Speranța Revederii


Tata suferea de peste 14 ani de leucemie și deja ne obișnuisem cu vizitele sale lunare la spitalul Fundeni pentru control și curațarea sângelui. Apoi dintr-o dată lucrurile au ieșit de sub control. A fost nevoie de un tratament puternic pentru a stopa agravarea bolii. Deși tramentul scump și puternic a avut efectul scontat nimeni nu bănuia atunci că la scurt timp tata va contacta virusul TBC pentru ca mai apoi ficatul slăbit în urma tratamentului să fie cel  care să-i dea cele mai mari bătai de cap.

Nu-mi scot din minte ce zicea duminică dimineața(27-05-2012) Iosua în predică despre ce se întâmpla la Turda când murea câte cineva. Când vorbea atunci nici nu mă gândeam că peste maxim o oră … predica se va adeveri și pentru familia mea. Un sunet de telefon prelung care nu își avea locul în după amiaza de duminică avea să declanseze o adevărată bătălie. Pus în fața vieții dar mai ales a morții gândeam astfel: „Tata încă respiră. .. și atât cât respiră există nadejde în Domnul. Și dacă Domnul va vrea să-l ia la El … există speranța revederii.”

Omenește am încercat orice se putea pentru tata (cel mai bun spital , cea mai bună tehnică și cei mai buni medici). Am crezut în Puterea lui Dumnezeu de a face o minune până în clipa când aparatele de monitorizare au indicat “zero” pe linie și am continuat să cred și după aceea. Dumnezeu însă are cu fiecare din noi un plan. Poate pentru tata planul a fost această boală “leucemia”, pentru ca prin ea, Cuvântul lui Dumnezeu să poată fi vestit și în spitale, poate pentru ca cei din familie să se pocăiască cu adevărat sau cine știe poate îți vorbește ție chiar acum. Vom vedea în viitor.

Duminica trecută stateam linistit în Biserică și mă bucuram  împreună cu frații mei , iar azi într-o zi de sărbătoare  sunt nevoit să plâng despărțirea și să-mi îngrop tatăl. Pentru mine însă există speranța revederii cu tata în Cerul Etern.

Această experiență tristă din viața mea și a familiei mele m-a făcut însă să stau și mai aproape de Domnul să-L caut tot mai mult, să realizez că El are controlul asupra vieții și a morții. M-am simțit întărit de toți cei care ne-ați purtat în rugăciune. Avem nevoie în continuare de rugăciune.

Nu spune mie nu mi se poate întâmpla!  Pregătește-te dar să-L întâlnești pe DUMNEZEU, trăiește Speranța Revederii și spune tuturor ce Mare Dumnezeu ai tu.

                                                                                                                                                   Cătălin Vasile

Andrei Vasile (1954 – 2012)

Joi, 31 Mai 2012, ora 23, după o lungă suferință, a trecut în veșnicie fratele Andrei Vasile. Slujitor dedicat lui Dumnezeu, prezbiter al Bisericii Creștine Baptiste din Ciucurova dar și învățător pentru multe generații de copii, fratele Andrei ne-a oferit un model de credință și de slujire exemplar. Ne alăturăm familiei în acest moment greu al despărțirii și avem nădejdea că El, Domnul, a șters deja orice lacrimă din ochii fratelui nostru.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.