Din viața și opera lui Iosif Țon (4) – Suferinţă, martiraj şi răsplătire în cer
În 1996, Iosif Țon a susținut la Facultatea Evanghelică din Heverlee, Belgia, teza de doctorat în teologie, cu titlul „Suferinţă, martiraj şi …
Din viața și opera lui Iosif Țon (4) – Suferinţă, martiraj şi răsplătire în cer
Partajează asta:
Daniel Fărcaș: Interviu cu Iosif Țon – 2008, RVE Cluj
Un interviu cu Iosif Țon difuzat de RVE Cluj în anul 2008 pe vreme când acesta nu era o persoana non grata.
Dumnezeu a pus în mine pasiunea de a citi. Sunt nebun după carte. Pe mine cartea m-a format şi mă formează. Şi de aceea am făcut şi filologia, pentru că am avut această pasiune şi cred că şi astăzi, în lumea internetului şi a televizorului, care e pacoste enormă pentru intelect înainte de toate, aceia vor deveni ceva care ştiu să se smulgă din acelea şi să ia din nou carte în mână.
Daniel Fărcaș: Interviu cu Iosif Țon – 2008, RVE Cluj
Partajează asta:
Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 29 decembrie 2021
Partajează asta:
Din viața și opera lui Iosif Țon (3) – Confruntări
Nu există o carte despre viața lui Iosif Țon, nici despre opera sa. Cartea lui, Confruntări (1999, Cartea Creștină, Oradea), prezintă numeroase …
Din viața și opera lui Iosif Țon (3) – Confruntări
Partajează asta:
RVE Timișoara: Lumea pe scurt – 28 decembrie 2021
Partajează asta:
Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 28 decembrie 2021
Partajează asta:
Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 27 decembrie 2021
Partajează asta:
F. M. Dostoievski – De ce a venit Cristos în lumea noastră?
Dostoievski surprinde destul de bine aici scopul venirii lui Cristos și misiunea sa.
În capitolul „Răzvrătirea” din „Frații Karamazov”, Ivan îi explică lui Alioșa de ce nu se poate împăca cu ideea creștină a armoniei finale, potrivit căreia, într-o bună zi, „când tăriile Cerului se vor deschide” și când „judecățiile divine vor fi date pe față”, sensul cumplitei suferințe ce-i însoțește pe oameni de-a lungul istoriei lor se va lămuri, și victimele și călăii se vor îmbrățișa, prinși în hora iertării generale. Ivan nu crede că acest lucru este firesc. Căci nimeni pe această lume, nimeni, spune el, nu poate ierta fapta călăului care și-a torturat și ucis victima. Pentru ca armonia finală să se poată instaura, este nevoie ca ea să fie precedată de o compensație, alta decât răzbunarea (care nu poate repara nicicum soarta celor care au murit în chinuri). „Din dragoste pentru omenire”, spune Ivan, eu nu pot accepta nici împăcarea finală, nici gândul că cineva poate ierta în numele victimei, fie acest „cineva” chiar și mama copilului torturat și ucis.
Ei bine, răspunde Alioșa, există totuși cineva care, nefăcând parte din această lume, a coborât totuși în ea și care „dăruindu-și sângele nevinovat pentru toți și pentru toate” a căpătat dreptul și puterea de a ierta totul. Acest cineva este Isus Cristos.
Toată morala creștină este rezumată în această pagină din Dostoievski și în această morală, după cum spuneam, orice formă de ură se dizolvă în oceanul iubirii și iertării care se naște odată cu venirea lui Dumnezeu în trupul Fiului său infinit suferitor.
(Gabriel Liiceanu, Despre ură, pp. 19-21)
Fragment preluat de la Marius Cimpoae
Tot în Frății Karamazov ni se prezintă revenirea lui Cristos pe pământ, nu în glorie, și faptul că omenirea l-ar trata la fel. Deși oamenii știau cine este El, totuși se ajunge la o judecată din partea unei autorități ecleziastice.
De asemenea, autorul prezintă într-un mod inedit și misiunea Rusiei în această lume, cu mențiunea că în acest caz identificăm și elementele unui mesianism politic.
