Era mai bine în comunism? O convorbire cu tortionarul Frant Tandara
Toționarul Franț Ţandără a incetat din viata la 2 mai 2004, la Giurgiu, fara a fi vreodata anchetat de organele competente pentru crimele comise. Interviul de fata a reprezentat ultima marturie pe care acesta a dorit sa o lase pentru mass-media din Romania.
De multe ori spun ca era mai bine in comunism, dar apoi ma intreb: „cum era bine?“. Caci romanul are un mare defect: uita repede. Si eu am mai uitat, dar n-am uitat faptele rele pe care le-am facut, sa stiti. Aproape toate, in intregime, le stiu. Ca le ocolesc este altceva caci, sa stiti, un criminal se fereste foarte mult. Un criminal fuge. Dar intotdeauna apare adevarul in fata lui si asta este foarte dureros. Iar eu, daca v-am spus toate astea este pentru ca stiu ca un om care nu are trecutul pus la punct nu poate avea viitor. Nu este om ala. Comunistii nu au fost rai cu totii… Erau si oameni cumsecade printre ei, oameni care si-au vazut de treaba lor, profesionisti. Ca erau activisti si membri cotizanti. aia cotizanti isi vedeau de treaba lor. Iar Iliescu spune ca au fost 3.800.000 de comunisti! Nu se poate asa ceva! Nu trebuie sa-i bagam pe toti in aceeasi oala. Au fost membri care au facut rau acestei tari si membri care si-au vazut de treaba lor.
Cititi aici interviul tulburător de Fabian Anton realizat la 21 martie 2002 în Giurgiu cu un tortionar lucid dar nepocait.
Interviu semnalat de remembering7
Partajează asta:
Secularizarea şi Europa contemporană – particularităţile Europei Centrale şi de Est
Europa s-a construit pe sinteza dintre filosofia elenistă, dreptul roman şi culturile locale specifice populaţiilor europene, prin aderarea acestora la mesajul universal al creştinismului.
De-a lungul istoriei găsim această sinteză în Imperiul Bizantin şi la formaţiunile formate după căderea lumii eleniste şi romane astfel încât, de-a lungul secolelor, valorile creştine au format mentalitatea europenilor: Evanghelia ne învaţă iubirea, caritatea, solidaritatea, respectul faţă de om, fundamentele familiei şi nevoia de formare a spiritelor libere care gândesc şi muncesc pentru propria mântuire şi a celorlalţi. Respectul pentru om şi pentru libertatea sa a inspirat lupta pentru drepturile omului, iar acestea au permis afirmarea unui spaţiu public neutru care permite convieţuirea indivizilor cu credinţe şi religii diferite.
Astăzi, câteva trăsături fundamentale ale Uniunii Europene aparţin moştenirii creştine:
a) drepturile fundamentale ale omului;
b) conştiinţa rădăcinilor creştine ale patrimoniului spiritual al popoarelor europene;
c) reglementarea raporturilor dintre Biserică şi Stat, încredinţate dreptului naţional al fiecărui stat în cadrul principiului libertăţii religioase.
Globalizarea pune în discuţie validitatea acestor principii, iar Europei îi aduce o provocare specifică, rediscutarea legăturii dintre specificul şi universalismul identităţii europene.
Pentru a aprofunda aceste subiecte din perspectiva filosofiei, istoriei sau teologiei, vă invităm să participaţi la lucrările simpozionului
Secularizarea şi Europa contemporană – particularităţile Europei Centrale şi de Est –
care va avea loc la Oradea, în 4 şi 5 martie 2011, la sediul Departamentului Facultăţii de Teologie Greco-Catolică, str. Parcul Traian nr. 20.
Vă rugăm să confirmaţi participarea D-vstră şi titlul comunicării până la data de 20 decembrie 2010, la adresa de poştă electronică gctoradea@gct.ubbcluj.ro
sursa dr. Ionuţ Popescu via Marius Cruceru
Istorie Evanghelica 