Arhive etichetă: Spiru Haret

Maxima zilei – 17 aprilie 2017


Civilizația este fructul unei bătălii neîncetate și în orice bătălie înfrângerea e posibilă, la fel ca și victoria.

Spiru Haret

Care sunt cele mai mari 20 de universitati din Romania


În anul universitar 2009/2010, numarul studentilor cuprinsi in invatamantul superior romanesc era de 970.000, dintre care 744.500 in programe de licenta, 195.600 in programe de masterat, iar aproximativ 30.000 in programe de doctorat.

Din numarul total al studentilor, jumatate invatau in cele mai mari 10 universitati, iar doua treimi invatau in cele mai mari 20 de universități.

Cine se claseaza in top 5

De departe, cea mai mare universitate din Romania este Spiru Haret cu peste 187.000 de studenti, in scadere fata de cei 275.000 studenti inmatriculati in anul anterior. Din total, 165.000 erau cuprinsi in programe de licenta, iar peste 22.000 in programe de masterat. Spiru Haret nu organizeaza programe de doctorat.

Pe locul doi se situeaza cea mai mare universitate publica – Babes-Bolyai din Cluj cu 51.160 studenti, dintre care 39.000 erau cuprinsi in programe de licenta, aproape 10.000 in programe de masterat, iar 2.245 in programe de doctorat.

Pe locul trei se situeaza Alexandru Ioan Cuza din Iasi cu 40.425 studenti, iar pe locurile cinci si sase Universitatea din Bucuresti si Academia de Studii Economice cu peste 37.000, respectiv 34.000 de studenti.

Topul complet se poate observa in graficul alaturat, click pe imagine pentru marire. Cu galben sunt universitatile private.

Cateva remarci

1. In top 20 intra patru universitati private, numarul studentilor care invata aici fiind de 245.000, dintre care 212.000

in programe de licenta, 33.000 in programe de masterat, si 87 in programe de doctorat. Dintre cele peste 25 de universitati private care functioneaza in Romania, doar trei au programe doctorale.

2. Mai mare nu inseamna automat mai bun. Astfel, doar 7 dintre cele mai mari 20 de universitati au fost clasate in categoria“Universitati de cercetare avansata si educatie”, alte opt institutii fiind incluse in categoria a doua – “Universitati de educatie si cercetare stiintifica”. Toate cele patru universitati particulare plus una publica (Universitatea din Pitesti) au fost clasate in categoria a treia, respectiv “Universitati centrate pe educatie”.

3. Desi numarul studentilor a scazut fata de anul anterior, scaderea se reflecta in principal in sectorul privat. Spre exemplu, comparativ cu anul universitar 2008/2009, numarul studentilor a crescut cu ~1.500 in cazul UBB si cu 2.500 in cazul Univ. A.I. Cuza din Iasi, ramanand constant in cazul ASE si UB. Pe de alta parte, Spiru Haret a pierdut 88.000 de studenti (o treime din total), Universitatea Romano-Americana a pierdut aproape 3.000, adica tot o treime din total, iar Bioterra 2.300, respectiv 14% din total.

http://businessday.ro

Istoria statuilor de la Universitate


Statuile din Piaţa Universităţii au o istorie strâns legată de cea a Palatului Universităţii. Dacă în 1885 Palatul Universităţii este inaugurat cu mare fast de Principele Carol de Hohenzolern şi soţia sa, Elisabeta, cu aceeaşi ocazie este inaugurată şi cea de-a treia statuie, reprezentându-l pe Gheorghe Lazăr.

Prima dintre statui, cea a principelui Mihai Viteazul, este inaugurată în 1874, pe data de 8 noiembrie, de Sfinţii Mihail şi Gavril. Statuia a fost realizată de sculptorul francez Carrière-Belleuse, format în atelierul lui Auguste Rodin. Sculptorul italian Ettore Ferrari este creatorul celei de-a doua statui; în 1879, cea de-a doua statuie, reprezentându-l pe Ion Heliade-Rădulescu, zis Eliad, Heliad sau Eliade, este amplasată la dreapta lui Mihai Viteazul, cu faţa spre Universitate. „Cele două statui, bronzul şi piatra, pun alături două simboluri: cel dintâi, istoric, unirea tuturor provinciilor româneşti, fie ea şi efemeră, la 1600; cel de-al doilea, istoric şi cultural, pentru că Heliade-Rădulescu, dispărut dintre cei vii cu exact 7 ani înainte de a fi înălţat pe soclu, a fost unul dintre complotiştii revoluţiei de la 1848, dar şi unul dintre întemeietorii literelor moderne în aceste părţi ale lumii” (Ioana Pârvulescu, În intimitatea secolului XIX, p. 16).

Astfel, revenind la 1885, statuia lui Gheorghe Lazăr se alătură celor două, pe flancul stâng. Autorul acesteia este sculptorul român Ion Georgescu, iar amplasarea statuii lui Gheorghe Lazăr nu este deloc întâmplătoare, deoarece Şcoala superioară de la mănăstirea Sfântul Sava îşi avea ruinele exact pe acelaşi loc: Lazăr o înfiinţase, punând astfel bazele învăţământului superior românesc. Gheorghe Lazăr îi fusese profesor lui Ion Heliade-Rădulescu.

„Grupul celor trei statui – care alătură cu nonşalanţă armelor de război cărţile de învăţătură, într-un amestec destul de banal pentru contemporanii tunarului călător şi al cărturarilor tăiaţi în piatră – va străjui apoi, din umbra Universităţii, toate plimbările prin centrul oraşului” (op. cit, p. 17).

O altă personalitate a lumii academice se alătură acestei pleiade, matematicianul Spiru Haret, după aproape o jumătate de secol. Elev şi el la Academia Domnească Sfântul Sava, Spiru Haret devenise doctor în ştiinţe matematice la Paris. În spiritul vremurilor, Spiru Haret a predat timp de peste 30 de ani Mecanică raţională la Universitatea din Bucureşti. Prin funcţiile pe care le-a avut, în special prin reforma din 1898, a stimulat în mod deosebit învăţământul românesc; este considerat a fi fost cel mai bun Ministru al Învăţământului din istoria României moderne. Statuia sa, realizată de sculptorul Ion Jalea, se adaugă şi completează Piaţa Universităţii.
%d blogeri au apreciat asta: