Arhive etichetă: Nicolae Geantă

Evoluția lăcașelor de cult ale bisericilor baptiste din România în perioada 1990-2016


Statistici 2

Nicolae Geantă a realizat o scurtă prezentare statistică a evoluției postdecembriste a lăcașurilor de cult din România din cadrul căreia am extras datele referitoare la cultul baptist.

Potrivit statisticii realizate de Secretariatul de Statpentru Culte și prezentată de Nicolae Geantă, în funcție de creșterea anuală postdecembristă, baptiștii au înregistrat o creștere de 113,7%.

Raportat la numărul de credincioși pe biserică, cultul baptist are un locaş la 72 de credincioși.

În cifre absolute, în România anului 2016 sunt 27.384 de lăcaşe de cult, din care evanghelicii au 5169 (penticostalii 2925, baptiştii 1571, creştinii după Evanghelie 459, tudoriştii 214), adventiştii 1269, reformaţii 1352, catolicii 1632 etc. Domină evident ortodocşii 16.403 (adică 59,9 % din totalul lăcaşelor de cult din ţară).

În prezent, Biserica Ortodoxă construieşte 1078 de lăcaşe, penticostalii 182, adventişti 83, baptiştii 46, creştinii după evanghelie 17, greco-catolicii 79, reformaţii 40, romano-catolicii 40 etc.

Extras din articolul lui Nicolae Geantă, „Lăcașe de cult în România. Evoluția postdecembristă (1)”

Sursa: http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2016/04/lacase-de-cult-in-romania-evolutia_17.html

*

Articole relaționate

Evoluția statistică a baptiștilor din România între anii 1920-1930

Evoluția populației conform recensămintelor desfășurate între anii 1948-2011
Evolutia statistica a baptistilor din Romania intre 1930 si 2010

Situatia procentuala a baptistilor pe judete (1992)

Structura confesională a populaţiei (2010)

Situatia evanghelicilor la recensamintele din 2002 si 2011 (rezultate partiale)

Rezultatele partiale ale Recensământului Populatiei si Locuintelor 2011

Situatia statistica a instituţiilor religioase creştine din Romania.

Penticostalii din Romania la recensamantul din 2002

Baptistii din Romania la recensamantul din 2002

Statistică Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România – 2003

Nicolae Geantă, Religii și vârste în România. (O analiză sociologică)

Creştinii după Evanghelie în Europa – Statistici

Nicolae Geantă, Intensitatea Bisericii Creștine după Evanghelie din România de la începuturi până în secolul 21

 

 

Nicolae Geantă – Lăcașe de cult în România. Evoluția postdecembristă (1)


Statistici 2

http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2016/04/lacase-de-cult-in-romania-evolutia_17.html

Nicolae Geantă: Lansare de carte la librăria DIVERTA Câmpina (1 aprilie 2015)


Nicolae Geantă, Iubire cu mâini rupte - 1 Aprilie Diverta

 

http://nicolaegeanta.blogspot.ro

Nicolae Geantă, Religii și vârste în România. (O analiză sociologică)


Religii și vârste în România reprezintă titlul a două articole scrise de Nicolae Geantă prin intermediul cărora acesta analizează structura vârstelor populației religioase din România pe baza datelor recensământului din anul 2012.  Analiza sa urmărește să prezinte comparativ diferitele grupe de vârstă din cadrul  confesiunilor religioase din România, evidențiind totodată și modul în care se prezintă confesiunile evanghelice, cunoscute și sub numele de neoprotestante.

Recensământ (rascumparareamemoriei.wordpress.com)

Recensământ (rascumparareamemoriei.wordpress.com)

Prezint mai jos două pasaje semnificative din studiul domnului Nicolae Geantă, licențiat  în geografie.

Religii și vârste în România (1)

În urma analizei structurii vârstelor populației religioase din România, constatăm că la recensământul oficial de la finalul anului 2012, cel mai mare procent de tinerii îl dețin penticostalii – 29,9 %, urmați de creștinii după Evanghelie 21,9 % și musulmani 21,2 %. Raportat la media pe țară (care este de 15,9% pentru tinerii sub 15 ani), dintre celelalte culte religioase numai baptiștii trec puțin peste prag (cu 16,2%), în timp ce tudoriștii (biserica evanghelică română) sunt la egalitate cu țara (15,9%). Restul confesiunilor au o pondere inferioară. De exemplu adventiștii dețin 15,8 % tineri sub 15 ani, catolicii 15,2 %, ortodocșii înregistrează 14,7 %, reformații 13,4 %, unitarienii 13,1 %, iar luteranii 11,1 %. Cel mai mic procent de tineri îl dețin mozaicii 5,5%. Pe altă parte martorii lui Iehova au numai 11,1 % tineri, ceea ce demonstrează că dinamica lor pozitivă de creștere în ultimii 10 ani are suport prozelitismul. Îngrijorător este faptul că în rândul persoanelor ce s-au declarat fără religie 23,4 % sunt tineri sub 15 ani (care au cel puțin 8 ani de religie în școală!!!). Totuși, numai 3,5 % din categoria acestei vârste s-au declarat atei!
Articolul complet poate fi citit  AICI
Pentru o înțelegere mai clară a situației statistice pe grupe de vârstă, Nicolae Geantă, prezintă în cea de a doua parte a studiului său noi date și analize care ne ajută să înțelegem cum stau lucrurile în comunitățile religioase evanghelice.

Religii și vârste în România (2)

 continuare de AICI
 În ceea ce privește vârstele medii, cea mai mică etate o dețin penticostalii (31,7 ani), urmați de musulmani (35,4 ani) și creștinii după Evanghelie (37,5 ani). De fapt cele trei confesiuni sunt singurele din România care au vârstă medie mai mică decât etalonul național (40,6 ani). Cele mai ridicate vărste medii le înregistrează persoanele de religie mozaică (58,6 ani), urmate de armeni (48,3 ani), augustani și lutherani (47,6 respectiv 47,3 ani) ori greco-catolicii (46,9 ani). Vârste apropiate față de media țării înregistrează catolicii și ortodocșii (41 respectiv 41,3 ani), evanghelicii tudoriști și baptiștii (42,1 respectiv 42,2 ani) și adventiștii (43,1 ani). Nici martorii lui Iehova nu au o vârstă medie prea tânără (45,4 ani), ceea ce reiese că în ultima vreme la acest cult au aderat persoane adulte și nu tineri. Pe de altă parte, persoanele fără religie au o vârstă medie de 32,8 ani în România.
Studiul complet poate fi accesat și citit  AICI

Vă recomand și

NICOLAE GEANTĂ, INTENSITATEA BISERICII CREȘTINE DUPĂ EVANGHELIE DIN ROMÂNIA DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ ÎN SECOLUL 21

Nicolae Geantă, Intensitatea Bisericii Creștine după Evanghelie din România de la începuturi până în secolul 21


Nu cu mult timp în urmă, pe 5 ianuarie 2014, am preluat prin intermediul lui Dănuț Mănăstireanu un material realizat de către Andrei Ivan în care acesta făcea o analiză referitoare la Numărul penticostalilor români în perioada 1992-2011. La momentul respectiv făceam următoarea afirmație:

Ar fi interesantă o analiză asemănătoare și pentru celelalte două confesiuni evanghelice, baptistă și creștină după Evanghelie. Din câte știu, Nicolae Geantă, profesor de geografie, are o analiză statistică privind comunitățile evanghelice care urmează a fi publicată în volumul Omul Evanghelic.

Între timp, ca o provocare a articolului meu, Nicolae Geantă a republicat pe blogul său o parte din materialul care privește evoluția statistică a creștinilor după Evanghelie din România având ca titlu Intensitatea Bisericii Creștine după Evanghelie din România de la începuturi până în secolul 21.

Statistici 2

Prezint mai jos începutul materialului realizat de către Nicolae Geantă

Background: studiul de față a fost postat pe acest blog în urmă cu câțiva ani. Apoi, subsemnatul l-a postat pe http://www.resursecrestine.ro, dar, mai multe persoane l-au „furat” și publicat fără să ofere sursa. Prin urmare l-am șters. Azi, provocat de istoricul baptist Marius Silveșan îl repostez (fără hărți, tabele și grafice). (Nu l-am actualizat deoarece forma finală nu a fost încă publicată în reviste de specialitate).

