Ce fel de istorie ne-am dori să lecturăm despre Biserică în perioada comunistă?
O întrebare foarte bună care aduce în atenția celor interesați de trecutul Bisericii sub comunism cele două aspecte: compromis și rezistență. Profesorul Gheorghe Modoran menționează scurt și concis faptul că istoria trebuie luată și asumată așa cum este, așa cum s-a întâmplat, cu bune și mai puțin bune, cu lumini și umbre. Cu fapte de vitejie, de eroism, dar și cu căderi și colaboraționism atât din partea pastorilor, chiar și a celor care s-au aflat într-o opoziție mai mult sau mai puțin deschisă față de regimul comunist, dar și a laicilor, a credincioșilor Bisericii. Am folosit termenul Biserică tocmai pentru a evidenția că evenimentele sunt identice pentru toate bisericile creștine din România pe parcursul perioadei comuniste, bineînțeles ținând cont de particularitățile fiecăreia dintre acestea.
Ce fel de istorie ne-am dori să lecturăm despre Biserica Adventistă în perioada comunistă? Unii dintre noi ne-am dori să descoperim doar partea frumoasă, înălțătoare a istoriei. Am dori să fim mândri de istoria noastră, să simțim fiorul și emoțiile sufletului în fața marilor biruințe ale eroilor noștri. Dar ce lecții am putea învăța doar dintr-o viziune triumfalistă a bisericii? Că nu există înfrângeri și căderi, că nu au loc dezamăgiri și eșecuri de-a lungul confruntărilor de pe frontul marilor bătălii ale istoriei?
Alții ar dori o istorie cât mai aproape de realitate, pentru că doar Dumnezeu cunoaște istoria pe deplin reală și adevărată și aceasta este consemnată doar în arhivele cerului. Este o istorie cu lumini și umbre, cu eșecuri și biruințe, cu adâncimi și culmi, cu eroi și înfrânți.
Partajează asta:
La mulți ani, Ben-Oni Ardelean!
Foto: facebook.com/benoniardelean
Ben-Oni Ardelean este conferențiar universitar în cadrul Institutului Teologic Baptist din București și senator PNL de Timiș.
Are doctorat în Științe Politice, SNSPA-București (2009) și în Teologie, la Universitatea București (2010)
A publicat următoarele cărți:
Libertatea religioasă: o abordare normativă (EDP 2011);
Evaluarea spiritualității creștine europene în postmodernism (EDP 2011);
Managementul Conflictelor(co-autor: Dr.Străinescu Ioan, EDP 2009);
Management ONG (co-autor: Dr.Străinescu Ioan, EDP 2007; ediția a II-a 2011);
Drept și Administrație Bisericească (co-autor: Dr.Străinescu Ioan, Cartea Universitară 2006)
Informații preluate din Curriculum Vitae disponibil pe site-ul itb.ro
Partajează asta:
Apariții editoriale (13) Viorel Achim, Politica Regimului Antonescu față de cultele neoprotestante. Documente
Semnalez în cadrul acestui articol apariția unui volum de documente consistent și important privind persecuția neoprotestanților în timpul regimului Antonescu. Voi revenii cu detalii despre autor și geneza acestor volume care din lipsa finanțării au fost restrânse la un singur volum.
