În cadrul articolului Trei într-o … soartă, Teofil Stanciu prezintă în paralel viețile a trei personalități care au murit pe 22 noiembrie, respectiv JFK, Aldous Huxley și C.S. Lewis. Nu l-am citit pe Huxley, dar mi-a atras atenția menționarea faptului că lucrările lui duc mai departe ideile lui Orwell, sau altfel spus, aduc în contemporaneitate problematica regimurilor politice, a problemelor cu care se confruntă omul modern în societățile moderne. Preiau mai jos pasajul despre Aldous Huxley care mi-a atras atenția.

Despre Huxley se spune că a fost unul dintre părinții spirituali ai mișcărilor din anii ’60. Celebritatea i-a asigurat-o însă utopia neagră Minunata lume nouă și completarea survenită la vreo 30 și ceva de ani, scrisă sub formă de eseuri, Reîntoarcerea la minunata lume nouă, unde apar și niște sugestii de soluții.

Avea dreptate Huxley când spunea că el a văzut mai departe decât Orwell, care anticipase doar sistemele totalitare. Huxley a anticipat vremurile noastre și câteva dintre problemele ei fundamentale: uniformizarea, suprapopularea, controlul etc.

Articolul poate fi citit la adresa http://drezina.wordpress.com/2013/11/22/trei-intr-o-soarta/

Atunci când se referă la Orwell, Teofil are în vedere cartea 1984 în care Orwell descrie, după afirmația istoricului Lucian Boia (p.60), un sistem totalitar perfect, unul în care nu exista nicio breșă, nicio posibilitate de evadare.