuri. Localul în care se adunau credincioșii era neîncăpătoare, fapt care l-a determinat pe Rabinovici să-și ofere casa baptiștilor pentru desfășurarea serviciilor divine. Aceasta era situată pe atunci pe strada Meșeanskaia 20 (în prezent str.Sfatul Țării).

Sursa: “Pomni vesi puti” (Istoria Bisericii Creștine Evanghelice Baptiste “Betel” din or.Chișinău 1908-2008), pag.11-23, autor Turlak Oleg Petrovici)”.

http://moldovacrestina.md/cum-a-aparut-miscarea-evanghelica-baptista-din-basarabia-privire-de-ansamblu/

Credincioșii penticostali din orașul Motru convocați pentru a fi amendați


cultele-neoprotestante-180

Cultele neoprotestante și drepturile omului: strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977) – Marius Silveşan, Bogdan Emanuel Răduţ, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2014, 136 p.

Mai jos un extras din Scrisoarea celor 6 neoprotestanți privind un caz de încălcare a libertății religioase în orașul Motru din județul Gorj la începutul anilor 70 ai secolului XX.

„În anul 1972, un grup de credincioși penticostali, în orașul Motru, Jud. Gorj, au făcut formele necesare pentru a li se acorda autorizație de funcționare ca biserică penticostală. În 11 martie 1973, într-o sâmbătă seara, inspectorul județean de culte, dl. Iova, a făcut o vizită familiei Leonte Constantin, un conducător al grupului, și a cerut acestuia să adune pentru a doua zi dimineața pe toți credincioșii la orele 11, ca să stea de vorbă cu toți despre autorizație.

Credincioșii s-au adunat, inspectorul a sosit, și când a constatat că sunt adunați a trimis pe cineva de a chemat miliția, care – fiind pregătită deja – a venit cu un fotograf, i-au obligat pe credincioși să se așeze ca la o slujbă religioasă, cu cărți și Biblii în mâini, i-au fotografiat așa, apoi le-a făcut tuturor proces verbal de amendă – pe baza Decretului 153, art. 1, lit. d – fiecare dintre cei prezenți fiind amendați cu câte 1000 lei”. (p. 80)

Sursa: https://romaniaevanghelica.wordpress.com/2014/04/25/cultele-neoprotestante-si-drepturile-omului-5/

Herlo Teodor (Petru) – schiță biografică


Acest material prezintă scurte informații biografice despre pastorul baptist Herlo Teodor (Petru) pe baza informațiilor publicate de Ioan Bunaciu în lucrarea Istoria bisericilor baptiste din România și Marius Silveșan în lucrarea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).

Oarecum inedit în cazul acestui pastor este faptul că  în anul 1961 în baza prevederilor noului Codului Penal al R.P.R este condamnat la doi ani (1 an închisoare și 1 an interdicție corecțională), dar face recurs la Deva împotriva sentinței de condamnare, iar tribunalul îl achită.

Fotografiile inserate fac parte din albumul Biserica Baptistă Petroșani de pe contul Facebook al lui Alin Cristea.

*

“Biserica din Petroşani s-a înfiinţat după anul 1944, prin credincioşii baptişti stabiliţi aici în căutare de lucru. În jurul anului 1954 se stabilea aici şi familia Herlo Petru, din Cermei, judeţul Arad, care s-a dovedit foarte activă în organizarea bisericii. După venirea în Petroşani, această familie s-a stabilit pe strada Cărbunelui nr. 5, unde, până în anul 1955, au avut loc şi întrunirile bisericii.

04

Biserica Baptistă Petroșani – sursa Alin Cristea

Pe data de 5 septembrie 1955, biserica s-a constituit statutar, iar pe data de 24 septembrie 1956, a primit autorizaţia de funcţionare. Tot în anul 1956 a fost cumpărat şi imobilul de pe strada Aurel Vlaicu nr. 3, care a fost folosit ca locaş de închinare. Un rol important în realizarea acestui proiect l-a avut Herlo Petru.

În jurul anului 1960, pastor al bisericii devenea Herlo Petru, dar în anul 1959, Departamentul Cultelor a introdus o nouă metodă pentru intimidarea pastorilor şi conducătorilor bisericii prin aplicarea articolului 256, din Codul Penal, care prevedea închisoarea de la 6 luni la 2 ani pentru cei care îndeplineau anumite funcţii fără autorizaţie din partea Statului.