“Volumul reuneşte cele mai importante documente referitoare la politica statutului roman faţă de confesiunile neoprotestante în anii 1940-1944. Sunt analizate cele trei grupuri neo- protestante prezente atunci în Romania: baptiştii, adventiștii de ziua a șaptea și creștinii după Evanghelie. Față de aceste denominațiuni, care numărau împreună aproximativ 100.000 de membri, marea majoritate de etnie romană, guvernul Antonescu a dezvoltat o politică specială, ce a culminat cu interzicerea lor. Începând cu septembrie 1940, credincioșii care aparțineau de aceste Biserici au fost supuşi la numeroase măsuri discriminatorii, acestea transformându-se în scurt timp într-o prigoană confesională fără precedent în istoria modernă a României. Documentelor li se adaugă legislația în domeniu, publicată în Monitorul Oficial. Prin felul în care este organizată, culegerea se adresează cercetători lor, dar și tuturor celor interesați de istoria României în anii celui de-al doilea război mondial.” (editorii)
Viorel Achim este cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română, Bucureşti. De acelaşi autor: România şi Transnistria: Problema Holocaustului. Perspective istorice şi comparative (coord., 2004), Minorităţile etnice în România în secolul al XIX-lea (coord., 2010), Identity Projects and Processes in the Romanian Space, 19th-20th Centuries (ed., 2010).
Volumul de 936 de pagini a apărut de curând la Editura Polirom din Iasi și poate fi achizitionat de pe http://www.librariaonline.ro/ la prețul de 44,96 RON.
Partajează asta:
Maxima zilei – 26 august 2013
Orice este Valoros necesită jertfă
Emil Bartoș (18.04.2013)
Partajează asta:
Albert Mohler alongside Carl F. H. Henry & Billy Graham – la The Southern Baptist Theological Seminary.
James P. Boyce Centennial Library https://www.facebook.com/JPBCL
Mulțumesc pentru acestă semnalare Rodi Si Avram
Partajează asta:
Conferința „Arhivele comunismului – între discurs și realitate”, București, 23 august 2013
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc organizează în data de 23 august 2013, la București, conferința cu titlul „Arhivele comunismului – între discurs și realitate”. Aceasta se desfășoară la sediul Institutului, str. Alecu Russo nr. 13-19, et. 5, ap. 11. sector 2, începând cu ora 9.00. Conferința va fi deschisă de președintele Consiliului Științific al IICCMER, domnul Dinu Zamfirescu.
„Arestarea” memoriei și controlul ei a fost o caracteristică esențială a statului comunist. În acest scop, regimurile comuniste au limitat constant accesul la arhive și documente, prezentând numai versiuni alterate, distorsionate și propagandistice ale trecutului și prezentului. De cele mai multe ori, aceste practici au fost continuate și de succesoarele statelor comuniste după 1989, cum este și cazul României. De-a lungul primelor două decenii postcomuniste, accesul la arhivele P.C.R. a fost permis numai câtorva apropiați ai puterii politice. Înființarea unor instituții de investigare a memoriei comunismului în statele ex-totalitare a permis accesul și altor categorii de cercetători la aceste arhive. Și totuși, arhivele comunismului sunt încă „semi-închise”. Accesul total și fără limitări este încă o iluzie, restricționările fiind impuse de o serie de instituții sau persoane cu funcții de conducere. Până în prezent, toate discuțiile despre accesul la documentele perioadei comuniste au fost organizate și coordonate de deținătorii acestor arhive. Organizatorii au insistat asupra „succeselor” realizate în ultimii ani, fără a prezenta restricțiile și piedicile întâmpinate de cercetători.
Conferința „Arhivele comunismului – între discurs și realitate” se adresează în primul rândul cercetătorilor și istoricilor, categorii care militează pentru deschiderea totală a acestor arhive și instituirea unui acces neîngrădit la documentele create de structurile statului comunist.
Program conferință
Descarcă document (PDF)
Rezumat comunicare Marius Silveșan, Reconstituirea istoriei baptiștilor sub comunism pe baza documentelor de arhivă. Un demers necesar.
Rezumat (PDF)
Partajează asta:
Poate fi de folos o piscină pentru lucrarea Domnului?
La ce e bună o piscină?
Știu la ce e bună o piscină… Într-o zi toridă de vară, când nici măcar umbra nu mai este generoasă cu trupul nostru istovit de soarele instalat ca un rege pe cerul senin, o piscină e numai bună: este o sursă de răcoare… pentru trup. Piscina ne ajută parcă să revenim la viață din moleșeala zilelor de vară.
Săptămâna trecută am avut, însă, ocazia să constat că piscina mai este bună la ceva. În decorul încântător al peisajelor bucovinene, un grup de tineri veniți din țară și din străinătate au avut ocazia să vadă că în piscină poate avea loc și un… botez! Se pare că piscina nu răcorește doar trupul nostru – poate răcori și sufletul celui ce vrea să-și mărturisească credința personală în Domnul Isus.
Ce atmosferă emoționantă a fost pentru noi toți! Da, mai există speranță. Mai sunt și tineri pe care Duhul Sfânt îi ajută să răzbească împotriva curentului acestui veac. Nu trebuie să ne hrănim doar cu nostalgia trecutului – avem viitor! Cei ce contemplă varianta resemnării trebuie să știe că Dumnezeu este încă pe tron (și va rămâne acolo). Dumnezeu poate face minuni în țara noastră și poate transforma ștrandurile și piscinele în baptistiere imense. Este nevoie de dedicare și slujire plină de sacrificiu.
Cineva mi-a atras atenția că Dumnezeu își îndeamnă poporul: „Nu vă mai gândiţi la ce a fost mai înainte şi nu vă mai uitaţi la cele vechi! Iată, voi face ceva nou şi-i gata să se întâmple: să nu-l cunoaşteţi voi oare? Voi face un drum prin pustiu şi râuri, în locuri secetoase.” (Isaia 43:18-19)
Mă intrigă, adeseori, când văd că gheara lungă a comunismului încă ne zgârâie existența (cel puțin la nivel de mentalitate). Destul! Este nevoie de o schimbare și de un model hristic. Este nevoie să credem în suficiența Scripturii la fel de mult cum credem în ineranța ei.
Pe mine experiența de săptămâna trecută m-a încurajat mult. Da, se poate! Mai există spernață. Și… mai există piscine!
Costel Ghioancă
http://bisericaadonai.ro/editorial/
Partajează asta:
Paul (Pavel) Bărbătei este ales Secretar General al Cultului Baptist în 1977 ca urmare a presiunilor internaționale
Căutând informații despre momentul Helsinki 1975 am regăsit o scurtă prezentare a modului în care avocatul și pastorul Paul (Pavel) Bărbătei a fost ales Secretar General al Cultului Baptist la Congresul desfășurat în februarie 1977 la București.
„În 1977, a fost ales Secretar General al Uniunii Baptiste, Pavel Bărbătei, personalitate care susținuse cererile diverșilor disidenți religioși care reclamaseră libertatea religioasă în adevăratul sens al cuvântului. Alegerea sa a fost aprobată de ministrul cultelor*, sub presiunea internațională a ecourilor stârnite de denunțarea persecutării cultelor și a absenței libertății religioase din România. Totuși, așteptata liberalizare a cultului baptist ,generată de numirea lui Bărbătei nu s-a produs.”
Patricia Gonzalez Aldea, Helsinki 1975. Începutul sfârșitului: Degradarea regimului din România și singularitatea lui în Blocul de Est: (1975-1990), trad. Alexandra Reocov, Curtea Veche Publishing, București, 2008, p. 207.
*Menționăm faptul că Ministerul Cultelor a fost transformat în anul 1957 în Departamentul Cultelor, instituție care avea la conducerea sa un președinte și nu un ministru. Conducătorii Departamentului Cultelor, instituție înființată prin reorganizarea Ministerului Cultelor, nu mai țin de Guvern și nu se mai regăsesc printre miniștri.
Alte informații despre activitatea lui Pavel Bărbătei anterioară numirii sale în funcția de Secretar General al Cultului Creștin Baptist au fost publicate în cadrul articolelor de mai jos
AVOCATUL PAVEL BĂRBĂTEI ÎL APĂRĂ ÎN PROCES PE VASILE RĂSCOL
Istorie Evanghelica 