Arhive categorie: Diverse

„Mic Dejun cu Rugăciune” 2015


Avatarul lui suceavaevanghelicaSuceava Evanghelica

mic dejun cu rugaciune 2015

„Unitate prin Diversitate” este tema de anul acesta a acţiunii „Mic Dejun cu Rugăciune” – ediţie jubiliară, organizată în perioada 21-23 octombrie de Grupul ecumenic de rugăciune din Parlamentul României, sub Înaltul patronaj al preşedintelui Camerei Deputaţilor. La eveniment au confirmat prezenţa peste 150 de invitaţi: diplomaţi, parlamentari, reprezentanţi ai vieţii religioase, culturale şi din mediul de afaceri, atât din ţară cât şi din străinătate.

Vezi articolul original

Ghid practic pentru elaborarea unei lucrari stiintifice in teologie


O resursă utilă privind metodologia cercetării științifice în teologie.

Avatarul lui DanutMPersona

Sistemul educational din Romania, in principal cel liceal, nu-i pregateste in mod adecvat pe tineri pentru scrisul academic. Aceasta a fost experienta mea ca profesor, in urma cu aproximativ 15 ani, si inteleg ca in prezent este chiar mai rau.

In acest context, un ghid practic pentru scrisul academic, fie acesta si militat la domeniul teologic, este o nevesitate.

Autorul acestui ghid, Pr. Stefan Lupu, preda teologie la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iasi si este autorul unei teze de doctorat legata de teologia Pr. Staniloae (pe care inca o astept a fi publicata in romaneste).

Iata cum este prezentata cartea pe situl Editurii Sapientia, care a publicat cartea:

Vezi articolul original 452 de cuvinte mai mult

Întâlnirea anuală a directorilor RVE


Este un privilegiu ca și Bucureștiul să aibă o stație RVE

Avatarul lui suceavaevanghelicaSuceava Evanghelica

Directorii stațiilor RVE au întâlnirea anuală la Bistrița în perioada 14-15 octombrie 2015.

directorii retea RVE Aurel Silvestru (Constanta), Daniel Burtic (Oradea), Nelu Ardelean (presedinte AGA), Cristina Giurgiu (Sibiu), Cristi Pavel (Bucuresti), Cristina Olariu (Timisoara), Daniel Grigoriciuc (Suceava), Lucian Despa ( dir general), Mircea Graur ( Cluj).

Reteaua Radio Vocea Evangheliei are 10 stații care transmit în momentul de față.

Harta-statii-RVE

Vezi articolul original

Evanghelici în Top 100 WP (14.10.2015)


Observ că informațiile despre Simpozionul Internațional despre viața și moștenirea lui C. S. Lewis sunt de interes pentru cititori, fapt care mă bucură pentru că a fost un eveniment de ținută academică reușit, dara așa cum menționa și Vlad Crîznic cu o prezență evanghelică destul de slabă în Aula Magna a Facultății de Drept.

Avatarul lui Alin CristeaRomania Evanghelica

14 octombrie 2015, 12.00

În paranteză: poziţia în Top ZeList (89.000 bloguri româneşti)

Topul blogurilor

7. rodiagnusdei (859)
38. dininimapentrutine (3609)
47. istorieevanghelica.ro (936)
61. londraevanghelica (6054)
96. petricamoisuc (9073)

Topul creşterilor

21. istorieevanghelica.ro (936)
29. petricamoisuc (9073)
47. dumezeueincontrol (16621)

Topul postărilor

8. =​ ​ S-au Bagat MOAŞTE !!!=PAGANISM !!!=” ​​ Crestini „, Cititi BIBLIA !!!!!= (rodiagnusdei)
33. Simpozionul internațional C. S. Lewis Life and Legacy – București, 13.10.2015 (1) (istorieevanghelica.ro)
70. Gentleman – ce-a fost si …ce-a ajuns… (petricamoisuc)
91. GHIȚĂ IGNAT (URSUL CARPATIN), INTERVIU DUPĂ GRATII – PENITENCIARUL BOTOȘANI – PARTEA A II-A (dininimapentrutine)
95. Nostalgia comunismului sau când nu știi ce să faci cu libertatea (drezina)

Vezi articolul original

Simpozionul internațional C. S. Lewis Life and Legacy – București, 13.10.2015 (2)


Universitatea din București a fost gazda unui eveniment științific internațional despre viața și moștenirea activității lui C. S. Lewis.
După o primă parte foarte interesantă despre care am scris deja AICI, a urmat partea a doua în care personalități marcante ale vieții intelectuale și științifice internaționale, specialiști pe viața și opera lui C. S. Lewis și-au prezentat prelegerile care au atins subiecte legate de viața, opera și moștenirea lui C. S. Lewis.

image

Sesiunea prelegerilor a fost deschisă de către Prof. Joel Heck (Austin, Texas, USA). Prelegerea domniei sale s-a intitulată The Life of C. S. Lewis a prezentat elemente interesante din viața acestui autor. Copilăria, tinerețea, studiile și cariera sa profesională.
După prelegerea Prof. Joel Heck a urmat o pauză în care participanții au putut interacționa între ei, dar și să-și achiziționeze lucrări scrise de C. S. Lewis sau despre el.
Mă refer la standul Editurii Humanitas, editură care a tradus și publicat mai multe lucrări ale lui C. S. Lewis.

image

image

image

Pe lângă standul Editurii Humanitas doresc să-l amintesc și pe cel al Ravi Zacharias International Ministries unde cititorii și toți cei interesați au putut achiziționa biografia lui C. S. Lewis intitulată C. S. Lewis. O viață, biografie scrisă de Alister McGrath.

image

În holul Facultății de Drept se găsește și un stand al Organizației Studențești Liderii de Mâine.

image

image

image

Organizația  Liderii de Mâine se adresează celor interesați de dezvoltarea personală și de dezvoltarea celor din jurul lor în cel puțin trei aspecte : spiritual, personal și profesional.

După această pauză a urmat Dr. John Lotz (Stafford, England) cu prelegerea The Lewis Worldview; Background and Foreground.

image

Prelegerea a urmărit opera lui C. S. Lewis, dar și prezentarea viziunii asupra lumii a lui C. S. Lewis.
Următoarea prelegere a fost susținută de către Dr. Caius Dobrescu (București) care a vorbit despre Trinitarian Modernity : C. S. Lewis and the interplay of Reason, Belief and Imagination.

image

Profesorul Dobrescu vorbește despre imaginarul din opera lui C. S. Lewis, despre reprezentarea celor patru  concepte ale dragostei :storge, eros, phileo și agape.
Ultima prelegere i-a aparținut Prof. Stephen Prickett (University of Kent, England) a cărui prelegere s-a întitulat It Makes No Difference : Lewis’s Criticism, Fiction and Theology.

image

image

Prof. Prickett a menționat că C. S. Lewis a fost printre puținii care a menționat în cărțile lui concepția despre lume a diavolului.
Profesorul Prickett a vorbit despre criticism, ficțiune și teologie în opera lui C. S. Lewis.
În literatură imaginația dă naștere la lumi diferite.
Vor fi disponibile înregistrările realizate la acest eveniment, precum și câteva gânduri despre simpozion și ceea ceea ce a însemnat experiența participării la acestă manifestare științifică exprimate de către :  Prof. Joel Heck (Austin, Texas, USA), Dr. John Lotz (Stafford, England), Prof. Stephen Prickett (University of Kent, England).

Persecuția baptiștilor în perioada interbelică. Studiu de caz – sentință de condamnare Gligor Cristea (1924) – Marius Silveșan


Acest articol, pe care l-am realizat pentru numărul din octombrie 2015 al Revistei România Evanghelică, reprezintă un studiu de caz referitor la Gligor Cristea, un pionier al credinței baptiste din România. Prin intermediul acestuia am dorit să aduc în atenția celor interesați un aspect sensibil și puțin abordat în cercetările științifice, cel al persecuției creștinilor evanghelici în perioada interbelică. Deși din punct de vedere al organizării politice și evoluției politico-economice, per ansamblu, în perioada interbelică avem un progres, din punct de vedere al respectării drepturilor și libertatilor religioase ale creștinilor evanghelici, dar și a altor minorități religioase vorbim de perioade de libertate care alternează cu persecuții. Prin urmare, perioada de libertate libertate politică nu a coincis în cazul României interbelice și cu atât mai putin după aceea, cu una a libertății religioase. În fapt, perioada 1920-1940 a fost una în care perioadele de libertate au alternat cu cele de îngrădire ale acesteia. Faptele acestor înaintași ai credinței au rolul de a ne readuce în atenție pericolele pe care le-au avut de înfruntat pentru ca Evanghelia să fie vestită.

Avatarul lui Alin CristeaRevista România Evanghelică

Anul 1918 a fost unul de mari speranțe atât pentru români în general, cât și pentru creștinii evanghelici (baptiști, penticostali, creștini după Evanghelie, adventiști). Aceștia au sperat că odată realizată România Mare autoritățile române le vor prezerva și drepturile pe care aceștia le-au avut înainte. Perioada care a urmat a arătat faptul că autoritățile nu și-au ținut promisiunea dată, cel puțin nu în cazul credincioșilor baptiști cărora li se promisese recunoașterea statutului de cult religios la nivelul întregii țări. Acest lucru nu s-a realizat, recunoașterea statutului a fost numai pentru Transilvania și localitățile limitrofe. O recunoaștere  la nivelul întregii Români Mari s-a realizat în februarie 1940, dar aceasta recunoașterea a durat până în decembrie 1942 când baptiștii alături de creștini după Evanghelie și adventiști aceștia au fost interziși, iar locașurile de cult confiscate. Aceiași soartă au avut-o și penticostalii, dar în 1942 ei erau deja interziși.

În ceea ce privește…

Vezi articolul original 300 de cuvinte mai mult

Tertulian Langa – preot greco-catolic care a făcut 17 ani de pușcărie comunistă


Teofil Stanciu semnalează prin intermediul acestei postări un material interesant și util despre monseniorul Tertulian Langa.

Avatarul lui Teofil StanciuCu drezina

(screen capture de pe youtube) (screen capture de pe youtube)

Consider că e un fel de datorie morală ca, după ce mi-a fost semnalat, să popularizez și eu acest material (probabil compus din mai multe fragmente de interviuri sau mărturisiri) care îl are ca protagonist pe Tertulian Langa.

Preot greco-catolic, acesta și-a petrecut 17 ani în închisoare (e mult și să-i numeri!), ca urmare a încercării comuniștilor – dublată, se spune, și de o importantă contribuție ortodoxă – de a desființa Biserica Greco-Catolică. A fost arestat la 3 luni după căsătorie, iar când s-a întors acasă avea o fată care împlinse deja 16 ani. I-a întâlnit în acei ani pe mulți dintre deținuții care ulterior au devenit celebri ca martiri ai rezistenței anticomuniste.

Materialul e foarte amplu și destul de greu de parcurs pe alocuri din pricina oralității stilului, din pricina unor erori de transcriere, dar și din cauza culorii fontului de pe blog. Există fragmente ce se…

Vezi articolul original 543 de cuvinte mai mult

Buni Cocar: Amintiri (11)


Acest al 11 episod al amintirilor pastorului Buni Cocar evocă două personalități ale vieții religioase din perioada comunistă: Aurel Popescu și Vasile V. Moisescu (Vasilică Moisescu)

Avatarul lui Alin CristeaRomania Evanghelica

Era prin anii 77-78, ultimul an de Seminar pentru mine. „Simteam” ca la finele anului scolar voi pleca in provincie si voi duce dorul dupa Adunarile din Bucuresti. Speriat de gand, am inceput sa particip la mai toate slujbele care se tineau in urbe. Mergeam la serviciile de inchinare, la evanghelizari, la orele de studiu ale tinerilor…

Intr-una din aceste seri, Aurel Popescu mi-a soptit ca vine de la o intalnire „speciala”: „Nu-ti pot spune decat ca atenienii au fost blanzi cu Pavel, pe cand ai nostri l-au „facut praf” pe Vasilica Moisescu …”. Intalnirea „speciala” se pare c-avusese loc la Ateneu, unde Moisescu ar fi fost combatut de oamenii de stiinta ai vremii… N-am indraznit sa pun intrebari fiindca nu stiam practic nimic despre Moisescu … Bine, auzisem si eu de studiul lui despre Piramide, de un oarecare numar, dar nu mai mult. Pentru mine era o noutate faptul…

Vezi articolul original 339 de cuvinte mai mult

1928 – Aurora libertăţii pentru baptiştii români


Această victorie a fost una efemeră dat fiind faptul că recunoașterea drepturilor comunității baptiste nu a fost una unitară pe tot teritoriul României Mari. Baptiștilor din Transilvania li s-a recunoscut statutul de cult religios, dar nu și celor din Vechiul Regat, Bucovina și  Basarabia. Recunoașterea statutului de cult religios pentru baptiști, la nivelul României Mari, a fost obținut în februarie 1940.
Persecuțiile au fost în continuare prezente pe parcursul anilor ’20, ’30, deși oficial exista libertate religioasă. Persecuțiile au avut motivații diverse, iar una din acuzații la adresa creștinilor evanghelici în general, nu numai a baptiștilor, a fost cea de prozelitism. De asemenea, o altă acuzație frecventă pe care am întalnit-o în documente este cea de antiromânism argumentată printre altele cu false acuzații de comuniști, agenți străini.
Momentul 1928 este cel al Legii Cultelor, iar recunoașterea drepturilor comunității baptiste din Transilvania poate fi considerată o victorie.
Un ultim aspect pe care doresc să-l evoc este acela că perioada 1920-1940 nu a fost doar una persecuții, ci și de libertate, chiar dacă intermitentă.

Avatarul lui Alin CristeaRomania Evanghelica

aurora-libertatii-1928

Farul Mântuirii, Nr. 1 / 1928

În 21 noiembrie 1927, Ministrul Cultelor, Alexandru Lapedatu, a prezentat Consiliului de Miniștri un referat prin care solicita să se aprobe statutul de organizare a confesiunii baptiste.

Referatul a fost aprobat, consemnîndu-se aprobarea statutului în jurnalul semnat de toți miniștrii. Jurnalul consfințea în România ceea ce regimul maghiar acordase în 1905.

Jurnalul consfințea recunoașterea confesională a baptiștilor din Transilvania și județele vecine, adică Crișana și Banat.

Pe baza autorizării primite, minstrul Cultelor și Artelor a aprobat statutul de organizare a confesiunii baptiste, cu Decizia nr. 53049 din 12 ianuarie 1928.

Marea discuție parlamentară în jurul Legii Cultelor a început în 17 martie 1928. În Senatul României, textul Legii Cultelor a fost discutat în cadrul a 15 ședințe.

În ședința din 29 martei 1928, din cei 46 de vorbitori pe marginea proiectului legii regimului cultelor, 20 au fost clerici. Mitropolitul Nicolae a ținut un discurs…

Vezi articolul original 173 de cuvinte mai mult

Evanghelicul și autoritățile pământești


O analiză interesantă a lui Teofil Stânciu privind relația evanghelicilor cu autoritățile pământești. Deși la prima vedere s-ar putea înțelege relația biserică – stat, Teofil tratează aspectul autorității teologice, a modului în care evanghelicii se raportează la teologi și Biblie.

Avatarul lui Teofil StanciuCu drezina

Westfaelischer Friede in Muenster (Gerard Terborch 1648) (sursa) Westfaelischer Friede in Muenster (Gerard Terborch 1648) (sursa)

Oricât de ortodoxă (în sensul de corectă dogmatic) sau de fantezistă ar fi o învățătură pe care o îmbrățișează, evanghelicul de rând arareori va cita o sursă de autoritate exterioară (un teolog, un învățător, un gânditor). Cel mai frecvent, se va duce la Biblie, de unde va culege niște versete cu care să-și susțină ideea la care a aderat.

Acest fapt se vede cel mai bine în cazul în care un ins dintr-o biserică evanghelică încearcă să facă prozeliți pentru o cauză sau pentru o credință dragă lui. El nu va spune că a auzit cutare învățătură de la cutare teolog, pastor, predicator itinerant, lider fără funcție, ci va sări repede cu texte biblice, ca și când el însuși ar fi făcut marea descoperire.

O altă ilustrare foarte grăitoare (încă mai) poate fi întâlnită la vorbitorii care, atunci când citează…

Vezi articolul original 590 de cuvinte mai mult