Arhive categorie: Istoria Bisericii

RVE București – Repere din viața pastorului Vasile Alexandru Taloș (1944-2020)R


RVE București prin vocea lui Cristi Pavel prezintă în cadrul acestui scurt montaj repere din viața și activitatea pastorului Vasile Alexandru Taloș (1944-2020).

Ioan Alexandru Lăpugean (1948-2020)


Astăzi am aflat încă o veste tristă, aceea a plecării în veșnicii a pastorului Ioan Alexandru Lăpugean. Am avut onoarea să-l cunosc personal și amabilitatea de a filma o serie de interviuri/ dialoguri având ca temă Biserica sub comunism și în libertate.

Dialogurile cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean pot fi urmărite aici:

Marius Silveșan în dialog (1) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului

Marius Silveșan în dialog (2) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului

Marius Silveșan în dialog (3) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 3 Realizări și dificultăți în activitatea pastorală

Marius Silveșan în dialog (4) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 4 Literatura religioasă în perioada comunistă

Marius Silveșan în dialog (5) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 5 Omul Ioan Alexandru Lăpugean

Marius Silveșan în dialog (6) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean p. 6 Semnificația ciocanului cu nicovală și a firului cu plumb

Marius Silveșan în dialog (7) cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 7 Construcția noii biserici (BCB Betel Făget)

Voi reveni cu detalii biografice. Până atunci postez aici o autobiografie preluată din postarea pastorului Ionel Tuțac.

Pastorul Vasile Bel a scris o biografie succintă pe care o puteți citi pe blogul Istorie baptistă.

Dumnezeu să mângâie familia!

Vasile Alexandru Taloș – Președintele Alianței Evanghelice din România


Decembrie 1989 a adus și în România libertatea politică, dar și cea religioasă atât de dorită. În acest context se formează Alianță Evanghelică din România (AER) despre care a scris cu competență istoricul Bogdan Emanuel Răduț în cartea Alianța Evanghelica din Romania. Istoric si documente, Editura Sitech, Craiova, 2015. Lucrarea amintită cuprinde la pagina 40 și o scurtă biografie a pastorului Vasile Taloș în calitate de președinte al AER.

În final acestei introduceri preiau gândurile istoricului craiovean la plecarea în veșnicii a pastorului Vasile Alexandru Taloș.

Vasile Alexandru Taloş (1944-2020)
Nu am apucat să ne întâlnim personal, dar fratele Taloş m-a ajutat mult în scrierea istoriei Alianţei Evanghelice din România, dar şi în clarificarea unor aspecte din anii ’70 despre istoria baptiştilor. Întotdeauna dispus să-mi răspundă la întrebări. În această dimineață a plecat la Domnul!
Vă las o mică biografie a dânsului, care a fost inclusă în cartea „Alianţa Evanghelică din România. Istoric şi documente”. Este în discuţie o a doua ediţie completată şi adusă la zi, dar, din păcate, nu-l voi mai avea consultant pe fratele.
Mulţumesc pentru tot, frate Taloş!

Mesajul a fost preluat cu acordul autorului de aici: https://www.facebook.com/100001600633249/posts/3894113283985321/?d=n

Citește și schița biografică Vasile Alexandru Taloș 1944-2020

Vasile Alexandru Taloș 1944-2020


Vasile Taloș, pastorul coordonator al Bisericii Creștine Baptiste Bunavestire din București a trecut la Domnul.

Vasile Alexandru Taloș (bunavestire.ro)

Vasile Alexandru Taloș s-a născut la data de 19 mai 1944 în comuna Cisnădie, raionul Sibiu, regiunea Brașov și a decedat la data de 22 decembrie 2020 în București. Acesta fusese internat și se afla la secția ATI în cadrul unui spital din Capitală. A fost căsătorit cu Cornelia și împreună au avut doi copii: Corina și Claudiu. Claudiu este căsătorit cu o fată a sorei de trup a Emiliei Ceuță soția pastorului Ioan Ceuță. Astfel pastorul Ioan Ceuță a fost rudă prin alianță cu cea a pastorului Vasile Taloș.

Vasile Alexandru Taloș a fost pastor baptist, membru în comitetul de redacție al revistei Îndrumătorul Creștin Baptist, organul oficial de presă al Cultului Creștin Baptist în perioada comunistă, profesor la Seminarul Teologic Baptist din București (~1974-1977) unde a predat cursurile Drept bisericesc și Vechiul Testament. După Revoluția din Decembrie 1989 a fost profesor la Institutul Teologic Baptist din București (1990-1998) și la Universitatea Emanuel din Oradea (1998-2094) conform informațiilor publicate de istoricul Bogdan Emanuel Răduţ în cartea despre Alianță Evanghelică din România. După revoluția din Decembrie 1989, într-o perioadă dificilă pentru țară și pentru cult datorită disensiunilor interne și a pericolului scindării Uniunii, a fost ales în anul 1991 președinte al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România slujind în această poziție pe parcursul a două mandate consecutive: 1991-1995, 1995-1999. I-a succedat în funcția de președinte al cultului pastorul Paul Negruț de la Oradea care a deținut la rândul său două mandate succesive: 1999-2003, 2003-2007. Au urmat cele două mandate ale pastorului Otniel Bunaciu din București 2007-2011, 2011-2015. În prezent la conducere se află pastorul Viorel Iuga de la Arad 2015-2019, 2019-2023. Dacă facem abstracție de scindarea Uniunii Baptiste din perioada interbelică și considerăm istoria baptistă ca una unitară, pastorul Vasile Taloș a fost cel de-al 11 – lea președinte al baptiștilor români. De asemenea, după terminarea celor două mandate ca președinte acesta a deținut funcția de vicepreședinte cu misiunea timp de un mandat, activând în această poziție în perioada 1999-2003.

De asemenea, în perioada cât a fost președinte al Cultului Creștin Baptist din România pastorul Vasile Taloș a exercitat pentru o perioada de timp și funcția de președinte al Alianței Evanghelice din România.

După absolvirea Seminarului Teologic Baptist din București, unde a fost coleg cu pastorul Vasile Talpoș, cei doi având cele mai bune medii după cum relevă documentele din arhiva Departamentului Cultelor, Vasile Alexandru Taloș a urmat Facultatea de Drept (anii ‘70). După revoluția din decembrie 1989 a urmat cursuri doctorale în SUA.

A fost ordinat în anul 1969 (?) ca păstor la Biserica Baptistă Mihai Bravu din București activând acolo până la dărâmarea lăcașului de cult în contextul sistematizării orașului București în anii ‘80. După mai multe intervenții la Departamentul Cultelor credincioșii baptiști, care se întâlneau în lăcașul din Mihai Bravu, au primit un imobil pe strada Iuliu Valaori. Spațiul a fost amenajat și a devenit cunoscut după revoluție ca Biserica Valaori . Ulterior, probabil după Revoluție, biserica și-a luat numele de Biserica Baptistă Sfânta Treime. În perioada comunistă numele bisericilor baptiste, poate cu unele excepții, era cel al străzii sau cartierului unde se afla imobilul. Vasile Alexandru Taloș a rămas pastor la biserica Sfânta Treime până la sfârșitul anilor ‘90 când a plecat de acolo. Aproximativ în anul 1999 acesta începe o nouă lucrare, actuala Biserică Baptistă Bunavestire une a fost pastor și apoi pastor coordonator până la decesul acestuia survenit în decembrie 2020. Este de menționat faptul că momentul despărțiri de Biserica Sfânta Treime a fost unul care a surprins datorită rapidității cu care a fost luată decizia. Noua lucrare a beneficiat și de aportul unor membrii din Biserica Sfânta Treime. Conform unor mărturii tot o decizie rapidă care ar fi dus și la tensiuni interne în cadrul Bisericii Sfânta Treime a fost și cea a înființării unei misiuni în cartierul Titan care a devenit ulterior Biserica Baptistă Harul.

Pastorul Vasile Alexandru Taloș s-a remarcat în perioada comunistă printr-un spirit de opoziție față de Departamentul Cultelor și conducerea Uniunii Baptiste. În perioada comunistă în cadrul cultului s-au format două mari tabere, una care era de acord într-o măsură mai mare sau mai mică cu deciziile autorităților, vorbim de o acomodare cu statul și cea de-a doua tabără era cea care considera că este nevoie de opoziție, că drepturile și libertățile se obțin prin luptă. Cele două tabere au dezvoltat într-o anumită măsură un “ethos” diferit care s-a transmis, perpetuat dincolo de perioada comunistă.

În baza informațiilor primite de la pastorul Vasile Brânzei, tatăl său, pastorul Daniel Brânzei rememora o acțiune de opoziție față de Departamentul Cultelor petrecută în anii ‘70 ai secolului XX. Daniel Brânzei amintește de o întâlnire cu păstorii la Departamentul Cultelor când Sorin Iulian, directorul Departamentului Cultelor în perioada respectivă, le a reproșat/ le a zis pastorilor sa vină la el atunci când au probleme. Vasile Taloș, proaspăt absolvent al Facultății de Drept, menționează Daniel Brânzei, a luat cuvântul și a zis că Departamentul Cultelor există din cauza noastră și nu pentru noi. Era un joc de cuvinte referitor la acțiunile Departamentului Cultelor.

O altă întâmplare remarcabilă a fost rememorată de către Petru Cocârțeu, unul dintre membrii ALRC căruia i-a fost intentat proces după evenimentele de la Caransebeș din anul 1978. În acest context Vasile Taloș și-a lăsat celelalte activități și a venit la Caransebeș unde a pregătit apărarea împreună cu un alt avocat reușind sa demonteze la proces două acuzații.

Pastorul Vasile Alexandru Taloș s-a implicat și în alte acțiuni celebre de contestare a acțiunilor autorităților comuniste luate față de Bisericile și credincioșii baptiști. Pentru conformitatea istorică trebuie menționat faptul că activitatea contestatoare din perioada comunistă s-a putut desfășura și într-un context politic intern și extern diferit față de cel al anilor ‘50-‘60. De asemenea, vorbim de faptul că una dintre persoanele vizionare și influente ale baptiștilor români a fost pastorul Iosif Țon, un adevărat mit al baptiștilor. Iosif Țon a fost invitat de mai multe ori la Biserica Baptistă Mihai Bravu din București păstorită de Vasile Taloș. În perioada comunistă cei doi au inițiat mai multe acțiuni de protest.

Pe pagina Bisericii Bunavestire din București se află o scurtă biografie a acestuia pe care o prezint mai jos. De asemenea pastorul Vasile Bel a publicat o biografie a acestuia care poate fi citită aici. Ca istoric am discutat cu pastorul Vasile Taloș despre perioada comunistă și implicarea acestuia în acțiuni de protest și rezistență, informațiile obținute, coroborate cu cele din alte surse au fost publicate în cadrul cărților și articolelor științifice publicate.

V.Al.Talos este un pastor baptist român care a slujit biserica lui Hristos atât în vremurile de restrişte sub dictatura comunistă, cât şi în anii de după revoluţie. A fost multă vreme pastor al Bisericii Sfânta Treime din Bucureşti, iar în ultimii ani s-a implicat în plantarea cu succes a unei noi biserici, anume Biserica Baptistă Bunavestire. Pastorul V.Al.Taloş a fost unul dintre cei care au opus făţiş rezistenţă ateizării forţate a României, situându-se mereu în poziţii de risc pentru a apăra cauza Bisericii lui Hristos. După Revoluţie, a slujit ca preşedinte atât al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste cât şi al Alianţei Evanghelice din România.

https://www.bunavestire.ro/echipa-pastorala/ (accesat 22.12.2020)

Emanuel Răduţ, Marius Silveşan şi Teodor Colda | Despre Viitorul Bisericii | Dialog cu Viorel Iuga


Realitatea la zi – Incursiune în istoria baptistă română cu pastorul Vasile Bel


Emisiunea Realitatea la zi a televiziunii Prodocens Media, moderată de către Cătălin Vasile a avut o temă interesantă, aceea de a realiza o scurtă incursiune în istoria baptiștilor din spațiul românesc. Numită Incursiune în istoria baptistă română aceasta l-a avut ca invitat pe pastorul Vasile Bel de la Biserica Creștină Baptistă din Târgu Lăpuș, un colecționar de literatură creștină și de asemenea, interesat și pasionat de istoria baptiștilor. Îl puteți urmări pe blogul Istorie Baptistă.

Înainte de a vă invita să urmăriți emisiunea, sunt necesare câteva precizări: astfel, emisiunea se concentrează pe perioada Primului Război Mondial și cea interbelică, domenii predilecte de studiu ale pastorului Vasile Bel, dar sunt atinse tangențial perioada Antonesciană și perioada comunistă. Dintre subiectele abordate, două sunt sensibile: 1. scindarea Uniunii Baptiste în două uniuni între anii 1932-1935 și problema colaboraționismului cu autoritățile sau Securitatea. Problematica colaborării cu Securitatea între baptiștii din România este una complexă care nu a fost tratată până acum sistematic, exhaustiv și profesionist. O abordare succintă se regăsește și în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).

În final doresc să evidențiez un aspect despre care pastorul Vasile Bel vorbește pe larg în emisiune, anume persecuțiile baptiștilor în perioada interbelică, iar aici este de amintit rolul deosebit avut de James Henry Rushbrooke, despre care găsiți detalii în cartea realizată de Marius Silveșan și Vasile Bel intitulată sugestiv Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947.

Audiență cu folos!

