Carul cu boi şi originea imnului Israelului – Hatikva


Public aici un articol preluat de pe platforma contributors.ro scris de Gelu Trandafir. În cadrul acestui articol, autorul demonstrează legătura care există între imnul statului Israel, stat care și-a sărbătorit ieri, 16 aprilie 2013, 65 de ani de la obținerea independenței în anul 1948 și melodiile tradiționale românești care au stat la baza imnului Israelului – Havika.

Hatikva-Hope (contributors.com 17.04.2013)

Imnul statului Israel (Hatikva – Speranţa) ne sună atât de familiar. Şi nu e de mirare, după cum vom vedea mai jos, căci are legătură cu România.

Până atunci – o înălţătoare mărturie despre acest cântec de speranţă înregistrat de un reporter BBC în aprilie 1945 când lagărul Bergen-Belsen a fost eliberat de armata britanică. Reportajul a fost redescoperit în arhive ani mai târziu. „Un cântec al libertăţii”cântat atunci, în aprilie 1945, de puţinii supravieţuitori ai acestui lagăr.

Cel care a compus în 1888 melodia imnului Israelului, Samuel Cohen, s-a născut la Ungheni, în Basarabia.

  

Samuel Cohen a mărturisit că s-a inspirat din vechi melodii populare româneşti, care circulau în nordul Ardealului:

 Cucuruz cu frunza-n sus

Păi, cucuruz cu frunza-n sus, ţucu-i ochii cui l-o pus,
Că l-o pus cu patru boi, ţucu-i ochii amândoi.

şi Luncile s-au deşteptat (Cântecul de mai).

Exista pe atunci şi o cunoscută variantă umoristică, intitulată Carul cu boi ori Hăis-Cea.

Pân ce electricitate
Căi ferate şi vapori
Încă nu erau aflate
Mergeau toate fără zori
Căci bătrânii erau moi
Îşi mânau caruri cu boi

De fapt melodia este mult mai veche şi o regăsim sub diferite variante în mai multe regiuni europene.

 Se numeşte La Mantovana şi a fost compusă la sfârşitul secolului XVI de tenorul Giuseppino del Biado. Pe acastă melodie, cântecul Fuggi, Fuggi, Fuggi da questo cielo s-a răspândit sub diverse forme în Europa, mai ales în Europa centrală şi de est.

Marele compozitor ceh Smetana s-a inspirat din aceasta melodie în cea de-a doua simfonie a lui, Vltava.

 

În orice caz, Samuel (Shmuel) Cohen, ţăran născut Basarabia cu darul cântării la vioară, unul dintre primii colonişti de la Rishon Le Zion, s-a inspirat din variantele româneşti ale melodiei. În această colonie (Rishon Le Zion – Cel dintâi Sion) a fost intonat pentru prima dată Hatikva, imnul mişcării sioniste care avea să devină imnul statului Israel.

 Şi nu numai melodia acestui imn are legătură cu România, ci şi versurile. Prima versiune a textului a fost compusă la Iaşi, în 1877, de către Naftali Herz Imber, poet evreu născut în Galiţia.

Citește mai departe pe contributors.ro

7 răspunsuri

  1. […] Carul cu boi şi originea imnului Israelului – Hatikva […]

    Apreciază

  2. […] Carul cu boi şi originea imnului Israelului – Hatikva […]

    Apreciază

  3. […] Carul cu boi şi originea imnului Israelului – Hatikva […]

    Apreciază

  4. […] Carul cu boi şi originea imnului Israelului – Hatikva […]

    Apreciază

  5. […] Carul cu boi şi originea imnului Israelului – Hatikva […]

    Apreciază

  6. […] Carul cu boi şi originea imnului Israelului – Hatikva […]

    Apreciază

  7. […] Carul cu boi şi originea imnului Israelului – Hatikva […]

    Apreciază

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.