Nicolae Geantă, Religii și vârste în România. (O analiză sociologică)
Religii și vârste în România reprezintă titlul a două articole scrise de Nicolae Geantă prin intermediul cărora acesta analizează structura vârstelor populației religioase din România pe baza datelor recensământului din anul 2012. Analiza sa urmărește să prezinte comparativ diferitele grupe de vârstă din cadrul confesiunilor religioase din România, evidențiind totodată și modul în care se prezintă confesiunile evanghelice, cunoscute și sub numele de neoprotestante.
Recensământ (rascumparareamemoriei.wordpress.com)
Prezint mai jos două pasaje semnificative din studiul domnului Nicolae Geantă, licențiat în geografie.
Religii și vârste în România (1)
În urma analizei structurii vârstelor populației religioase din România, constatăm că la recensământul oficial de la finalul anului 2012, cel mai mare procent de tinerii îl dețin penticostalii – 29,9 %, urmați de creștinii după Evanghelie 21,9 % și musulmani 21,2 %. Raportat la media pe țară (care este de 15,9% pentru tinerii sub 15 ani), dintre celelalte culte religioase numai baptiștii trec puțin peste prag (cu 16,2%), în timp ce tudoriștii (biserica evanghelică română) sunt la egalitate cu țara (15,9%). Restul confesiunilor au o pondere inferioară. De exemplu adventiștii dețin 15,8 % tineri sub 15 ani, catolicii 15,2 %, ortodocșii înregistrează 14,7 %, reformații 13,4 %, unitarienii 13,1 %, iar luteranii 11,1 %. Cel mai mic procent de tineri îl dețin mozaicii 5,5%. Pe altă parte martorii lui Iehova au numai 11,1 % tineri, ceea ce demonstrează că dinamica lor pozitivă de creștere în ultimii 10 ani are suport prozelitismul. Îngrijorător este faptul că în rândul persoanelor ce s-au declarat fără religie 23,4 % sunt tineri sub 15 ani (care au cel puțin 8 ani de religie în școală!!!). Totuși, numai 3,5 % din categoria acestei vârste s-au declarat atei!Articolul complet poate fi citit AICI
Religii și vârste în România (2)
continuare de AICI
În ceea ce privește vârstele medii, cea mai mică etate o dețin penticostalii (31,7 ani), urmați de musulmani (35,4 ani) și creștinii după Evanghelie (37,5 ani). De fapt cele trei confesiuni sunt singurele din România care au vârstă medie mai mică decât etalonul național (40,6 ani). Cele mai ridicate vărste medii le înregistrează persoanele de religie mozaică (58,6 ani), urmate de armeni (48,3 ani), augustani și lutherani (47,6 respectiv 47,3 ani) ori greco-catolicii (46,9 ani). Vârste apropiate față de media țării înregistrează catolicii și ortodocșii (41 respectiv 41,3 ani), evanghelicii tudoriști și baptiștii (42,1 respectiv 42,2 ani) și adventiștii (43,1 ani). Nici martorii lui Iehova nu au o vârstă medie prea tânără (45,4 ani), ceea ce reiese că în ultima vreme la acest cult au aderat persoane adulte și nu tineri. Pe de altă parte, persoanele fără religie au o vârstă medie de 32,8 ani în România.Studiul complet poate fi accesat și citit AICI
Vă recomand și
Partajează asta:
Evoluția populației conform recensămintelor desfășurate între anii 1948-2011
Din punct de vedere al repartiției populației pe județe conform recensământului din anul 2011 situația se prezintă astfel:
http://www.adevarul.ro/actualitate/Depopularea_Romaniei-judet_cu_judet
Articole relaționate
Situatia evanghelicilor la recensamintele din 2002 si 2011 (rezultate partiale)
Rezultatele partiale ale Recensământului Populatiei si Locuintelor 2011
Situatia statistica a instituţiilor religioase creştine din Romania.
Penticostalii din Romania la recensamantul din 2002
Baptistii din Romania la recensamantul din 2002
Evolutia statistica a baptistilor din Romania intre 1930 si 2010
Partajează asta:
Penticostalii din Romania la recensamantul din 2002
Istorie Evanghelica 