Intensitatea Bisericii Creștine după Evanghelie din România de la începuturi până în secolul 21
 The intensity of the Brethren Church in Romania at the beginning of the 21st Century

Cuvinte cheie: mişcarea fraţilor, apartenenţă religioasă, confesiune, „adunare”, recensământ 

 Abstract: The official dates of population counting no matter the country or the period have been the object of many critics.The Brethren Church of Romania has over 100 years of activity in the Romanian terithory. This church was founded by two Swiss misionars: Francisc Berney and Charles Aubert, on October the 1st 1899 in Bucharest. During the first years, these new churches had a rapid increase in Cisnădie, Raşnov, Sibiu, Braşov, Codlea, Ploieşti and Bârlad. After World War I, Brethern Church had the greatest development among evangelical Romanian churches. During the socialist period this confession had a slight falling of the rythm of increase and development. Starting with the nineties Brethren Church knew a new  florishing period, getting to a number of 44…. in 2002. The most important percent was signaled in the North-East of the country in Botoşani, Suceava, Bacău districts, and the least important in South – East. From the ethnical point of view Romanians predominate, followed by Hungarians and Germans, while in repartition on mediums the rural predominate over the urban..
În demersul analitic pe care ni l-am propus, vom efectua un survol asupra statisticilor şi comportamentelor religioase. Dorim să focalizăm concepţiile  pe ipoteze de lucru şi puncte de vedere fundamentate pe substanţă documentară, cercetată. Datele recensămintelor populaţiei, indiferent de ţară sau de perioadă, au fost obiectul multor critici şi contestări. Este deci necesar să aducem câteva precizări pentru acţiunile de acest gen desfăşurate în România. La recensămintele din anii 1948, 1956, 1966 şi 1977 autorităţile comuniste au ţinut „la sertar” rezultatele recenzării persoanelor după apartenenţa religioasă. Acest aspect a fost evaluat în anul 1930, şi reluat, sumar, în 1992 şi 2002. Important este faptul că înscrierea „apartenenţei religioase” în formularul de recensământ (în perioada postdecembristă) s-a făcut pe baza declaraţiilor proprii ale fiecărei persoane intervievate. Totuşi, majoritatea analiştilor se întreabă dacă evaluările au fost corecte şi nu cumva tratate cu superficialitate. Este destul de relevant faptul că cetăţenii de etnie rromă (ţiganii) sau creştinii de confesiune penticostală consideră rezultatele finale obţinute la recensămintele din 1992 si 2002, subevaluate şi irelevante, numărul acestora fiind, conform opiniei liderilor acestor comunităţi, mult mai mare decât înregistrările oficiale (prezentate de Institutul Naţional de Statistică).
Articolul integral poate fi citit AICI
Vă invit să citiți materialul deoarece este unul interesant fiind realizat într-o manieră profesională  Așteptăm materialul publicat ca să-l putem cita și folosi în activitatea științifică.

Andrei Ivan – Numarul penticostalilor romani în perioada 1992-2011 via Persona


Prin intermediul lui Dănuț Mănăstireanu, Andrei Ivan prezintă celor interesați de situația comunităților religioase evanghelice în perioada postcomunistă o statistică interesantă privind evoluția numerică a penticostalilor români în perioada 1992-2011. Documentul Evolutie penticostali 1992 – 2011 prezintă situația acestei comunității așa cum este reflectată de către recensămintele perioadei. Ceea ce este remarcabil ține de faptul că Andrei Ivan nu se oprește doar la prezentarea datelor statistice, ci realizează și o analiză a lor ce vizează atât repartizarea din punct de vedere geografic (răspândirea penticostalilor pe județe) cât și o analiză demografică, a evoluției din punct de vedere demografic a populației penticostale din România contemporană.

Statistici 2

Documentul cu datele statistice preluat în cadrul acestui material împreună cu analiza acestor date, analiză pe care recomand a fi citită cu atenție, se regăsește pe blogul lui Dănuț Mănăstireanu, Persona.

Ar fi interesantă o analiză asemănătoare și pentru celelalte două confesiuni evanghelice, baptistă și creștină după Evanghelie. Din câte știu, Nicolae Geantă, profesor de geografie, are o analiză statistică privind comunitățile evanghelice care urmează a fi publicată în volumul Omul Evanghelic.

P.S.:

Între timp, ca o provocare a acestui articol, Nicolae Geantă a republicat pe blogul său o parte din materialul care privește evoluția statistică a creștinilor după Evanghelie din România având ca titlu Intensitatea Bisericii Creștine după Evanghelie din România de la începuturi până în secolul 21. Vă invit să citiți materialul deoarece este unul interesant fiind realizat într-o manieră profesională  Așteptăm materialul publicat ca să-l putem cita și folosi în activitatea științifică.

%d blogeri au apreciat asta: