China ateistă dă primul sondaj oficial referitor la creştini
Creștinii din China numără peste 23 de milioane, conform rezultatelor date publicității de primul sondaj oficial al statului comunist pe probleme de credință. La nivelul întregii țări, creștinismul acoperă doar 1,8% din totalul populației însă, dintr-o altă perspectivă, creștinii reprezintă 73% din populația religioasă a Chinei.
Cifrele au fost date publicității în Cartea Albastră a Religiilor din China, o compilație realizată de Academia Chineză de Științe Sociale. Instituția activează sub controlul Guvernului chinez, conform publicației China Daily.
Sondajul a vizat peste 60.000 de persoane care au răspuns chestionarului în peste 300 de regiuni ale Chinei. Conform datelor, se pare că biserica creștină atrage în general oameni cu statut social scăzut, inclusiv săraci, femei și bătrâni. Jumătate dintre creștini au o educație primară, iar numai 2,6% au mers la facultate sau au absolvit studii universitare. În ultimii ani, se observă și o schimbare demografică, cercetătorii menționând că mai mulți tineri, intelectuali și oameni cu pregătire s-au alăturat bisericii.
Academia a atribuit creșterea numărului de creștini reformelor sociale din ultimele trei decenii. În special, ultimele decade au adus un plus de membri în condițiile în care 73% dintre creștini s-au adăugat bisericii după 1993, în timp ce doar 18% au făcut-o între 1982-1992. Aceste statistici arată clar că perioada de reformă și deschidere de 30 de ani a fost un timp de dezvoltare rapidă atât pentru societatea chineză, cât și pentru biserica chineză”, afirmă Fu Xianwei, conducătorul organismului oficial care asigură alinierea bisericii la interesele statului.
Cercetătorii au menționat faptul că, în ciuda creșterii bisericii, comunitatea creștină reprezentată în 55.000 de biserici este încă marginalizată în societate. Cifrele neoficiale ale creștinilor în China arată însă diferit, totalul membrilor fiind undeva între 40 și 130 de milioane. În cadrul sondajului, doar 67% dintre creștini au afirmat că au fost botezați.
„Biserica din China cunoaște o creștere spectaculoasă, nemaiîntâlnită”, afirmă Mathews G. Chunakara, directorul pentru Afaceri Internaționale și Mărturie Publică din cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor.
„Nu e vorba doar de săracii pe care îi vedeți în biserici. Chiar și bogații și oamenii educați îmbrățișează creștinismul. Dovadă sunt Beijing și Shanghai. În timp ce creștinismul moare în Apus, Dumnezeu aduce o renaștere spirituală în țările lumii a treia, în India sau China”, a afirmat Chunakara într-un interviu acordat publicației indiene Christian Today.
Cu privire la China și dezghețul relațiilor între stat și biserică, Chunakra observă că, „întrucât economia chineză are cea mai mare rată de creștere, ei [guvernanții] realizează importanța unei societăți armonioase. Pentru a promova o astfel de societate, ei atribuie religiei un anumit rol.”
Dr. Zhao Xiao a fost trimis de Guvernul chinez cu ani în urmă pentru a face un studiu cu privire la dezvoltarea economiilor din Apus. Cu opt ani în urmă, economistul chinez a scris articolul „Economiile de piață cu biserici și economiile de piață fără biserici.” Concluzia studiului a fost aceea că temelia morală a permis Americii dezvoltarea economică, ca atare, economia Chinei ar putea avea beneficii din răspândirea credinței creștine în interiorul granițelor sale.
În 2002, când a publicat articolul, Xiao era un membru al Partidului Comunist și ateu. „Dacă China primește mesajul crucii, atunci ea va fi o binecuvântare pentru întreaga lume”, a afirmat același Zhao Xiao, convertit acum la creștinism. Declarația a fost făcută în fața a mii de oameni, lideri creștini adunați la Global Leadership Summit, organizat de Willow Creek.
Primele eforturi creștine au fost făcute în secolul 16 de preotul iezuit Matteo Ricci. Protestantismul a intrat în China prin eforturile misionarului scoțian Robert Morrison, în secolul 19. În anul 1949, când Partidul Comunist a preluat conducerea țării, misionarii au fost obligați să părăsească țara.
Articol preluat de pe site-ul semneletimpului.ro (13 august 2010)