Abuzul și Biserica
În orice comunitate creștină există două realități: chemarea la sfințenie și capacitatea de a răni. Astăzi vorbim despre acea a doua realitate — cea despre care mulți preferă să nu vorbească. Abuzul, în toate formele lui, nu dispare prin tăcere. Dispare prin adevăr.
De aici pleacă discuția noastră.
Comunitatea, Biserica, nu este perfectă. Este formată din oameni. Este fragilă, ușor de clătinat, ușor de rănit. Există, câtă vreme e folosită pentru vindecare, pentru edificare, locul unde Dumnezeu oferă pacea. Sunt oameni însă care îi exploatează vulnerabilitățile, o transformă în spațiu de vânătoare, de racolare. Să rămânem vigilenți, în gardă, să nu deschidem porțile larg, lupilor de pradă. Hristos a spus: „Veniți la mine toți cei trudiți și împovărați și eu vă voi da odihnă.”
Material semnalat de Alin Cristea
Partajează asta:
Metope cu Theodor Paleologu și invitatul Emanuel Conțac
Partajează asta:
Marea temere. Cât de probabil este un nou război global? – Prof. Univ. Adrian Cioroianu la Conferințele Scena Gândirii
Partajează asta:
Costel Ghioancă : Heartbeats și gloria lui Dumnezeu!
Partajează asta:
Teodor Baconschi despre provincialismul temporal
T.S. Eliot descria civilizația ca pe o ieșire din provincialismul spațial și temporal: depășești locușorul tău narcisic de naștere și îmbrățișezi universalul din ambele perspective (istorie și geografie). Noi am recăzut într-un provincialism al timpului, spune Chantal Delsol, și anume cel în care se instalează umanitarismul post-modern occidental, acest urmaș fără transcendență al umanismului creștin.
Noua cruciadă a unui moralism dogmatic, care vrea impunerea virtuții aici și acum, păcătuiește tocmai prin provincialismul său temporal: numai cutuma stabilită în Prezent are valoare etică: trecutul nu mai e decât opusul dispensabil al actualității copleșite de compasiune, în lupta cu Satanul Suferinței. În acest ritm, copiii noștri ne vor acuza de ”crime” care n-au fost încă inventate…
Teodor Baconschi
Partajează asta:
Oliver Jens Schmitt : Observăm tensiuni mari în sânul populației românești – între BOR și Biserica Greco-Catolică, între BOR și români neoprotestanți, între BOR și un milion de stiliști
În presa românească a apărut recent un interviu cu istoricul Oliver Jens Schmitt, despre relația dintre Biserica Ortodoxă și puterea politică, din care am selectat câteva aspecte care se referă la relația cu românii neoprotestanți.
Dupa 1918, cu ridicarea la rang de patriarhie, BOR a fost, cel putin in perioada interbelica, cea mai mare biserica ortodoxa libera, in sensul ca n-a fost supusa prigoanelor ca biserica sub dictatura bolsevica in Uniunea Sovietica.
In acelasi timp, prin Constitutie, a obtinut un rang politic extrem de ridicat, ca „biserica dominanta”.
BOR a contribuit activ la omogenizarea politica si culturala a unei tari multietnice si multiconfesionale. Si, daca excludem 30% dintre cetateni, adica pe cei de alta apartenenta etnica, observam tensiuni mari in sanul populatiei romanesti – intre BOR si Biserica Greco-Catolica, intre BOR si romani neoprotestanti, intre BOR si un milion de stilisti (etnici romani care tin calendarul vechi) din Basarabia.
BOR si statul (interbelic, antonescian si comunist) au colaborat strans pentru a reprima aceste institutii si curente concurente. Si, nu din intamplare, greco-catolicii si neoprotestantii au devenit victime ale acestei colaborari intre stat si BOR.
Amandoua au ravnit sa cladeasca o societate nationala omogenizata si nivelata. […]
BOR a sustinut mereu acest proiect de omogenizare nationala si a obtinut asta – in dauna cetatenilor de alta confesie: evrei, greco-catolici si altii – pozitia politica si economica dominanta pe care o detine astazi.
Partajează asta:
Lansarea BIbliei în limba română – Sesiunea de întrebări și răspunsuri
Lansarea BIbliei în limba română, ediție SBT
Sesiunea de întrebări și răspunsuri
București, Hotel Ambasador, 21 martie 2018
Partajează asta:
Bărbatul și femeia : diferențe, asemănări, vocație – Biserica Betel, București, 17 martie 2018
Partajează asta:
La drept vorbind, ce înseamnă să spui adevărul? – Biblioteca Națională a României, 20 februarie 2018
Marți, 20 februarie 2018, de la ora 18:00, la Biblioteca Națională (spațiul Pergament, parter) va avea loc dezbaterea La drept vorbind, ce înseamnă să spui adevărul şi cum îl poţi rosti?, în care profesorii Mircea Dumitru şi Daniel Barbu vor încerca să formuleze răspunsuri la întrebări precum: Există adevăr?; Cum putem defini adevărul obiectiv?; Cum putem stabili faptele în lumina adevărului?; Ce înseamnă să spui adevărul?; Care este raportul dintre opinie şi adevăr, expertiză şi adevăr, credinţă şi adevăr?. Moderator: prof. univ. dr. Otniel Bunaciu.
Inițiat de prof. univ. dr. Daniel Barbu, prof. univ. dr. Otniel Bunaciu, dr. Ana Petrache, dr. Iuliana Conovici, dr. Cătălin Raiu și dr. Bogdan Duca, în colaborare cu Biblioteca Națională a României, Proiectul Emmaus: cunoaşterea ca interpretare, călătorie, mărturie propune o serie de dezbateri şi conferinţe care se adresează universitarilor, cercetătorilor, specialiştilor, dar și tuturor celor interesați de subiect.
https://m.facebook.com/events/
Partajează asta:
„Martin Luther – 500 de ani de reformă profundă a societății” – dezbatere la Biblioteca Națională a României, 28 noiembrie 2017
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează la Biblioteca Națională a României, un loc unde au mai organizat și alte evenimente, o dezbatere privind Reforma protestantă în contextul celebrării a 500 de ani de la momentul declanșării acesteia.
Dezbaterea se anunță una interesantă fiind moderată de către Președintele executiv IICCMER, dl Radu Preda, teolog ortodox.
Consider că prezența Prof. univ. dr. Gabriel Horațiu Decuble, directorului Departamentului de Limbi și Literaturi Germanice din cadrul Universității din București, va da un plus de valoare și probitate academică evenimentului. Aceasta cu atât mai mult cu cât acesta a publicat și lucrări în care sunt tratate aspecte religioase.
Cu această ocazie se poate vedea și expoziția „Moștenirea culturală a Reformei religioase în Transilvania și Europa de Răsărit”.
Iată afișul și anunțul care îl însoțește.
Vă invităm mâine, 28 noiembrie, de la ora 15.00, la Biblioteca Națională a României, la o dezbatere moderată de Președintele executiv IICCMER, dl Radu Preda, la 500 ani de la Reforma lui Martin Luther. Cu această ocazie, puteți vizita și expoziția „Moștenirea culturală a Reformei religioase în Transilvania și Europa de Răsărit”.
Vă așteptăm!
Istorie Evanghelica 