Istoric Biserica Baptistă Hăpria 100 ani


Scurt istoric al Bisericii Creștine Baptiste din Hăpria cu ocazia împlinirii a 100 de ani de credință baptistă.

Lidia Talpoș (1947-2020) – schiță de portret


Lidia Talpoș s-a născut la data de 4 octombrie 1947 în localitatea Racovița, județul Sibiu. A urmat școala primară, liceul, iar apoi Conservatorul din Cluj (?).

Lidia Talpoș a urmat de mică Calea Domnului, astfel că în data de 20 iunie 1964, la vârsta de 16 ani, a fost botezată în Biserica Creștină Baptistă din Sibiu de către pastorul Mircu Cocar.

După terminarea Conservatorului Lidia Talpoș̦ a cântat mai mulți ani ca solistă la Filarmonica de Stat din Cluj. Ca și solistă a acestei prestigioase instituții interpreta arii și alte genuri muzicale în limba în care au fost scrise (germană, italiană etc.), iar soțul, Vasile Talpoș, venea să audieze unele dintre concertele Filarmonicii[1].

A fost căsătorită cu pastorul și prof. univ. Vasile Talpoș și împreună au trei copii: Cristina căsătorită cu pastorul Samuel Bâlc, Cristian – Mihail Talpoș (1975) căsătorit cu Simona Talpoș și Emanuela-Lidia Talpoș (1979) căsătorită Vasile.

În anul 1986 a venit cu soțul său în București, iar după ce acesta a preluat funcția de director al Seminarului Teologic Baptist din București (1988) s-a implicat și acolo. Pe parcursul cât a fost la Seminar și apoi la Institutul Teologic Baptist din București aceasta s-a implicat în slujirea academică alături de soțul său fiind timp de mai mulți ani cadru profesoral la Seminarul Teologic Baptist din București și apoi la Institutul Teologic Baptist din București. La Institutul Teologic Baptist din București a predat muzica și a fost dirijoare a Corului Studenților. De asemenea, în cadrul Bisericii Creștine Baptiste Nădejdea din București a dirijat corul bisericii. În paralel cu slujirea din mediul confesional aceasta a fost solistă a corului Radiodifuziunii Române.

Sora Lidia Talpoș a fost o prezență plăcută și binecuvântată, nu doar la Seminar și Institut unde a fost iubită și apreciată, ci și în cadrul Bisericii Creștine Baptiste Nădejdea din București unde soțul său, Vasile Talpoș, a slujit în calitate de păstor în perioada 1986-2014.

 

[1] Informațiile despre Lidia Talpoș au fost prezentate în articolul „The Intellectual in Evangelical Churches” publicat în  Brukenthalia. Romanian Cultural History Review. Supplement of Brukenthal Acta Musei, No. 3, 2013, pp. 130-139; Revista Arhiva Baptistă, Arad, Anul II, Nr. 4/ aprilie 2020

 

Foto – Congresul biblic din București 1928


Fotografie făcută la Bucureşti în 1928. Se pare că este o conferință pastorală, organizată cu ocazia venirii lui James Rushbrooke în România.

Fotografia a fost postată pe contul de Facebook al pastorului Ionel Tuțac.

Rushbrooke, Ioan Dan, Adam Sezonov
Informatii pe spatele pozei

James Henry Rushbrooke se află pe primul rând de scaune la centru și are mâna la reverul sacoului.

Pe scaune, în mijloc, la stânga lui Rushbrooke, este Dan Ioan, La dreapta lui Rushbrooke (cum privim la poză) e Adam Sezonov. Jos, primul din dreapta, pare a fi Lucașa Sezonov.

Pe scaune, al doilea din stânga cred că e Constantin Adorian iar al treilea e Jean Staneschi.

Cel de-al 5-lea, rândul 2, din stânga este pastorul Dumitru Drăgilă din Lugoj.

Mai cunoaşte cineva vreun participant la această conferință?

Informațiile au fost preluate din comentariile făcute de Ionel Tuțac, Mihai Ciucă și Vasile Bel.

Despre vizitele lui James Henry Rushbrooke în România și implicarea acestuia în obținerea și păstrarea drepturilor și libertăților religioase am scris împreună cu Vasile Bel în cartea Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947.

Convergente.ro: Epoca întunecării hermeneutice. Cum l-a răstălmăcit Catherine Nixey pe Augustin


Creștinismul a avut un rol important în construcția lumii asa cum o știm noi astăzi, iar acest adevăr este uneori incomod, motiv pentru care trebuie combătut. Este o misiune pe care unii și-o asumă, este un construct ideologic similar cu ceea ce făcea Ministerului Adevărului din romanul 1984 scris de autorul britanic George Orwell.


Prin urmare, Catherine Nixey își propune în cartea Epoca întunecării : cum a distrus creștinismul lumea clasică o deconstrucție a realității și reconstrucția evenimentelor pentru a corespunde unui anumit construct ideologic. Evidențierea acestor aspecte este meritul lui Emanuel Conțac, care, folosindu-se de surse antice contemporane evenimentelor descrise de autoare, relevă mistificările adevărului la care se dedă autoarea.

În partea de final vă las o remarcă a cercetătorului Emanuel Conțac despre cartea Epoca întunecării

Chiar și pentru cei care nu au simpatii creștine, furia autoarei față de moștenirea creștină a Occidentului este greu de explicat.

Vezi articolul pe https://convergente.ro/epoca-intunecarii-hermeneutice-cum-l-a-rastalmacit-catherine-nixey-pe-augustin/

 

Aniversarea a 110 ani a Bisericii Creștine Baptiste Harul din Lugoj



Anul 2020 este unul special pentru Biserica Creștină Baptistă Harul din Lugoj prntru că aniversează 110 ani de la înfințare și doresc să celebreze publica acest lucru în data de 25 octombrie 2020.
Biserica este slujită de frații păstori David Nicola și Ionel Tuțac.
Anunțul postat de pastorul Ionel Tuțac pe Facebook prin care anunță evenimentul este următorul:

Aniversarea de 110 ani a Bisericii Harul!
Cu voia lui Dumnezeu dorim ca în data de 25 octombrie să celebrăm cei 110 de mărturie baptistă în municipiul Lugoj. Invităm toți baptiştii lugojeni care trăiesc în afara granițelor țării sau în alte locuri din România să participe alături de noi la această sărbătoare. În perioada următoare vă vom da mai multe detalii despre acest eveniment. Vă aşteptăm cu bucurie!

Sursa:

https://www.facebook.com/602836930/posts/10156970287136931/?d=n

Octavian Baban – Renaşterea cenzurii şi a inchiziţiei: o ramură de amărăciune, dintr-o rădăcină de violenţă


Octavian Baban, conferențiar universitar la Institutul Teologic Baptist din București și unul dintre păstorii Bisericii Creștine Baptiste „Sfânta Treime” din București abordează prin intermediul acestui material o temă importantă, aceea a cenzurii. Domnia sa vorbește despre o atracție a evanghelicilor din România către cenzură, Inchiziție și denunțare.