59

Teodor Herlo, Gligor Cristea, Buni Cocar, Teodor Cenușe – sursa Alin Cristea

În anul 1961, în urma arondării bisericilor, numărul pastorilor baptişti a fost redus de la 550 la 180, astfel că pastorul Herlo Petru nu mai figura pe schema Uniunii Baptiste, dar a continuat să predice în biserică şi să organizeze programele acesteia.

Tribunalul din Petroşani i-a intentat un proces şi, în baza articolului 256, l-a condamnat la 2 ani de detenţie; a fost, însă, achitat în recurs de către Tribunalul din Deva, în urma dovezii că, din momentul în care fusese anunţat că nu mai era pastor, nu mai oficiase acte de cult (anume botezul, cina şi cununiile religioase) în biserică.”

Ioan Bunaciu, Istoria bisericilor baptiste din România, Editura Universităţii Emanuel şi Editura Făclia, Oradea, 2006. Transcrierea a fost realizată de Alin Cristea

*

Pastorul Ioan Bunaciu îl menționează cu numele de Herlo Petru, dar documentele de arhivă îl menționează sub numele de Herlo Teodor.

*

Despre cazul pastorului Herlo Teodor de la Petroșani condamnat în anul 1961 în baza prevederilor noului Codului Penal al R.P.R. am scris și eu în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), p. 340.

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Pastorul Herlo Teodor din Petroșani a fost condamnat în anul 1961 de către Tribunalul Popular al orașului Petroșani în baza noilor prevederi ale Codului Penal al R.P:R. ,,la 1 an închisoare corecțională și 1 an de interdicție corecțională constând în cele prev. – de  art. 58 pct. 2 și 3 cod penal”.
Ca răspuns la condamnarea sa, Herlo Teodor face recurs la Tribunalul regional Deva, ,,care cu decizia penală 2.169/1961 din 13 oct.1961” l-a achitat de orice penalitate și a trecut cheltuielile penale în sarcina statului.” (p. 340)

Pastorul Herlo Teodor a fost acuzat de faptul că a continuat să îndeplinească funcția de pastor după ce i-a fost retrasă recunoașterea de către Departamentul Cultelor.

Pentru a pune situația în context menționez că „în anul 1960 se modifică Codul Penal prin introducerea unei precizări care pedepsea penal persoanele care oficiau acte de cult fără a avea aprobările legale. Ca urmare a modificării Codului Penal erau pedepsiți și cei care oficiau acte de cult fără aprobările legale. (…) Prin Decretul Lege Nr. 212 pentru modificarea Codului Penal, publicat în Buletinul Oficial, Nr. 8 din 17 iunie 1960, la art. 1, pct. 44 s-a adăugat la art. 256 din vechiul Cod Penal, alineatul 3 cu următorul cuprins: «Pedeapsa prevăzută la alineatul 1 se aplică și persoanelor care îndeplinesc funcții clericale sau administrative fără recunoașterea Departamentului Cultelor, precum și cei celor care, nerespectând îndatoririle ce le revin, permit să se îndeplinească astfel de funcții fără această recunoaștere.” (pp. 165-166)

 

Istorie baptistă – un blog cu informații despre evenimente trăite și auzite


Istoria baptiștilor trebuie cunoscută de tinerele generații, iar pastorul Vasile Bel și-a propus să facă acest lucru nu numai prin intermediul cărților, ci și prin acela al unui blog. În acest sens acesta a lansat de curând (3 martie 2016) blogul Istorie Baptistă disponibil la adresa  http://istoriebaptistablogul.blogspot.ro/.

Motivația creării acestui blog este prezentată în postarea Scopul blogului unde editorul scrie următoarele: „Acest blog are rolul de a oferi informații  despre evenimente trăite, auzite și comentate de cei din generația mea, de cei  care s-au născut înainte de mine, cu câteva zeci de ani, dar cu care am avut ocazia să stau de vorbă”.

Sper ca prin intermediul acestui blog, pastorul Vasile Bel, o persoană interesată și pasionată de istorie, să scoată la lumină informații interesante care să ne ajute să ne înțelegem mai bine istoria.

Până astăzi, 8 martie 2016, pe blog sunt două postări interesante.

Familia Berbecar

În cadrul acestei postări sunt prezentate câteva fotografii ale familiei Berbecar obținute de la fata lui Vasile Berbecar, lider baptist.

Noul Testament 1863

Este vorba de Noul Testament tipărit la București prin Typographia Stephan Rassidescu în anul 1863 adus de către Anton Novak angajat de către Societatea Biblică Britanică.

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 1,152 de alți urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: