Constanța, 12 Martie 2016 – Conferința „O viață nouă, o biserică vie” la Biserica Baptistă Sfânta Treime
https://www.facebook.com/SfantaTreimeConstanta
Otniel Bunaciu – Conducerea ca formă de înviorare a bisericii
Daniel Mariș – Predicarea și înviorarea spirituală a bisericii
Sorin Bădrăgan – Exerciții personale pentru înviorarea bisericii
Irinel Cazacu – Entuziasmul slujirii ca formă de înviorare spirituală a bisericii
Conferința va fi transmisă live pe ww.prodocensmedia.ro
Partajează asta:
București, 11 Martie 2016 – Cristian Barbosu la Tineret Buna Vestire
Cam cât de ușor atrage atenția un ELEFANT? Cam așa smile emoticon Dar ce facem cu “the elephant in the room”? Ignorat/evitat pe față de toți, dar în gândurile tuturor.
Vă invităm la un eveniment pentru toți (adolescenți, tineri și nu numai), despre un subiect care nu ocolește pe nimeni! Invitat special: Cristian Barbosu.
Pentru o buna organizare, va rugam mult de tot sa confirmati participarea prin JOIN: https://www.facebook.com/events/1065589516838854/
Sursa: https://www.facebook.com/tineribunavestire/
Partajează asta:
Botez nou testamental la Biserica Creștină Baptistă „Providența” București (21.02.2016)
Duminică, 21 februarie 2016, începând cu ora 10 la Biserica Creștină Baptistă „Providența” București, cartierul Ferentari, va avea loc un serviciu de botez nou testamental.
Programul va fi transmis live de www.prodocensmedia.ro canal 1.
Sursa: https://www.facebook.com/prodocens
Partajează asta:
Jurnalul de Nord – Asociatia românilor din Norvegia participa la protestul de la Oslo privind Barnevernet
Miting Ploiești – Jurnalisti. ro
Jurnalul de Nord, publicație românească din Norvegia, prezintă un comunicat al Asociatiei românilor din Norvegia prin care aceasta anunță că a decis să participe la protestul de la Oslo privind Barnevernet.
Demonstrația de protest privind Barnevernet va fi organizată în fața Parlamentului Norvegian, sâmbătă, 20 februarie, orele 15.00 – 19.00.
În cadrul comunicatului remis redacției publicației Jurnalul de Nord de către Asociația românilor din Norvegia sunt menționate opt solicitări ce vor fi „adresate instituției ”Protecția Copilului” și Parlamentului” Norvegian și susținute la protest:
- Redactarea de către Barnevernet al unui ”ghid pentru părinți”, măcar în limba engleză; mai multe posibilități de informare privind legea Protecției Copilului și normele de aplicare a acesteia, într-o limbă accesibilă tuturor imigranților.
- Asigurarea pentru cei 18 copii de origine română, aflați în acest moment în îngrijirea Barnevernet, a accesului la exersarea limbii materne, a practicării religiei părinților și la cunoașterea obiceiurilor și tradițiilor românești.
- Când se impune luarea unui copil în plasament, prima opțiune, care să fie luată în considerare de către Barnevernet, să fie plasarea copilului în familia extinsă a părinților.
- Respectarea dreptului natural al copilului de a fi plasat într-o familie formată din mamă și tată.
- Audierile copiilor de către Barnevernet să fie făcute cu înștiințarea părinților și în prezența ”indirectă” a acestora sau a unui reprezentant al acestora.
- Definirea clară (cu exemple) a următoarelor noțiuni: ”neglijență”, ”abuz psihic”, ”violență verbală”, ”interes superior al copilului”.
- Accesul autorităților române (consul, ambasador) la copiii de origine română preluați în plasament, prin cunoașterea locului unde aceștia sunt plasați și prin drept de vizită.
- Înființarea unei comisii parlamentare de control, care să verifice și să reevalueze acele cazuri în care există suspiciuni de încălcare a procedurilor legale sau a drepturilor omului”.
Consider că cererile Asociației românilor din Norvegia sunt pertinente și echilibrate.
Partajează asta:
Cătălin Ciuculescu Band la Biserica Baptistă Nădejdea din București (14.02.2016)
Cătălin Ciuculescu împreună cu formația sa sunt prezenți la Biserica Creștină Baptistă Nădejdea din București.
*
Cătălin Ciuculescu BAND – Ochii Tai
Mesajul biblic este adus de Cătălin Vasile din Exod 3:1-10 despre Moise și misiunea sa.
Cătălin Vasile & Ovidiu Rusnac
*
Cătălin Vasile Foto arhivă Marius Silveșan
Partajează asta:
Tineret Biserica Baptistă „Isus Mântuitorul” București – 10 februarie 2016
Gabriel Marius Popescu este invitat la seara de tineret la Biserica Creștină Baptistă „Isus Mântuitorul” din București.
Miercuri, 10 februarie 2016, începând cu ora 19.
https://m.facebook.com/tineretim/
Partajează asta:
Dorin Dobrincu, „Noi nu suntem marxiști, ci creștini”. Actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (1978) în Archiva Moldaviae, nr. VII/2015
Cosmin Budeancă semnalează apariția unui nou număr al Revistei Archiva Moldavie, unde Dorin Dobrincu are un articol despre actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință cunoscut sub acronimul ALRC
Dorin DOBRINCU,
„Noi nu suntem marxiști, ci creștini”. Actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (1978)
Sursa: http://cosmin-budeanca.blogspot.ro/2016/02/aparitie-editoriala-archiva-moldaviae.html
Pavel Nicolescu (centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com)
Despre Pavel Nicolescu, inițiatorul ALRC, am scris în 2011 următoarele:
Pavel Nicolescu, este una dintre personalitățile de marcă ale evanghelicilor români. Lui i se datorează inițierea ALRC-ului (Comitetul Român Pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință), comitet care milita pentru respectarea drepturilor religioase garantate cetățenilor de către Constituția RSR (1965) precum și de alte legi în vigoare la momentul respectiv printre care și Legea pentru Regimul General al Cultelor Religioase din 1948 care a suferit schimbări minore pe parcursul perioadei comuniste. În cadrul tezei mele de doctorat am dedicat un subcapitol problematicii legislative punând în paralel documentele legislative ale perioadei comuniste. În final am considerat oportun să prezint și diferența dintre realitate și discurs legislativ. Din această perspectivă, documentul ALRC-ului pe care îl găsiți la adresa de mai sus prezintă situația reală a respectării libertății religioase în România la sfârșitul anilor 70 ai secolului XX. Aici intră în discuție încă un element, anume faptul că România a semnat în 1975 Actul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare internațională de la Helsinki. printre cele zece principii cunoscute sub numele de Decalogul de la Helsinki remarcăm la punctul 7 următoarele: „respectarea dreptului omului și a libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de gândire, conștiință, religie sau de convingere.” (PGA, Helsinki, p. 32). Așadar, România s-a angajat în mod explicit să respecte aceste drepturi pe care în fapt a continuat să le încalce. În final dorim să precizăm faptul că din punct de vedere al libertății și securității personale lucrurile arătau cu totul diferit în anii 70-80 fată de anii 50 ai secolului XX.
Partajează asta:
Marius Silveșan, „Identitatea baptistă și comunismul în România” în volumul Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism, Polirom, Iași, 2015
La Editura Polirom din Iași a apărut de curând volumul Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism avându-i ca și coordonatori pe Cosmin Budeancă și Florentin Olteanu. Îmi exprim și pe această cale gratitudinea pentru munca depusă și interesul arătat în direcția pregătirii simpozionului și a editării acestui volum către toți cei implicați.
Prin intermediul acestui studiu ne propunem să abordăm interacțiunea dintre baptiști și comunismul din România. Avem în vedere modul în care baptiști își definesc identitatea, dar și modul în care aceasta a fost percepută de către comunism ca sistem ideologic, dar și de către reprezentanții comunismului românesc.
Pentru abordarea acestor subiecte prezentăm în partea de început informații despre originea baptiștilor având în vedere rădăcinile și crezurile acestora. Pornind de aici avem în vedere aspecte care privesc modul în care baptiștii își definesc identitatea precum și de valorile pe care le promovează. Interacțiunea baptiștilor cu comunismul în România este tratată prin prisma valorilor baptiste și valorilor comuniste, evidențiind faptul că aveau valori divergente, dar și valori comune cu un mod diferit de transpunere a acestora în viața comunității. Am considerăm, de asemenea, relevant să prezentăm modul în care erau percepuți baptiștii de către comunism din punct de vedere ideologic, cât și practic, referindu-ne în acest ultim caz la modul în care era înțeles baptismul ca doctrină religioasă, precum și credincioșii baptiști de către cei care transpuneau în practică ideologia comunistă.
Istorie Evanghelica 