Iată textul preluat de pe Facebook cu acordul autorului.

Pe când eram adolescent citeam cu uimire într-un manual catolic de istorie a Bisericii că Inchiziţia, dincolo de orice greşeli şi acuzaţii, a fost cu adevărat un for bisericesc prestigios în istorie. Obişnuit cu ceea ce ştiam din alte manuale despre Galileo Galilei şi „e pur si muove”, sau despre Savonarola, ori Jan Hus, o astfel de părere mi se părea de-a dreptul curioasă. Apoi, am descoperit că toate cărţile tipărite de Biserica Romană-Catolică aveau o aprobare, undeva pe primele pagini, numită Imprimatur (bun de tipar). Deci, sub o formă nouă, vechile evaluări continuau, ceea ce, într-un fel, era chiar normal, ca expresie a interesului pentru corectitudine şi sănătate teologică.

Mai târziu am descoperit cum reprezentanţii Securităţii române cenzurau totul, articole, cărţi, conferinţe, piese de teatru, expoziţii. Totul era verificat ca să exprime cum se cade idealurile comuniste şi să nu ascundă vreun atac voalat sau nu, la adresa conducerii comuniste a statului. Cenzura devenise atât de eficace încât s-a transformat în auto-cenzură. Foarte mulţi comunicatori îşi cenzurau singuri mesajele ca să poată rămâne pe scenă, sau pe micul ecran, sau pe antenele radio, sau în paginile de tipar, sau la amvon. Ajunsesem să mă delectez enorm cu orice mică aluzie din schetchuri sau monologuri, ori predici, cu orice scene din literatură sau filme, care, ca să zicem aşa, „combăteau bine”. Şi nu eram singurul. Poate chiar ajunseserăm să vedem mesaje subtile acolo unde nu era nimic deosebit – dar asta este o problemă de manifestare a subiectivităţii în exegeza şi hermeneutica textelor sau artei.

În acelaşi timp, îmi doream parcă vremurile din timpul lui I.L. Caragiale, când ştiam că, după vreun articol muşcător la adresa regelui, autorul se prezenta singur la arestul poliţiei, eventual cu o pătură, ca să petreacă o noapte sau două, acolo, ca pedeapsă pentru atacul la casa regală. Stăteai la răcoare o noapte, dar ziua îţi spuneai păsul. Era şi aceasta, o libertate preţioasă şi o plată aproape convenabilă. Oricum, în vremea conducerii comuniste, nimeni nu mai număra zilele de închisoare, într-o asemenea situaţie, şi uneori nici nu se mai punea problema să mai ieşi de acolo. Ori să rămâi în viaţă.

Descopăr cu uimire că în lumea evanghelică românească din ultimii ani, atracţia cenzurii şi a unei neo-inchiziţii, de tip neo-protestant, este irezistibilă. Uneori, ea se combină periculos şi trist cu dorinţa denunţării ideologice şi cu bucuria execuţiei publice. Pe prima o cunoaştem din Rusia lui Lenin şi Stalin, sau din China lui Mao Tse-Dun, unde a funcţionat ca o forţă redutabilă de distrugere a comunităţilor, a familiilor (tot în adolescenţă, dădusem peste o carte a meditaţiilor lui Mao, în engleză, tipărită în China, cu poza binevoitoare a liderului pe prima pagină, şi mai citeam din ea, din când în când, întrebându-mă cât de gri poate fi viaţa când eşti obligat să faci aşa ceva zi de zi şi să subscrii necondiţionat, de frica pedepsei cu moartea). Pe a doua, o știm din antichitate și din evul mediu, și nu numai. Pedepsele lumii islamice ne aduc chiar azi aminte de aceasta forma de cruzime.

Este această atracţie spre cenzură, inchiziţie şi denunţare, o formă de ortodoxie teologică şi practică, o contribuţie atentă la puritatea Bisericii? La lucrarea de păstorire eficientă şi iubitoare de Biserică şi societate? Este cumva, mai degrabă, o formă de deformare sufletească şi reîntoarcere la primitivism comunitar? Este o formă de răzbunare sau imobilizare a celor neagreaţi? Sau o formă de ideologizare şi corectitudine politică pătrunsă mascat în lumea bisericilor evanghelice? Un fel de terorism al ideilor? Am întâlnit-o sub diverse forme, de la cei învăţaţi până la cei simpli, de la gânditori exersați, la oameni deturnaţi de învăţăturile false, păgâne. Ea poate fi, cu siguranţă, o formă de agresiune socială şi mediatică, un ecou nefericit al televiziunii şi ziarelor de scandal în viaţa Bisericii, un magnetism irezistibil al dorinţei de judecată şi excludere, de sacrificiu şi condamnare, o ramură de amărăciune dintr-o rădăcină de violenţă şi nepocăinţă. Un țipăt ostentativ și coroziv asumat instinctiv din panoplia păgână a eradicării străinului. O mână cenușie a lui Cain, ridicată asupra unui Abel nebănuitor. O întâmpinare ucigașă a lui Ioab pentru un Abner fără ascunzișuri.

Ea îşi va avea, cu siguranţă, victimele ei, şi îşi va aplauda zeloasă, cu adâncă satisfacţie firească şi pământească, pe noii săi călăi mediatici. Ea va beneficia însă, implacabil, şi de forţa şi realismul avertizării biblice: „Pentru că întreaga lege este împlinită într-un singur cuvânt: ‘Iubeşte-l pe aproapele tău ca pe tine însuţi!’ Dar, dacă vă muşcaţi şi vă mâncaţi unii pe alţii, vedeţi să nu fiţi mistuiţi unii de alţii” (Galateni 5:14-15).

Istorie Baptistă: Evenimentele anului 1920 din lumea baptistă din România, văzute în 2020


https://istoriebaptistablogul.blogspot.com/2020/01/evenimentele-anului-1920-din-lumea.html?m=1

Anul 1920 este cel al organizării Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din România, dar și cel în care se pune problema drepturilor drepturilor religioase ale baptiștilor din România.

În ceea ce privește rolul lui James Henry Rushbrooke a se vedea cartea despre implicarea lui în obținerea și păstrarea drepturilor religioase ale baptiștilor din România.

Gordon Conwell – Status of Global Christianity 2020


Every year in the International Bulletin of Mission Research, Gordon Conwell Theological Seminary present an annual snapshot of global Christianity, a one-page version of which can be downloaded for free here. The table provides a statistical overview of the world’s 2.5 billion Christians and their activities.

https://gordonconwell.edu/center-for-global-christianity/resources/status-of-global-christianity/

Journal of Religion in Europe: Iemima Ploscariu – Transnational, National, and Ecumenical Convergences: The Baptist, Anglican, and Orthodox Reactions to the Romanian 1938 Religion Law


The Romanian Ministry of Religious Denominations passed Decision nr. 26208 in 1938, severely curtailing the activity of a number of religious associations. The most numerous of these were the Baptists. They maintained close ties with ethnic minority co-religionists within Romania and collaborated with religious organizations abroad, especially the Baptist World Alliance (bwa). The latter resulted in conflict with Romanian government and ecclesiastical authorities. The actions of the bwa in opposition to the Decision reveal the extent to which transnational organizations influenced the development of policies concerning religion during the crucial years leading into World War ii. Using previously unused archival material, the article draws out the role of domestic religious minorities in the struggle between the Church, the State, minority groups, and foreign powers and provides a fascinating convergence of national, transnational, and ecumenical attempts at changing the religious space in Europe.

https://brill.com/view/journals/jre/12/1/article-p49_49.xml#d32476459e1244

Istorie Baptistă: Primul congres al Uniunii din 1 decembrie 1918 de la București


Credincioșii baptiști din România se reunesc la data de 1 decembrie 1919 în cadrul unui prim congres la București. În noua configurație teritorială după Marea Unire, acest congres, care nu a fost recunoscut ca și congres datorită neintrunirii numărului de delegați, este un bun prilej pentru a discuta aspecte importante privind organizarea internă a comunității baptiste. În cadrul acestei reuniuni fratesti sunt discutate aspecte financiare, dar și aspecte referitoare la misiune, lucrarea cu tinerii, copiii și școala duminică. A fost abordată și problema formei pe care ar trebui să o aibă serviciul religios, modelul care ar trebui luat ca etalon, respectiv german sau american, precum și o încercare de standardizare a lăcașurilor de cult, aceasta din urmă propusă de Constantin Adorian. La acest congres participă mai mulți reprezentanți ai baptiștilor din România Mare dintre care amintesc pe Constantin Adorian, Gheorghiu Slăvu, Vasile Berbecar, Ioan Popa, Tașcă, Hodoroabă, Leon Averbuch și alții.

Vezi în acest sens procesul verbal al congresului publicat de neobositul cercetător pe tărâmul istoriei baptiste, Vasile Bel.

https://istoriebaptistablogul.blogspot.com/2019/11/primul-congres-al-uniunii-din-1.html?m=1

A mai căzut un stâlp, Bora Octavian (1941-2019)


A plecat la Domnul Bora Octavian, ani de-a rândul casierul Bisericii Creștine Baptiste Nădejdea din București, persoană implicată activ în lucrarea de slujire, inclusiv cu Evanghelia. De asemenea, acesta a fost și membru în comitetul Bisericii Creștine Baptiste Nădejdea din București, persoană capabilă în gestionarea problemelor financiare și nu numai.

Bora Octavian s-a născut la 1 mai 1941 și abdecedat la data de 11 octombrie 2019, a fost căsătorit cu Lidia Bora (fostă Țopa), având împreună două fete, Dana căsăt. Dragomir și Ligia căsăt. Dan. Bora Octavian a avut 4 nepoți și o strănepoată.

Bora Octavian a fost ginerele pastorului Țopa Ioan, cel care a pus în anii ’30 bazele adunării baptiste din Giulești, actuala Biserica Creștină Baptistă Nădejdea. Acesta a cunoscut în mod direct modul în care a fost dărâmatâ de către, la ordinul Securității lăcașul de închinare al bisericii baptiste din Giulești de sărbătoarea Rusaliilor 1985.

A fost activ în adunarea din Giulești pe parcursul slujirii pastorale a următorilor păstori: Buni Cocar, Vasile Talpoș, Elisei Pecheanu, Costel Ghioancă, Ovidiu Rusnac.

Serviciile religioase de priveghi și înmormântare se vor desfășura după următorul program:

Sâmbătă, 12 octombrie 2019, începând cu ora 19 va avea loc serviciul de priveghi în localul adunării din strada Luduș Nr. 4.

Serviciul religios de înmormântare va avea loc duminică, 13 octombrie 2019, începând cu ora 13:00.

Domnul sa mângâie familia îndurerată!

Foto: Marius Silveșan

România literară: Evanghelicii față cu dialogul interconfesional – Teofil Stanciu


România este țara tuturor posibilităților, inclusiv cea a dialogului interconfesional, subiect despre care discută Teofil Stanciu în cadrul unui articol publicat în România Literară. Autorul pleacă de la referendumul pe tema familiei care a avut loc anul trecut și oferă explicații referitoare la dialogul între confesiunea ortodoxă (majoritară) și alte confesiuni, precum cele evanghelice (baptiști, penticostali, creștinini după Evanghelie).

Iată un fragment din articolul cu pricina:

A surprins pe multă lume apariția publică – prilejuită de referendumul pentru (re)definirea familiei – a majoritarilor ortodocși braț la braț cu minoritari greco-catolici, catolici, penticostali, baptiști, creștini după Evanghelie, ad­ventiști etc. Surprinși erau și cei care nu știau mare lucru despre diferențele dintre aceste confesiuni creștine, dar încercau să înțeleagă câte ceva, și cei care știau mai multe despre relațiile nu tocmai frățești de-a lungul timpului. S-a speculat destul de mult pe seama motivelor care au adus atâtea culte laolaltă, dar fără să se ajungă la concluzii clare și unanim acceptate. Dincolo însă de ipotezele mai mult sau mai puțin fanteziste, oculte sau conspiraționiste, se detașează și două explicații de o banală simplitate: creștinii de diverse confesiuni au descoperit că au niște valori morale comune pe care vor să le apere și, totodată, că au adversari comuni.

Continuarea în România literară nr. 36-37/2019

Cărți despre istoria baptiștilor din județul Arad


La mijlocul lunii iulie 2019 am făcut o vizită la Arad pentru a susține o prelegere despre Evoluția legislativă în perioada comunistă. Vizita la Arad mi-a prilejuit oportunitatea de a vorbi despre comunism ca regim politic, despre ideologia acestuia și schimbările legislative cu impact asupra vieții religioase. Mulțumesc pentru această oportunitate Centrului de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad. A fost un timp binecuvântat în care am avut discuții și dezbateri interesante, am schimbat opinii și am legat prietenii.

De asemenea, cu acest prilej am primit mai multe cărți, comori care mă ajută în activitatea didactică, dar și de cercetare în calitate de istoric care a publicat 4 cărți și peste 30 de articole și studii științifice alături de articole cu rol de popularizare a istoriei.

Le sunt îndotorat pentru timpul minunat petrecut acolo lui Jurcoi Emanuel, Bulboaca Sorin Ovidiu și Mirăuțe Ioan. Cei menționați sunt și autorii unora dintre materialele (cărți, articole, studii) prezentate în fotografia de mai jos.

Handra Sima – un secol de viață sub providența lui Dumnezeu (video)


Handra Sima s-a născut la mijlocul anilor ’20 ai secolului XX, iar în anii vieții sale, ajunși acum la 93, a trecut prin multe și a a fost contemporan cu trei dintre cei patru regi ai României (Ferdinand, Mihai I, Carol II, Mihai I). De asemenea a cunoscut de mic comunitatea baptistă din România despre care ne-a dezvăluit aspecte inedite.

În cadrul dialogului pe care l-am avut cu domnia sa, ne-a vorbit despre familia sa, convertirea și botezul părinților, dar și al domniei sale, despre viața din trecut și cea prezentă.

De asemenea, așa cum anunțam și AICI, am vorbit despre Ioan Ungureanu, Alexa Popovici, Ioan Socaciu, Jean Staneschi.

Discuțiile s-au purtat între pastorul Handra Sima, pastorul și istoricul Emanuel Jurcoi și istoricul Marius Silveșan.

Arad, 19 iulie 2019 – Evoluția legislativă în perioada comunistă


Vineri, 19 iulie 2019, Centrul de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad organizează o ședință de comunicări despre Evoluția legislativă în perioada comunistă. Comunicarea va urmări cu precădere evoluția legislației religioase încadrată în cadrul mai larg al transformărilor aduse de instaurarea și consolidarea comunismului în România.

București 12 mai 2019 : lansarea cărții Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947


Duminică, 12 mai 2019 de la ora 18 la Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” din București va avea loc lansarea cărții Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947

Scopul prezentării unui astfel de subiect este acela de a face cunoscute lucrările mărețe ale lui Dumnezeu atât din prezent, cât și din trecut. Totodată suntem mulțumitori pentru jertfa pe care J. H. Rushbrooke a depus-o în vederea obținerii și păstrării libertății religioase pentru credincioșii evanghelici din România în prima jumătate a secolului al XX – lea.

De asemenea, cartea evidențiază implicarea Bisericii în societate, aceasta fiind și în acest fel o mărturie pentru lumea în care trăim.

La acest eveniment vor vorbi:

Bogdan Emanuel Răduț – istoric Biserica Creștină după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România

Cătălin Vasile – Director și fondator Prodocens Media

Ovidiu Rusnac – pastor Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” București

Marius Silveșan – istoric, coautor al cărții

Religii seculare – conferință cu Mihail Neamțu la Facultatea de Teologie Baptistă (15.04.2019)


Luni, 15 aprilie 2019, la Facultatea de Teologie Baptistă din București, strada Berzei 29, Mihail Neamțu, intelectual creștin ortodox de dreapta, scriitor, politolog, va conferenția despre religiile seculare. Moderatorul întâlnirii va fi Conf. Univ. Dr. Emil Bartoș, pastor baptist și cadru didactic al Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București. Conform anunțului de pe afiș, evenimentul va începe la ora 14.

Sursa: Facebook Emil Bartoș

După o scurtă cercetare, dat fiind faptul că nu-mi era cunoscută expresia religii seculare, am înțeles că avem cel puțin două categorii de religii seculare. Pe de o parte religiile seculare clasice în care intră și comunismul, considerat ca fiind și o religie politică, iar pe de altă parte noile religii seculare.

Astfel, conform istoricului român al religiilor, Mircea Eliade, „o bună parte a lumii moderne, ajunsă la o anumită „maturitate”, uită de Dumnezeu. Ateii și indiferenții religioși fac posibilă o nouă „moarte a lui Dumnezeu” și chiar o uitare a „morții lui Dumnezeu. […] O lume fără Dumnezeu este o lume dominată de religii seculare.” Nicu Gavriluță, Noile religii seculare – corectitudinea politică, tehnologiile viitorului și trans umanismul, pp. 10-11

Dintre noile religiile seculare, profesorul universitar Nicu Gavriluță menționează: corectitudinea politică, noile tehnologii și transumanismul.

Introducere – Rolul lui James Henry Rushbrooke


Pentru cei interesați prezint mai jos introducerea cărții Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947.

Introducere

James Henry Rushbrooke (1870-1947), lider baptist englez, a fost cel de-al șaselea președinte al Alianței Mondiale Baptiste, aflându-se la conducerea acestei instituții între anii 1939-1947.

Suportul său s-a îndreptat către baptiștii de pe continentul american, Asia, Africa, Europa și implicit a celor din România pe parcursul primei părți a secolului XX. De aceea, ca și creștini baptiști, dar și ca români, este important să cunoaștem și să apreciem munca asiduă a acestui om al lui Dumnezeu.

Este cunoscut faptul că baptiști din România au beneficiat de prezența lui James Henry Rushbrooke care a fost capabil să înțeleagă corect problemele acestora și nu s-a lăsat intimidat de presiunea și criticile venite pe de-o parte din partea presei românești din acea vreme, iar pe de alta din partea Bisericii

Ortodoxe Române. Prin prezența sa a stârnit multe valuri și agitație pentru că era atât un intelectual de marcă, un poliglot, dar și un temerar, un om care știa să lupte pentru drepturile celor pe care îi reprezenta.

Datorită funcțiilor deținute și a cunoașterii situației politice, sociale și religioase de pe continentul european acesta s-a implicat activ în obținerea și respectarea libertății religioase pentru baptiștii din România. A venit ca reprezentat al baptiștilor din întreaga lume, aproape în fiecare an, uneori chiar și de două ori într-un an ca să stea de vorbă cu frații, să fie alături de suferințele ce le îndurau, să-i încurajeze. De asemenea, acesta a fost în audiență la Rege, prim-ministru și unii miniștrii, parlamentari, ambasadori și oameni de stat pentru a le explica că baptiștii din România sunt loiali statului și că nu vor să dezmoștenească pe nimeni, ci doar să fie credincioși lui Dumnezeu.

Despre J. H. Rushbrooke s-a scris în România, cu precădere în presa vremii, iar la moartea lui, frații au publicat în revista cultului, „Îndrumătorul Creștin Baptist”, cuvinte din cele mai mari. Dintre acestea amintim: „Am pierdut pe cel mai mare frate al nostru!”; „A căzut un cedru din Liban”; „Un mare luptător pentru libertatea religioasă”. Profesorul Ioan Bunaciu, director al Seminarului Teologic Baptist din București între anii 1970-1988, care s-a preocupat și de istoria baptiștilor din România, a evocat la rândul său figura Dr. James HenryRushbrooke evidențiind faptul că acesta a fost conducător al Alianței Baptiste Mondiale, mare diplomat „și a avut un rol important în apărarea drepturilor baptiștilor din România în perioada de dinaintea celui de-al doilea război mondial”.

Plecând de la aspectele menționate, prin intermediul acestei cărți publicăm pentru prima dată o lucrare în limba română despre activitatea lui James Henry Rushbrooke în sprijinul apărării libertății religioase a baptiștilor din țara noastră. Acest demers l-am considerat cu atât mai necesar, cu cât anul acesta (2017) se împlinesc 70 de ani de la moartea omului lui Dumnezeu, James Henry Rushbrooke.

Prin parcurgerea acestei lucrări veți putea aprecia dragostea, curajul, dăruirea de sine, pasiunea Dr. James Henry Rushbrooke pentru Dumnezeu, dar și pentru credincioșii baptiști din întreaga lume. Această carte este una de aducere aminte și are rolul de a face cunoscut ce a realizat J. H. Rushbrooke pentru poporul baptist din România, integrând cuvântări, intervenții și documente identificate în presa românească, străină sau în arhive.

Cartea se deschide cu o prefață semnată de domnul conferențiar universitar Daniel Mariș, rectorul Institutului Teologic Baptist din București în cadrul căreia evocă importanța libertății religioase pentru baptiști. Urmează o introducere în cadrul căreia sunt prezentate informații despre omul și liderul James Henry Rushbrooke, alături de elementele care fac din această lucrare una inedită. Se continuă apoi cu un studiu al profesorului universitar Otniel Ioan Bunaciu, fost președinte al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, secretar general și președinte al Federației Baptiste Europene. Domnia sa scrie despre Alianța Mondială Baptistă și lupta pentruobținerea libertății religioase a baptiștilor din România.

Urmează o biografie a Dr. J. H. Rushbrooke completată de un studiu privind vizitele acestuia în România și necesitatea implicării sale în asigurarea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din țara noastră. În cadrul acestei secțiuni sunt prezentate succint informații privind situația comunității baptiste din România în prima parte a secolului XX, împreună cu motivele care au făcut necesară intervenția Dr. J. H. Rushbrooke. Se regăsesc aici date despre fiecare vizită în parte împreună cu un tabel în care sunt prezentate doar informațiile cronologice ale misiunilor sale în România pe parcursul perioadei menționate. Informațiile enunțate mai sus sunt completate de un tabel cronologic care are rolul de a-l familiariza pe cititor cu cele mai importante evenimente din viața și activitatea lui J. H. Rushbrooke și aspectele legislative care au conturat situația drepturilor și libertăților baptiștilor din România pe parcursul perioadei analizate.

Partea cea mai consistentă a lucrării este reprezentată de secțiunea Documente. În cadrul acesteia prezentăm cronologic acțiuni, luări de poziție, audiențe, legislație, dar și mesaje de încurajare adresate credincioșilor baptiști din România care treceau prin persecuții pe baza informațiilor furnizate de presa românească și străină.

Postfața acestei lucrări, scrisă de Dr. Constantin Ghioancă, se apleacă asupra discuției despre libertatea negativă vs. libertate pozitivă cu scopul de a înțelege mai bine personalitatea lui Rushbrooke, erudiția sa, formarea intelectuală și ideologică într-un climat cât se poate de fertil în ce privește discuțiile despre libertate, în general, și despre libertatea religioasă, în particular.

În finalul acestei introduceri dorim să evidențiem faptul că scopul nostru nu a fost acela de a-l lăuda pe Dr. J. H. Rushbrooke și activitatea sa, ci pe Dumnezeu care ridică oameni cu scopul de a duce la îndeplinire planul Său.

Autorii

Rolul lui J. H. Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947 – carte în curs de apariție


Sunt bucuros să anunț faptul că după o muncă susținută, desfășurată împreună cu pastorul Vasile Bel, urmează să apară la Editura Risoprint din Cluj Napoca lucrarea Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947.

Lucrarea are 281 de pagini și prezintă, pentru prima dată în limba română într-o astfel de formă, informații despre rolul pe care J. H. Rushbrooke l-a avut în obținerea și păstrarea libertății religioase pentru credincioșii baptiști într-o perioadă tumultuoasă din acest punct de vedere.

James Henry Rushbrooke (1870‐1947), lider baptist englez, a fost cel de‐al șaselea președinte al Alianței Mondiale Baptiste, aflându‐se la conducerea acestei instituții între anii 1939‐1947.

Susținerea sa s‐a îndreptat către baptiștii de pe continentul american, Asia, Africa, Europa și implicit spre cei din România, pe parcursul primei părți a secolului XX. De aceea, în calitate de creștini baptiști, dar și ca români, este important să cunoaștem și să apreciem munca asiduă a acestui om al lui Dumnezeu.

Cartea beneficiază de prefață din partea Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș, două studii științifice realizate de Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu și Lect. Univ. Dr. Teodor Colda. Postfața a fost scrisă de Dr. Constantin Ghioancă.

În ceea ce privește grafica și realizarea coperții, suntem mulțumitori sprijinului primit din partea lui Ruben Ologeanu.

Pe parcursul cărții sunt prezentate informații biografice despre J. H. Rushbrooke, vizitele sale în România. De asemenea sunt prezentate și acțiunile desfășurate între 1907 (anul primei vizite în România) și 1947 (anul morții acestuia) în vederea obținerii și păstrării libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România, dar și pentru alte confesiuni religioase minoritare.

Cartea costă 20 lei și poate fi achiziționată de la autori.

Voi reveni și cu alte detalii.

Pastori și lucrători care au slujit Biserica Baptistă Nr. 1 Țigănești (1948-2004)


Știați că … informații despre Biserica Baptistă Betania Țigănești


Apel la contribuții privind constituirea unei baze de date cu memorialistică evanghelică referitoare la România


Este cunoscut faptul că nu numai din punct de vedere politic am intrat într-o nouă etapă odată cu celebrarea celor 100 de ani de la realizarea unirii din 1918 și a 160 de ani de la Unirea Principalelor Române, ci și din punct de vedere religios. Fiecare an nou aduce cu sine noi provocări, încercări și binecuvântări cărora comunitățile evanghelice trebuie să le facă față. Dacă tot am amintit de istoricul constituirii României ca stat modern, este de menționat faptul că unele dintre comunitățile evanghelice, cum este cazul baptiștilor, au o prezenta mai mare de un secol și jumătate în acest spațiu. De aceea, consider că demersul inițiat de Dănuț Mănastireanu, de creare a unei arhive electronice care să cuprindă memorialistica evanghelică, este bine venit.

Iată anunțul său:

„Un mesaj pentru prietenii mei evanghelici de pe această listă, mai ales pentru cei care au preocupări istorice.

Deoarece titlurile din categoria memorialistică evanghelica sunt foarte greu de găsit, multe dintre ala apărând la edituri obscure sau fiind epuizate, am decis sa adun o bază de date digitală cu aceste texte, pentru a le pune, la cerere, la dispoziția cercetătorilor interesați de istoria evanghelica. Prietenul Dorin Dobrincu a adunat o lista în acest sens, pe care o găsiți și în finalul volumului Omul evanghelic, alături de alte câteva categorii de texte. Am creat de acolo o listă separată, doar pentru memorialistica, marcând cu albastru titlurile pe care le am deja în format digital (dacă vreți, o puteți descărca de la linkul de mai jos).

evanghelicii-din-romania-memorialistica-2019.01.24

Am doua rugăminți la voi:

1. dacă știți și alte titluri, sa mi le comunicați în privat, dacă se poate cu datele bibliografice complete, pentru a completa lista;

2. dacă aveți vreuna dintre cartile de pe lista, mai ales cele epuizate, și puteți sa scanați și sa-mi trimiteți, tot în privat, prin Messenger sau email, o copie în PDF, ar fi colosal.”

Dat fiind faptul că acest demers este unul laborios, Dănuț vine cu precizări suplimentare

„O precizare importantă. Nu sugerez nicidecum ca cei care au materiale de memorialistica, din lista, sau suplimentare, sa le scaneze ei înșiși. Nici eu nu fac asta. Este ceva laborios și consumator de timp. Exista însă astăzi peste tot oficii de multiplicări, care de obicei fac și scanări. Sunt gata să acopăr costul scanării, dacă acesta nu este exorbitant și primesc IBAN-ul unui cont bancar în care pot transfera banii.

Mulțumesc!”

Danuț Mănăstireanu

Email – danutm@gmail.com
Blog – danutm.wordpress.com
Twitter – @PersonaDM

Academic – danutmanastireanu.academia.edu

„Ei bine! pe moartea Domnului, fie! dar ucideţi-i pe toţi, să nu mai rămână niciunul ca să nu mi se reproşeze mai târziu“ – Ordinul care a declanșat Masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu


Expresia din titlu face referire la Masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu, 24 august 1572. Un moment teribil din istoria Franței, dar și a Europei cu consecințe incalculabile pe termen lung. Atunci au fost masacrați protestanții din Franța care purtau numele de hughenoți. Nu toți, dar într-un număr considerabil.

Protestantismul a câştigat mult teren, încurajat de nişte circumstanţe culturale şi istorice care organizează lumea nouă a timpurilor moderne: „Abuzurile Bisericii romane, învăţământul mecanic al teologilor trăind rupţi de realitate, inventarea tiparului, eliberarea ideilor, o intoleranţă mutuală, ravagiile provocate de războaie şi de nenumărate invazii, o pace realizată prea în grabă, o criză economică şi o fiscalitate ruinătoare, greşelile şi slăbiciunile unui suveran care îşi încredinţează sceptrul câtorva favoriţi, învrăjbind noile feudalităţi unele împotriva altora, a fost nevoie de toate acestea pentru a ajunge într-o situaţie de neconceput odinioară în regatul cel mai centralizat din Occident“.

„Ei bine! pe moartea Domnului, fie! dar ucideţi-i pe toţi, să nu mai rămână niciunul ca să nu mi se reproşeze mai târziu“ au fost cuvintele regelui Franței, Carol al IX – lea, care la îndemnul mamei sale Caterina de Medici, „Doamna Satan” a dat ordinul care va duce la Masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu (24 august 1572). Masacru care s-a declanșat prin asasinarea amiralului Coligny, liderul partidului protestant (hughenot) și a dus în final la moartea a aproape 3000 de protestanți. Din Paris masacrul s-a extins și în alte zone ale Franței acelui an fatidic al confrunatării dintre catolici și protestanți.

Masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu

Este de menționat faptul că au fost uciși și cei care nu erau protestanți, dar aveau o state materială care trezea invidii. De asemenea, Masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu și zilele următoare a constituit un bun prilej pentru rezolvarea unor probleme personale. Sub acuzația de apartenență la protestantism au căzut multe capete numai din vina că aveau un alt set de valori sau bogății care stârneau invidia celor din jur.

Pe străzi izbucnesc strigăte: „La arme! Ucideţi! Ucideţi!“, „Trăiască Dumnezeu, trăiască regele!“ Brassard umblă cu o banderolă albă pe braţ şi o cruce pe pălărie, partizanii familiei Guise scotocesc Parisul, vânându-l până şi pe cel mai neînsemnat protestant. Crimă, masacru, măcel, toate se vor a fi metodice, „sângele şi moartea străbat străzile“.

Soldaţii se înverşunează asupra femeilor însărcinate. Jaf, tâlhãrii, reglări de conturi, toate se multiplică. Locuinţele negustorilor hughenoţi sunt pustiite de bogăţiile lor. Bijutierii şi şlefuitorii de pietre preţioase de pe Podul Notre-Dame, consideraţi eretici, sunt jefuiţi. Alţi comercianţi şi servitorii lor sunt aruncaţi pe fereastră sau în Sena. Doamna de Popincourt, soţia neguţătorului de pene al regelui, este aruncată în apă şi ucisă cu lovituri de pietre, trupul ei rămânând patru zile cu părul agăţat de pilonul unui pod.

Trecătorii se îngrămădesc pe cheiuri, insultând morţii. Cadavrele sunt dezbrăcate, iar casele prădate. Într-o cavalcadă nebună, o sută de reformaţi reuşesc de bine, de rău să fugă din Paris, urmăriţi zadarnic de partizanii familiei Guise. Dar aproape trei mii de protestanţi vor fi ucişi în acea tragică noapte de 24 august 1572.

Situația de mai sus descrie destul de elocvent ce s-a întâmplat în Franța secolului al XVI -lea la 55 de ani de la decalnșarea Reformei protestante la 31 octombrie 1517 la Wittenberg în Imperiul Romano-German. Jean Calvin reușise să plece din Franța după înrăutățirea situației religioase și declanșarea persecutării și executării protestanților.

Ne dorim ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple, dar nu avem nicio certitudine că evenimente similare nu vor avea loc în Europa sau în alt colț al acestei planete numită Pământ.

sursa: https://istoriiregasite.wordpress.com/2012/12/20/sa-fie-starpita-erezia-protestanta-masacrul-din-noaptea-sfantului-bartolomeu/amp/

Michel Faucheux, O istorie a răului, Bucureşti, Ed. Lider, 2007

Concert de colinde al Corului studenților ITBB și înmânare plachetă aniversară Prof. Univ. Dr. Vasile Talpoș


Concert de colinde al Corului studentilor Institutului Teologic Baptist din București dirijați de Conf. Univ. Dr. Cristian Caraman.

După terminarea concertului a fost un moment special în care i s-a mulțumit Prof. Univ. Dr. Vasile Talpoș pentru activitatea sa în cadrul Institutului Teologic Baptist din București și a Facultatii de Teologie Baptistă, fiindu-i înmânată o placheta aniversară.

%d blogeri au apreciat: