Semneletimpului.ro : Discursul susținut de Papa Francisc în fața Congresului SUA (transcriere)
Photo credit : tekkie.co
Pe 24 septembrie 2015 Papa Francisc s-a adresat Camerelor reunite ale Congresului Statelor Unite ale Americii, discurs pe care cei de la Semnele Timpului.ro l-au tradus și publicat pe site-ul lor
Din anul 1965, Statele Unite s-au bucurat de opt vizite papale, însă vizita papei Francisc este cu totul deosebită, întrucât el este primul și poate va fi singurul papă care se adresează direct Congresului american, în stilul în care președintele american ține discursul anual despre starea națiunii. Un singur membru al Congresului și-a exprimat intenția de a boicota discursul, în rest atmosfera fiind electrifiantă. Este, fără îndoială, un moment interesant atât pentru membrii catolici, cât și pentru cei cu alte convingeri, atât pentru republicani, cât și pentru democrați.
Transcrierea discursului este disponibilă aici: http://semneletimpului.ro/religie/papa/papa-in-fata-congresului-american-un-discurs-istoric-live-text.html
În cadrul discursului său, Papa Francisc s-a referit la istoria SUA, la lupta pentru libertate, pentru drepturi politice și sociale, la patru personalități americane care au contribuit semnificativ la construirea Americii moderne, la problemele legate de refugiați, fără a aminti de Statul Islamic și violențele datorate acestuia. De asemenea, Suveranul Pontif a făcut referiri în discursul său la problemele climatice, dar și la familie văzută ca un fundament al societății, fără a menționa în mod expres faptul că familia reprezintă uniunea dintre un bărbat și o femeie.
Discursul său este unul interesant și a adus în atenția congresmenilor problemele actuale ale societății americane subliniind că ei sunt aleși de popor în calitate de reprezentanți ai acestora fapt pentru care trebuie să lucreze, să acționeze pentru binele comun al societății.
Partajează asta:
Sondaj CNN – Papa, cel mai popular om în viaţă
Conform unui sondaj realizat de ORC International pentru CNN, Papa Francisc a fost desemnat de către respondenți cel mai popular om în viață. Sondajul comandat de CNN dovedește interesul și aprecierea pe care oamenii o au față de slujirea Papei Francisc. Dovada popularității sale este evidențiată și de desemnarea sa ca omul anului de către Time magazine și The Advocate, o publicație a homosexualilor și lesbienelor. În opinia mea este interesantă această desemnare a Papei ca omul anului, de către Revista Advocate în condițiile în care suveranul pontif nu este de acord cu astfel de practici.
Iată mai jos articolul în limba română prelucrat de cei de la Revista Semnele Timpului. Materialul in extenso se regăsește la link-ul cu sursa CNN de la sfârșitul acestui articolului.
Se vorbește și se scrie atât de mult despre el, încât, chiar şi fără rezultatele unui sondaj de opinie am putea deduce că Papa Francisc este o personalitate contemporană populară. Dar o confirmă şi un sondaj de opinie recent, realizat de ORC International pentru CNN.
Trei din patru americani şi 88% dintre catolicii americani au o opinie favorabilă despre noul papă, iar 86% dintre cei intervievaţi consideră că reuşeşte să fie conectat la problemele contemporane.
În plus, doar 4% dintre americani îl consideră prea conservator şi 7% prea liberal. Restul de 87% care şi-au exprimat opinia consideră că este cel mai potrivit om pentru a conduce Biserica Catolică la acest moment.
Sursa: CNN
Partajează asta:
Convingerea care poate schimba istoria unei națiuni. Convertirea lui Adoniram Judson
Date biografice preluate de pe http://en.wikipedia.org/wiki/Adoniram_Judson
Adoniram Judson, Jr. (August 9, 1788 – April 12, 1850) was an American Baptist missionary, who served in Burma for almost forty years. At the age of 25, Adoniram Judson[1] became the first Protestant missionary sent from North America[2] to preach in Burma. His mission and work led to the formation of the first Baptist association in America, inspired many Americans to become or support missionaries, translated the Bible into Burmese, and established a number of Baptist churches in Burma.
Articol preluat de pe http://www.semneletimpului.ro
La vârsta la care, astăzi, cei mai mulți tineri încă locuiesc cu părinții și încearcă să stoarcă fiecare picătură hedonistă din adolescența pe care și-o întârzie cât de mult mai pot, Adoniram Judson se îmbarca spre Burma, fiind primul misionar protestant trimis în afara țării de America de Nord. Se întâmpla în 1814, când Judson avea 25 de ani.
Adoniram Judson s-a născut în Massachusetts, în 1788, în familia unui pastor congregaționalist, însă avea să părăsească credința în care a fost crescut. Unii biografi spun că lucrul acesta s-ar fi întâmplat după ce l-a cunoscut pe Jacob Eames, un deist devotat scepticismului. Judson și Eames au devenit prieteni foarte buni, iar schimbul de idei dintre ei l-a determinat pe Adoniram să devină tot mai pasionat de filosofia franceză. În anul care a urmat absolvirii facultății, Adoniram Judson a deschis o școală pentru fete și a redactat două manuale (de gramatică și matematică). Alții relatează accentuând mai mult suferința pe care i-a provocat-o moartea surorii lui mai mici. În jurnalul lui, Judson nota în seara de 13 septembrie 1796, că după ce tatăl lui i-a dat vestea că Mary a murit, s-a gândit imediat la ultima predică a tatălui, cea în care spunea că până și bebelușii trebuie să hotărască să devină creștini, altfel ajung în iad. „Mesajul lui nu mi-a sunat drept atunci, însă acum m-a înfuriat. Am devenit atât de furios pe tata și credințele lui, încât l-am respins pe Dumnezeu. Nu voiam să am nimic de-a face cu Dumnezeul pe care Îl descria tatăl meu, acel Dumnezeu care putea să o trimită pe surioara mea nevinovată în iad.”
Paradoxal, tot un deces a fost și acela care l-a întors pe Adoniram Judson la credință. Într-o noapte din timpul unei călătorii într-un oraș micuț, Judson a fost cazat la un han, în singura cameră care mai era disponibilă la acel moment: una în vecinătatea unei camere în care se afla un om pe moarte. Auzind respirația grea a celui ce trăgea să moară, Judson s-a descoperit încolțit de întrebări: „Este omul acesta pregătit să moară? Asta e tot ce contează acum. Eu sunt?”. Însă vocea prietenului lui Jacob Eames îi răsuna ironic în minte: „Serios, Judson? Chiar atât de slab ești? Chiar ai fost lider de promoție la Universitatea Brown? Și te sperii de niște superstiții religioase?” Judson a pendulat toată noaptea între frică și rușinea de a-i fi frică, până ce gemetele din camera alăturată s-au oprit. Apoi a reușit să adoarmă. A doua zi, dimineață, Judson s-a trezit eliberat de frământările de cu o noapte în urmă și s-a dus la recepție să se intereseze ce se întâmplase cu omul din camera de lângă. „A murit” a fost răspunsul sec pe care i l-a dat recepționerul. „Știți cine era?” a investigat Judson. „Da, Un tânăr student la o facultate din Providence. Se numea Eames, Jacob Eames.”
Paralizat de veste, Judson a mai zăbovit în han câteva ore bune. Mai târziu avea să scrie despre acel moment: „Pierdut. Prin moarte, Jacob Eames a fost pierdut – irevocabil pierdut. Pierdut pentru prietenii lui, pentru lume, pentru viitor. Pierdut ca o pală de fum care se pierde în infinitatea aerului. Dacă opiniile lui Eames erau adevărate, nici viața nici moartea lui n-aveau niciun sens… Dar dacă Eames greșise? Dacă Scripturile aveau dreptate și Dumnezeul personal există?… „
În 1808, în timp ce urma cursurile seminarului teologic Andover, Judson a hotărât să își consacre viața lui Dumnezeu și, în ultimul an de facultate, a devenit misionar. Pasiunea lui pentru salvarea oamenilor din necredința care i-ar fi putut duce în iad l-a motivat puternic pe tânărul Judson să călătorească în afara continentului american și să ducă Evanghelia celor care nu o cunoșteau. Așa a ajuns în India, dar mai ales în Burma, unde avea să stea 33 de ani înainte să revină în America pentru o scurtă perioadă de timp. Judson a murit în Burma, în 1850, lăsând în urma lui o moștenire incontestabilă. Când a sosit în Burma, și-a fixat ca obiectiv să traducă Biblia în birmaneză și să formeze o biserică de 100 de membri până va muri. La moartea lui, reușise să traducă Biblia și să fondeze 100 de biserici, cu peste 8.000 de credincioși. În mare parte datorită influenței lui, Myanmarul este a treia cea mai mare comunitate de credincioși baptiști din lume, după SUA și India. În fiecare lună iulie, bisericile baptiste din Myanmar sărbătoresc „Ziua Judson”, comemorând sosirea misionarului în țară.
Adoniram Judson Story
Partajează asta:
București: Muzeul Crucii – Sala Dalles 28 aprilie – 2 mai 2013
http://romaniaevanghelica.wordpress.com
Expoziția Muzeul Crucii este organizată de Departamentul de Tineret al Bisericii Adventiste în colaborare cu asociația studențească AMICUS
Personajele biblice interpretate de actori, costumele de epocă, scenele bine realizate, versetele din Biblie atent alese și muzica tulburătoare, toate i-au impresionat profund pe vizitatori.
1. Scopul proiectului
Ca și în toate celelalte proiecte misionare, dorim ca să atragem atenția locuitorilor Bucureștiului către dragostea lui Dumnezeu. De asemenea, dorim să folosim acest moment în care oamenii sunt mai predispuși să asculte cuvintele Evangheliei
2. Câteva date
Perioada desfășurării proiectului este 28 aprilie – 2 mai 2013. Locația: Universitatea Populară Dalles. Sala a fost închiriată pentru întreaga perioadă iar celelalte activități ale instituției au fost anulate. Mulțumim bisericii Excelsis pentru facilitarea tratativelor.
Pe data de 28 aprilie va fi montat Muzeul, începând cu ora 13:00 iar pe 3 mai, vineri, va fi demontat.
3. Desfășurarea proiectului
În zilele de Luni, Marți, Miercuri și Joi, între orele 10:00 și 21:00, Muzeul va fi deschis vizitatorilor. Forma de vizitare va fi un traseu pe urmele Mântuitorului de la Casa lui Simon la Cina cea de Taină, apoi în Ghetsemani, la judecată, pe dealul Golgota, în mormânt si încheind cu Marea Trimitere.
http://odatapeluna.ro/proiecte/muzeul-crucii
Partajează asta:
Moștenirea unei dileme grele: Dietrich Bonhoeffer
Creștinii și-au pierdut „și capul și Biblia”, avertiza un tânăr teolog german în anii tulburi ai celei de-a Doua Conflagrații Mondiale. Numele tânărului – Dietrich Bonhoeffer. Cuvintele lui – o provocare și pentru generația prezentului.
Articol preluat de pe site-ul http://www.semneletimpului.ro
Scriitorul Eric Metaxas, autor al cărții Dietrich Bonhoeffer, pastor, martir, profet, spion, atrage atenția, într-un editorial publicat în Christian Post, că mesajul lui Bonhoeffer este încă unul actual și că moștenirea spirituală a lui Bonhoeffer rezonează și cu creștinii de azi. Metaxas consideră că o puternică ilustrație a acestei moșteniri o reprezintă spiritul de sacrificiu manifestat anul trecut de trei tineri implicați în masacrul din Colorado, care și-au pierdut viața interpunându-se între arma atacatorului și prietenele lor. „Ce anume i-a determinat să își riște viețile lor pentru tinerele fete?”, se întreabă Metaxas. Convingerea lui este că tinerii care s-au plasat în traiectoria gloanțelor au evidențiat „forța dragostei” în aceeași manieră în care Bonhoeffer a demonstrat-o, în urmă cu 68 de ani.
Ce a făcut Bonhoeffer?
În timpul frământărilor celui de-al Doilea Război Mondial, Bonhoeffer s-a interpus între evrei și naziști, fiind deseori în situația de a se exprima incisiv chiar și împotriva creștinilor care au cedat în fața retoricii antisemite a lui Hitler.
În opinia sa, Europa cea creștină trecea printr-o perioadă dramatică de derivă spirituală, care nu era altceva decât o consecință a adoptării filosofiei harului ieftin.Prin această expresie Bonhoeffer definea atitudinea superficială și duplicitară a creștinilor care doreau să se bucure de binecuvântările divine, fără să manifeste și spiritul (marcat de responsabilitate) al creștinismului. „Har ieftin este harul fără ucenicie, harul fără cruce, harul fără Iisus Hristos,” afirma Bonhoeffer în cartea sa de referință, „Costul uceniciei„.
Acuzând indiferența față de situația evreilor, Bonhoeffer a insistat pentru o intervenție a Bisericii [Evanghelice] în favoarea celor marginalizați: „Trebuie să se termine odată cu reţinerea motivată teologic faţă de acţiunile întreprinse de stat – acest lucru nu exprimă decât frica. «Vorbeşte tu pentru cei muţi» – mai ţine minte oare cineva din Biserică acest lucru care este cerinţa minimă a Bibliei în astfel de timpuri?”, reclama teologul german, așa cum citează revista Sojourners.
Revoltat de atitudinea colaboraționistă a Bisericii Evanghelice, Bonhoeffer a participat, alături de alte persoane cunoscute în spațiul german – precum teologul Karl Barth sau pastorul Martin Niemoller – la constituirea Bisericii Mărturisitoare. În cadrul acestei noi structuri denominaționale, el a avertizat că lupta împotriva nedreptăţilor trebuia desfășurată nu doar în cadrul bisericii, ci şi cu statul. Implicarea sa activă în subminarea guvernării naziste, inclusiv în sferă politică, a atras, drept consecință, arestarea sa, închiderea într-un lagăr de concentrare și, apoi, condamnarea la moarte prin spânzurare, pentru înaltă trădare.
Curajul de a trăi și curajul de a muri
Nu doar viața sa constituie un exemplu și un subiect de reflecție, ci și atitudinea sa în fața morții. Conform Christian Today, unul dintre medicii din lagărul în care a fost închis Bonhoeffer, care a asistat la aplicarea pedepsei capitale, relata că „la locul de execuție [Bonhoeffer, n.r.] a spus din nou o rugăciune și apoi a urcat treptele spre spânzurătoare, curajos și liniștit. În cei aproape 50 de ani am lucrat ca medic, cu greu am văzut un om să moară astfel în întregime supus voinței lui Dumnezeu”.
Remarcând curajul lui Bonhoeffer, manifestat atât în timpul vieții, cât și în pragul morții, pastorul Reinhold Niebuhr, sugera că viața acestuia „poate fi încadrată într-o istorie a apostolilor moderni […] În ciuda tinereţii sale – de abia împlinise treizeci de ani – el a fost unul dintre cei mai influenţi lideri ai rezistenţei bisericeşti din Germania. El a fost cu siguranţă cel mai hotărât dintre aceştia şi cel mai curajos” a afirmat în 1945 pastorul evanghelic american, citat de platforma online d@dalos, parte a serverului internațional UNESCO.
Dilemele etice generate de implicațiile acțiunilor lui Bonhoeffer
Între actele de curaj ale lui Bonhoeffer intră și o intenție dificil de catalogat drept exemplară: Bonhoeffer a planificat să îl ucidă pe Hitler. Pentru mulți creștini aceasta este o manifestare paradoxală. Cum ar putea un creștin autentic să intenționeze să ia viața unui om? Departe de a fi accesibil, răspunsul rămâne dilematic. Într-o întâlnire cu cititorii săi, Metaxas a oferit un exemplu contemporan: „Să presupunem că cineva în foaierul din biserică încearcă să ucidă oameni. Ar trebui un creștin doar să spună: «Mă voi ruga pentru aceasta» și să nu treacă la acțiune? Sau ar trebui ca acel creștin să ia arma pentru a preveni ca omul din foaier să ucidă mai multe persoane?” El a citat, de asemenea, celebra frază a lui Bonhoeffer: „Tăcerea în fața răului este rea”.
Pe Bonhoeffer, atitudinea care și-a pus amprenta supra vieții sale în perioada tulbure a nazismului l-a pus în conflict profund nu doar cu un anumit tip de regim politic, ci și cu o mare parte a tradiției religioase. Dilemele etice generate de deciziile sale continuă să existe și să îi confrunte pe cei care explorează relevanța lui Bonhoeffer pentru astăzi.
Bonhoeffer, o provocare pentru prezent?
Deşi profund ancorată în realităţile sumbre ale Germaniei interbelice, viața teologului german transcende cu mult epoca sa, provocând generația prezentă la momente de reflecție. Dincolo de dilema etică generată de deciziilor sale, este important să identificăm nu doar posibile similitudini cu perioada în care el a trăit, ci și eventualele reacții și atitudini necesare în condițiile rescrierii scenariului. În fața realităților cotidiene nu există spațiu pentru neutralitate. Opțiunile sunt puține, iar harul nu este deloc ieftin. De la distanță, Bonhoeffer ne indică și prețul pe care este posibil să îl plătim.
Te-ar putea interesa și
PROGRAMUL COLOCVIULUI „MARTIRIUL ÎN ANTICHITATEA CREŞTINĂ ŞI ÎN SECOLUL XX”. SÂMBĂTĂ 4 IUNIE 2011
GERMANII DIN EST VOR SĂ TRĂIASCĂ FĂRĂ RELIGIE
DIETRICH BONHOEFFER -TEHNOLOGIA A AJUNS UN SCOP ÎN SINE
VIAŢA ŞI ACTIVITATEA PASTORULUI LUTERAN DIETRICH BONHOEFFER
Partajează asta:
Billy Graham a fost numit de către Universitatea Carson-Newman „evanghelistul secolului XX”
Site-ul semneletimpului.ro anunță faptul că evanghelistul american Billy Graham a primit din partea Universității Carson-Newman, premiul/distincția de „Evanghelistul secolului XX”. Se menționează că știrea este preluată de la Charisma News fără disponibilitatea de a fi accesată direct prin intermediul unui link, că doar ce nevoie aveam ca oamenii să acceseze sursa direct și să vadă dacă informația este sau nu corectă.
Pentru mai multe informații accesați
Mai jos o fotografie de la decernarea premiului.
Randall O’Brien președintele Universității Carson-Newman și soția sa Kay, i-au înmânat lui Billy Graham la locuința sa din Montreat, N. C., premiul „Evanghelistul secolului XX”(charismanews.com)
Articole pe aceeași temă
ILLY GRAHAM 1949 LA CRUSADE NEWSREEL
BILLY GRAHAM – PRIMII ANI DIN VIATA SA
FESTIVALUL SPERANTEI CU FRANKLIN GRAHAM (IMAGINI SI DIN 1985)
BILLY GRAHAM: MOTIVE DE RECUNOȘTINȚĂ LA 93 DE ANI
WHO IS THE MOST INFLUENTIAL CHRISTIAN LEADER IN THE US?
WOODY ALLEN INTERVIEWS BILLY GRAHAM
1985 BILLY GRAHAM ● ROMANIAN TOUR (ROMANIA)
BILLY GRAHAM, DUMNEZEU ESTE TAINA FERICIRII!
APARIȚII EDITORIALE (9) – BILLY GRAHAM, APROAPE DE CASĂ: VIAȚA, CREDINȚA ȘI SFÂRȘITUL ALERGĂRII
BILLY GRAHAM ȘI PREȘEDINȚII SUA CĂRORA LE-A FOST CONSILIER
EVANGHELIZAREA LUI BILLY GRAHAM ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ(1985) – ARHIVĂ FOTO
CRUCIADA EVANGHELISTICĂ A LUI BILLY GRAHAM ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ – ARHIVĂ VIDEO 1985
AFACEREA „EVANGHELISTUL”. VIZITA LUI BILLY GRAHAM ÎN ROMÂNIA (1985)
Partajează asta:
Discursul dr. Ben Carson în cadrul evenimentului naţional Mic Dejun cu Rugăciune
Un articol preluat de pe semneletimpului.ro
Discursul medicului conservator Ben Carson l-a eclipsat pe cel al preşedintelui Obama, în cadrul evenimentului naţional Mic Dejun cu Rugăciune (MDR), titreazăWashington Times, într-un editorial publicat vineri.
Nicio vorbă din partea conservatorilor despre discursul preşedintelui Obama din cadrul Micului Dejun cu Rugăciune, un eveniment ecumenic organizat anual în Statele Unite. Anul acesta, dezbaterile de după evenimentul desfăşurat joi se învârt în jurul altui discurs: cel susţinut de directorul Diviziei de Neurochirurgie Pediatrică a Spitalului Johns Hopkins, Benjamin Carson.
Adresându-se publicului de pe aceeaşi scenă unde, 25 de minute mai târziu, a vorbit şi preşedintele ţării, dr. Carson a atacat noţiunea de „corectitudine politică”, pe care a calificat-o drept o ameninţare „periculoasă” pentru libertatea de exprimare. Neurochirurgul i-a încurajat pe americani să îşi transmită cu îndrăzneală ideile şi a făcut el însuşi o demonstraţie în acest sens, expunându-şi opiniile referitoare la datoria naţională, deficite, impozite şi reforma sănătăţii, chiar dacă ideile sale intrau adesea în contradicţie cu perspectivele exprimate public de preşedinte.
În debutul discursului său, Carson a condamnat corectitudinea politică drept „o chestiune oribilă” care este „periculoasă” pentru că stăvileşte libertatea de gândire şi expresie. „Am ajuns la un punct în care oamenilor le este, efectiv, frică să vorbescă despre ceea ce vor să spună, ca nu cumva să jignească pe cineva,” a declarat Carson, referindu-se, de exemplu, la oamenii care se abţin să mai spună „Crăciun fericit”. „Trebuie să trecem peste sensibilitatea aceasta care îi împiedică pe oameni să spună ce gândesc!”
Carson a discutat despre decadenţa morală a americanilor şi a avertizat că aceştia ar putea fi confruntaţi cu o soartă asemenea Romei Antice – o naţiune puternică şi prosperă, care şi-a pierdut locul de pe piedestalul istoriei, fiind distrusă din interior.
Aflat la doar câţiva metri distanţă de preşedintele Obama, dr. Carson a confruntat chestiunea datoriei şi deficitului de stat, spunând că acestea constituie „o mare problemă.” „Ce ziceţi de sistemul nostru de impozitare – atât de complex încât oricui îi este practic imposibil să respecte litera legii? Când mă uit în Biblia mea, ştiţi ce văd? Văd cea mai dreaptă Persoană din Univers – Dumnezeu – dându-ne un sistem. Se numeşte ‘zecime'”, a spus Carson, marcând un moment cheie al discursului, aplaudat la scenă deschisă de conservatori.
Reacţiile în social media la discursul neurochirurgului au fost vădit pozitive. „În sfârşit un conservator independent decide să ducă acest discurs pe terenul politic, aşa cum face şi Obama. Da, am avut o voce. Benjamin Carson,” posta politicianul conservator David Limbauch pe Twitter, citat de Twitchy.com.
Partajează asta:
Creștinii din Egipt sunt crucificați
Nu vin veşti prea bune din Egipt, în special legate de măsurile luate împotriva creştinilor de noua conducere islamică a ţării. Cel puţin, aşa arată câteva rapoarte date publicităţii de agenţii de ştiri din Orientul Mijlociu, citate de Christian Post.
Agenţiile au anunţat că adversarii actualului regim au fost spânzuraţi goi în copacii din faţa palatului prezidenţial. Totodată, creştinii care şi-au exprimat opoziţia faţă de campania preşedintelui împotriva libertăţii presei au fost bătuţi, abuzaţi şi crucificaţi.
Creştinii egipteni și alte grupuri religioase sunt persecutaţi astfel deoarece musulmanii radicali urmează foarte strict doctrina islamică, ce permite crucificarea inamicilor lui Allah. Pedeapsa prin crucificare este menţionată în Coran, Sura 5:33 şi, prin urmare, obligatorie în Sharia.
Frăţia Musulmană este grupul politic din rândurile căruia s-a ridicat actualul preşedinte egiptean Mohammed Morsi. Este foarte posibil, spun comentatorii orientali, ca sharia va fi inclusă în codul penal, ceea ce se va traduce în tot mai multe episoade sângeroase şi crucificări pentru creştinii din Egipt.
Christian Post menționează faptul că s-a lansat un apel către creștinii ortodocși copți ca aceștia să părăsească cât mai repede Egiptul. Aceiași sursă menționează faptul că pentru milioanele de creștini care nu vor reuși să părăsească țara persecuțiile nu vor înceta iar situația din punct de vedere al respectării libertății religioase va continua să se deterioreze.
Surse: Semnele Timpului și Christian Post.
Partajează asta:
Apel despre hirotonirea femeilor în Biserica Adventistă
Articol preluat de pe www.semneletimpului.ro
Conferința Generală a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea a făcut un apel oficial la unitate către bisericile adventiste din întreaga lume.
Apelul vine după ce mai multe biserici au decis să organizeze întâlniri în care să se discute hirotonirea femeilor ca pastori. Forul internaţional de conducere recunoaşte că subiectul este unul de interes şi că a mai fost dezbătut la sesiunile Conferinţei Generale din 1990 şi 1995, la care au participat reprezentanţi din toate diviziunile bisericii.
De asemenea, liderii Conferinţei Generale recunosc şi că lipsa unei soluţii pentru tensiunile crescând cu trecerea timpului a determinat frustrări şi în rândul credincioşilor. Conferinţa Generală a dat asigurări, prin toţi cei 40 de lideri seniori care au redactat apelul, că subiectul va fi pe ordinea de zi a celei de-a 60-a Conferinţă Generală, ce va avea loc în Texas, în iulie 2015.
În prezent, Biserica Adventistă crede că oricine, indiferent de sex, poate fi împuternicit, printr-un act de dedicare (punerea mâinilor), să desfăşoare anumite funcţii specifice. Astfel, dezbaterea despre hirotonirea femeilor nu este dacă femeile pot sau nu pot fi hirotonite în acest sens şi nu trebuie confundată cu permisiunea femeilor de a vorbi sau nu în biserică.
Problema cheie care se pune este dacă, printre diversele lucrări ale bisericii, femeile pot fi împuternicite în mod legitim prin hirotonire pentru a îndeplini funcţiile de conducere de prezbiteri sau pastori. Acestea includ funcţiile de a învăţa cu autoritate ca prezbiter sau pastor, de a organiza biserici, de a boteza credincioşi şi de a supraveghea turma în sens spiritual.
La data de 31 decembrie 2010, Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din întreaga lumea avea 60 de uniuni de conferinţe în 209 ţări şi număra 17 milioane de membri activi.
Partajează asta:
Top 10 surse de știri internaționale în domeniul religiei
Revista Semnele timpului a alcătuit o listă a celor mai cuprinzătoare 10 surse internaționale de știri din domeniul religios. „Criteriile de alcătuire a listei nu au luat în calcul popularitatea site-urilor, ci mai degrabă importanța subiectelor abordate, atenția acordată domeniului religios și claritatea editorială a textelor.”
Religion News on the Web | The Pew Forum
Sursa: http://www.semneletimpului.ro
Partajează asta:
Dr Ben Carson: An Extraordinary Life
Dr. Ben Carson este cunoscut pe plan internațional pentru abilitățile sale de neurochirurg și pentru povestea inspiratoare a vieții sale.
Ben Carson a ținut, în ultimii aproximativ 20 de ani, 73 de discursuri la festivități universitare de absolvire, iar în 2008 a a primit Medalia Prezidențială a Libertății.
Filmul „Mâini înzestrate: Povestea lui Ben Carson”, din 2009, l-a făcut cunoscut publicului larg pe neurochirurgul adventist faimos în lumea medicală. În 2008, într-un interviu pentru PBS, Carson a descris modul în care credința l-a ajutat să depășească dificultățile din copilărie și l-a călăuzit în practica sa medicală de succes.
Partajează asta:
„Uită de biserică, urmează-l pe Iisus” – capcanele unei soluții simplificatoare
În această săptămână, Newsweek Magazine ilustrează coperta cu imaginea lui Iisus, reprezentat într-o variantă modernă, acompaniat de titlul articolului principal „Uită de Biserică, urmează-L pe Iisus”, scris de Andrew Sullivan. Titlul pare să facă aluzie la tendința creştinilor de a opta pentru o religie casnică, decât una în sânul bisericii, dar de fapt abordează mai multe teme de interes ale creştinătăţii secolului XXI.
Citește continuarea pe site-ul http://www.semneletimpului.ro
Partajează asta:
Pastori si preoti bulgari au fost deconspirati ca agenti ai Securitatii Statului
Comisia parlamentului bulgar responsabilă pentru declasificarea dosarelor foştilor agenţi comunişti, a făcut publice dosarele mai multor pastori cu funcții importante în biserica protestantă bulgară, care au lucrat pentru serviciul Securităţii Statului bulgar din perioada comunistă, scrie Christian Telegraph.
Pavel Ignatov, episcop al Bisericii lui Dumnezeu, cult creştin penticostal, a fost recrutat în 1975 şi a lucrat sub numele de cod „Klisurski”.
Vasil Elenkov, episcop al Bisericii Unite a lui Dumnezeu, a fost recrutat în 1988 şi nu există evidenţe că s-a retras vreodată.
Victor Virchev, director al Uniunii Penticostale între 2006 şi 2010, a fost recrutat în 1983 pentru a spiona creştinii.
Nici în cazul lui nu există dovezi la dosar ale încetării activităţii de spion.
Nikolay Kokonchev, pastor la una dintre cele mai influente biserici penticostale din Varna, a fost recrutat imediat după ce a intrat în funcţie.
În luna ianuarie aceeaşi comisie a publicat dosare declasificate pentru 11 din cei 15 mitropoliți membri ai sfântului sinod al bisericii ortodoxe bulgare,care au fost agenți ai securității comuniste. Cea mai mare parte din mitropoliți au colaborat în cadrul Departamentului 6, care a avut ca sarcină combaterea diversiunii politice.
Partajează asta:
Un arheolog înființează cel mai mare muzeu de artefacte biblice
„The Green Collection” este cea mai mare colecție particulară care cuprinde peste 50.000 de texte biblice vechi, artefacte și papirusuri, care în prezent este prezentată la nivel mondial prin intermediul unei expoziții itinerante, numită „Pasajele” urmând ca în cele din urmă să formeze nucleul unui muzeu permanent.
Dr. Scott Carroll este administratorul acestei colecții și este considerat un „Indiana Jones al arheologiei biblice”.
„Unii oameni, atunci când se gândesc la Biblie, o consideră o carte a dezbinării. Dar, de fapt, ea reprezintă baza care unifică pe evrei, catolici, ortodocși și protestanți. Mi s-a părut că o expoziție care sărbătorește mai degrabă lucrurile pe care le au în comun, decât cele care îi despart, ar fi extrem de pozitiv”, afirmă dr.Scott potrivit Toledoblade.
Cele mai importante obiecte ale colecției sunt:
– Papirusuri de la Marea Moartă
– Pergamente evreiești, inclusiv Torah, care au supravieţuit Inchiziţiei spaniole, fiind confiscate de către naziști și recuperate ulterior din lagărele de concentrare
– tratatele și Bibliile lui Martin Luther, precum și o scrisoare mai puțin cunsocută, scrisă cu o noapte înainte de excomunicarea sa.
– unele dintre primele texte tipărite, inclusiv o mare parte din Bibliile lui Gutenberg.
Cel mai renumit proiect arheologic al lui Carroll a fost excavarea celei mai vechi mănăstiri din lume, în Sahara, pentru care a creat un program online, care a făcut posibilă conectarea în timp real la excavare a mii de studenți participanți din 35 de țări. Proiectul a fost selectat printre primele 5 site-uri de internet din domeniul educației și a rămas o expoziție permanentă în muzeul Smithsonian.
Surse: Christiapost , Explorepassages
Partajează asta:
Doar 52% dintre europeni mai cred în Dumnezeu
Eurobarometrul din anul 2005 indica faptul că doar o medie de circa 52% dintre europeni mai cred în Dumnezeu.
Ba chiar, în unele țări, precum Suedia, procentul scădea la 23%.
Partajează asta:
S-a inventat aparatul care redă parţial văzul
Cercetătorii israeliţi parcă s-au inspirit din modelul purtat de inginerul Jordy LaForge din pelicula Star Trek, pentru a crea o pereche de ochelari care stimulează cortexul vizual al persoanelor nevăzătoare şi le poate reda vederea, într-o anumită proporţie.
Aparatul în sine a fost inventat de către un cercetător olandez, acum 20 de ani şi foloseşte un algoritm care traduce poziţia şi forma unui obiect atunci când se stimulează cortexul vizual. În plus oamenii de ştiinţă israeliţi, conduşi de Ami Amedi de la Universitatea din Ierusalim, au realizat conexiunea dintre sunete şi stimuli recepţionaţi de către cortex.
Cu puţin antrenament, persoanele nevăzătoare învaţă să interpreteze obiectele de care este înconjurat după suntele emise şi reuşesc să le vadă silueta, locul unde se află şi chiar să citească.
Surse: Daily Mail, Inhabitat
Partajează asta:
Asistentul Android, IRIS, bate SIRI la religie
Iris, Siri scris pe dos, este geamănul asistentului voce de la Apple, o aplicaţie gratuită realizată de compania Dextera, pentru Android, care îţi răspunde la întrebări. Doar că faţă de Siri, Iris, este o aplicaţie anti-avort şi anti-evoluţie, care dă referinţe biblice în răspunsurile sale.
Când întrebi Iris „este greşit să avortezi?”, aplicaţia Android îţi va răspunde: „Da, avortul este greşit. Dumnezeu a spus „să nu ucizi” (Exod 20:13). Viaţa care creşte înăuntrul mamei este un copil. Aşa vede Biblia viaţa intrauterină. Mulţumesc!”
Iris nu se opreşte doar la avorturi. Întrebând dacă oamenii s-au născut din maimuţe Iris răspunde „o parte din Teoria Evoluţiei a lui Darwin, este că oamenii au evoluat din maimuţe. Din moment ce e o teorie, nu poate fi dovedită.”
Şi dacă în schimb întrebi dacă Dumnezeu a creat oamenii, Iris îţi va spune că „am fost creaţi pentru plăcarea lui Dumnezeu! Nu ştii că El te iubeşte şi te vrea lângă El? Ăsta a fost singurul motiv pentru care a creat oamenii”.
Partajează asta:
NYT: Care este diferența dintre frică și anxietate?
New York Times a publicat duminică un editorial în care profesorul Joseph LeDoux de la Universitatea New York face o distincţie între frică şi anxietate. Autorul face o trecere în revistă a principalelor cauze şi remedii pentru frică, o diferenţiază de anxietate prin relaţia cu stimulul periculos şi prin strânsa legătură cu imaginaţia omului şi explică rolul anxietăţii în tulburările neurologice.
Frica este o reacţie rapidă, automată la un stimul existent, care are potenţialul de a ne face rău. Anxietatea, în schimb, este o emoţie negativă în care ameninţarea nu este prezentă, dar este anticipată. În timp ce frica se regăseşte în toate fiinţele vii şi a fost de folos de-a lungul timpului pentru conservarea vieţii, anxietatea este proprie omului capabil să anticipeze şi să-şi imagineze scenarii posibile, în lipsa stimulilor.
Din fericire, se cunosc destul de multe lucruri legate de creierul uman şi de cum funcţionează el. Atunci când avem în faţă un stimul şi ne este frică, o regiune din creier care se numeşte amigdală, formează o legătură între cele 2 elemente, formând o asociere inconştientă. Atunci când ne întâlnim cu un element neutru care ne aminteşte de stimul, acea asociere este activată şi frica este înlocuită de grijă şi de anxietate. Astfel că mai întâi reacţionăm la pericol şi abia apoi realizăm dacă pericolul este prezent sau nu.
Atât frica cât şi anxietatea există pentru a ne ajuta să depăşim cu succes provocările vieţii. Dar atunci când aceste emoţii ne împiedică să trăim şi să creştem în toate privinţele, atunci ne confruntăm cu tulburări, printre care se numără fobiile, atacurile de panică, sindromul post-traumatic anxietatea generalizată. Această simplă distincţie între frică şi anxietate este importantă în scopul definirii şi tratării tulburărilor anxioase, care afectează milioane de oameni şi contribuie la o creştere de la an de an a vizitelor la psihiatru.
Sursa: New York Times via Semnele Timpului
Partajează asta:
Martin Scorsese va face un film despre martirii creștini
Regizorul Martin Scorsese intenţionează să realizeze un film despre creştinii martirizaţi în secolul al XVII-lea în Japonia. El nu a precizat deocamdată o dată certă pentru lansarea filmului. Scorsese a declarat însă, într-un interviu dat în luna decembrie, că așteaptă ca actorul Daniel-Day Lewis – pe care îl preferă pentru rolul principal – să finalizeze filmările la „Lincoln”.
Filmul se bazează pe cartea „Chinmoku” („Linişte”), a autorului de confesiune catolică Shusaku End. Regizorul a pornit de la ideea că istoria martirilor din Japonia este intensă şi merită cunoscută de publicul larg. „Liniştea” se referă la tăcerea lui Dumnezeu în faţa crucii lui Hristos, punct de plecare pentru istorisirea apostaziei forţate a misionarilor, în mijlocul torturilor îngrozitoare.
Într-o prefaţă a unei ediţii recente a romanului, Scorsese explică fascinaţia sa pentru subiect: „Cum spui povestea credinţei creştine? Dificultatea, criza credinţei? Cum descrii lupta? … Shusaku Endo a înţeles conflictul credinţei, nevoia credinţei de a lupta contra vocii experienţei. Vocea care îl obligă pe creştin să adapteze credinţa la lumea în care trăieşte, la cultura pe care o are…”
Sursa: http://www.semneletimpului.ro
Partajează asta:
Tim Makins, un fotograf britanic, afirmă că a descoperit Chivotul Legii
Chivotul Legii, despre care Biblia spune că adăposteşte Tablele Legii, date de către Dumnezeu lui Moise pe muntele Sinai, s-ar afla într-o capelă a Bisericii St. Mary din Etiopia, încă din anul 1960, susține fotograful britanic Tim Makins, care spune că ar fi descoperit chivotul într-o excursie întreprinsă în Etiopia.
Chivotul ar putea fi mutat din cauza lucrărilor de renovare la care va fi supusă biserica, iar acest lucru ar putea oferi creştinilor şansa de a vedea Tablele Legii, susţin reprezentanţii Bisericii Ortodoxe din Etiopia.
Chivotul Legii, una dintre cele mai căutate relicve biblice, este construit din lemn de salcâm placat cu aur, iar pe capac are fixaţi doi heruvimi din aur. Referitor la mutarea Chivotului, Makins susţine că în felul acesta s-ar putea confirma sau infirma afirmaţiile reprezentanţilor Bisericii etiopiene privind existenţa acestuia în capela Bisericii St. Mary.
Mai mult, Paulos a dat asigurări că obiectul se află în stare bună, fiind aproape identic cu cel descris în Biblie. El ar conţine şi resturi de mană, biblica hrană a evreilor.”
Partajează asta:
Isus şi Lincoln, cei mai populari în SUA
Isus este a doua cea mai populară persoană din Statele Unite, conform unui sondaj care îl indică pe fostul preşedinte Abraham Lincoln drept cea mai populară persoană din America.
Analiştii de la Public Policy Polling au dezvăluit faptul că Abraham Lincoln se află în fruntea preferinţelor americanilor cu 91% dintre voturi, urmat de Iisus, votat de 90% dintre participanţi, preşedintele George Washington de 86%, Maica Tereza de 83%, Martin Luther King Jr. de 74%, iar Ghandi de 64% dintre americani.
Sondajul a fost realizat cu scopul de a vedea dacă vreun alt personaj din istorie va reuşi să depăşească recordul de popularitate atins de Aaron Rodgers, jucătorul de fotbal american de la Green Bay Packers, care a primit 86% dintre voturi în favoarea sa.
Sursa: christianpost.com
Partajează asta:
Istoricul zilei mulțumirii (Thanksgiving Day)
Thanksgiving Day este o tradiție respectată în Statele Unite și Canada, care a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1621, în semn de recunoștință pentru recolta miraculoasă obținută în condiții climaterice dure.
În 1941, Congresul SUA a adoptat o rezoluție prin care a 4-a zi de joi din noiembrie a devenit oficial sărbătoare națională. În această zi familiile se strâng în jurul unei mese festive pentru a mulțumi (tradițional lui Dumnezeu) pentru lucrurile bune din acel an.
Partajează asta:
Noi descoperiri despre autorii sulurilor de la Marea Moartă
Noi descoperiri făcute de arheologii care studiază manuscrisele de la Marea Moartă lărgesc perspectiva existentă cu privire la cine ar fi putut redacta sulurile de la Qumran.
În prezent, nu există un consens între arheologi cu privire la cine ar fi putut scrie sulurile de la Marea Moartă.
Potrivit unei ramuri a arheologilor, cei care au scris materialele găsite în peșterile de la Qumran (Cisiordania) ar fi fost membri ai sectei esenienilor. Alți specialiști susțin că manuscrisele ar fi fost redactate de evrei din Ierusalim, care s-au refugiat în zona Qumran, în anul 70 d. Chr. Pentru a fugi din calea persecutorilor romani.
În lumina noilor descoperiri, o perspectivă care devine tot mai plauzibilă este aceea că sulurile au fost scrise de o sectă iudaică, însă nu există, momentan, garanții că ar fi vorba de secta esenienilor.
Arheologii au exclus ipoteza scrierii în Ierusalim și a depozitării în Qumran, după ce au descoperit că cele mai multe suluri sunt din fibră de in, nu de lână – care era materialul textil cel mai des utilizat în Israel din acea perioadă.
Cercetătorii au subliniat și importanța faptului că materialul făcuse parte din articole de îmbrăcăminte și că, deși oamenii obișnuiau să poarte țesături colorate, materialele găsite sunt de culoare albă. Hainele albe par să se potrivească descrierii pe care istoricul Iosif Flavius o făcea esenienilor, despre care deși nu menționa că ar fi folosit doar inul, scria că se îmbrăcau numai în alb.
În plus, așa cum susțin Orit Shamir şi Naama Sukenik, de la Autoritatea Israeliană pentru Anthichități, faptul că materialele sunt rareori peticite indică faptul că cei care purtaseră hainele nu erau săraci.
Aceeași idee o susține și Robert Cargill, profesor la Universitatea din Iowa, care spune că analizând artefactele (sticlăria și monedele) descoperite nu se poate ajunge la concluzia că locuitorii regiunii nu erau săraci. Totuși, afirmă profesorul, este dificil de spus sigur dacă este vorba de esenieni sau nu.
Scrise de-a lungul unei perioade care pornește cu 3 secole înainte de Christos și ajunge până în anul 70 după Christos, cele circa 900 de manuscrise de la Marea Moartă au fost descoperite de un păstor beduin, în anul 1947. Sulurile conțin o varietate de scrieri, inclusiv copii timpurii ale Bibliei iudaice, imnuri, calendare și psalmi, precum și alte lucrări scrise.
Surse: MSNBC, Live Science, Christian Post
Partajează asta:
5 mituri despre exodul tinerilor din biserici
Barna Group a publicat rezultatele unui studiu care combate 5 mituri referitoare la motivele pentru care tinerii se îndepărtează de religie şi de Biserică.
Cercetarea efectuată de Barna Group relevă 5 mituri şi, implicit, 5 realități care explică exodul tinerilor din Biserică.
1. Cei mai mulţi tineri se îndepărtează de Biserică în perioada anilor de liceu. În acest caz, realitatea este mult mai nuanţată şi se leagă profund de modul în care părinţii şi conducătorii Bisericii reuşesc să îi ţină conectaţi la cele spirituale pe tinerii care se simt pierduţi între cultura Bisericii şi cultura societății actuale.
2. Plecarea tinerilor din Biserică este parte a maturizării acestora. Ideea aceasta nu este confirmată însă de toate generaţiile, ci este, mai degrabă, o problemă a generaţiei actuale. David Kinnaman, autorul studiului, consideră că nu maturizarea propriu-zisă îi îndepărtează pe tineri, ci mai degrabă influenţele societăţii moderne care au pătruns în Biserică, precum şi influenţa tehnologiei.
3. Studiile universitare îi determină pe tineri să aleagă altă cale. Problema o reprezintă, în realitate, insuficienta pregătire a viitorilor studenţi pentru această etapă a vieţii lor. Studiul lui Kinnaman a scos la iveală faptul că foarte puţini tineri au fost învăţaţi cum să coreleze credinţa cu educaţia, cu profesia şi cu alegerile pe care le fac zi de zi.
4. Generaţia actuală este analfabetă din punct de vedere biblic. De fapt, tinerii de azi consideră că este foarte important să împărtăşească aceeaşi cultură şi aceleaşi convingeri ca semenii lor necreştini, pentru ca apoi să le poată face cunoscută credinţa lor.
5. Tinerii plecaţi din Biserică se vor reîntoarce. În general, liderii Bisericii consideră că tinerii vor reveni în Biserică pe măsură ce vor avea copii sau vor îmbătrâni. Potrivit studiului însă, este foarte probabil ca viaţa trăită departe de adevărul Scripturii să nu genereze un astfel de comportament.
(Foto: Dreamstime)
Partajează asta:
Inscripţie cruciată, în arabă, descifrată la Ierusalim
O inscripție în limba arabă despre care se crede că ar fi fost scrisă de cruciați acum 800 de ani și care a fost găsită în apropiere de Tel-Aviv, a fost descifrată, a anunțat miercuri un profesor israelian de arheologie, citat de AFP.
Profesorul Moshe Sharon, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim a catalogat descoperirea drept „fără precedent” subliniind că arheologii nu au mai descoperit, până acum, în întreg Orientul Apropiat, nicio altă inscripție în arabă, scrisă de cruciați.
În ceea ce privește textul inscripționat, profesorul a declarat că a reușit să descifreze cuvintele „Frederic al II-lea, Rege al Ierusalimului, (anul) 1229 de la Nașterea Domnului nostru Iisus Mesia”. Acest text, scris în arabă era gravat pe un bloc de marmură gri al unui edificiu din regiunea Tel-Aviv, a adăugat profesorul.
Despre Frederic al II_lea, profesorul Sharon vorbește cu admirație și povestește că acesta era „prieten al musulmanilor si admirator al civilizatiei islamic (…) singurul cruciat care și-a atins obiectivele fără să verse o singură picatură de sânge.”
(Foto: blogs.reuters.com)
Partajează asta:
Speranţa TV transmite 24/24 pe Facebook
Postul de televiziune cu profil creștin Speranța TV a lansat o aplicație de transmisiune LIVE pe Facebook, devenind astfel prima televiziune din România care își difuzează programele 24/24 pe platforma de socializare.
„Suntem foarte multumiți de această realizare și sperăm că prezența noastră pe Facebook va fi apreciată de publicul tânăr și activ, care în mod obișnuit nu petrece foarte mult timp în fața micului ecran, dar care este un utilizator fidel al rețelelor de socializare”, a declarat Cristina Ișvan, redactor-șef Speranța TV, într-un comunicat oficial al postului de televiziune.
„Prin intermediul paginii noastre de Facebook, utilizatorii pot urmări programele noastre, dar pot și să comunice direct cu realizatorii, pot pune întrebări și își pot exprima opiniile cu privire la conținutul emisiunilor,” a mai explicat redactorul șef.
Speranta TV este afiliată reţelei de televiziune Hope Channel, lansată oficial în anul 2003, care cuprinde 12 canale mondiale şi transmite în multe dintre limbile lumii, folosind 13 sateliţi şi 16 reţele diferite. Programele Hope Channel sunt vizionate de peste un miliard de persoane de pe toate continentele prin staţii TV gratuite, satelit, cablu şi pagini web.
În România, Speranța TV are o istorie relativ scurtă. Prima emisiune transmisă dintr-un studioul Hope Media, „În centrul atenției”, a fost difuzată de Realitatea TV în septembrie 2002, fiind doar una dintre emisiunile și documentarele produse de Hope Media și preluate de alte canale de televiziune. Postul a intrat în emisie independentă în primăvarea anului 2007 și de atunci transmite neîntrerupt pentru publicul din România și din străinătate.
Semnele timpului colaborează cu Speranța TV în realizarea emisiunii Lumea religioasă azi, un buletin informativ și de analiză a evenimentelor din actualitatea religioasă. Emisiunea săptămânală, moderată de Beatrice Lospa, trece în revistă cele mai importante evenimente cu profil religios, cu ajutorul redactorilor analiști de la ST.
Partajează asta:
Ar fi lumea mai bună fără religie?
Pe fondul persecuţiilor religioase şi al violenţelor care îngenunchează o lume întreagă, o întrebare persistă: „Ar fi lumea mai bună fără religie?”.
Pe 15 noiembrie, ateii şi credincioşii din New York vor încerca să răspundă la această întrebare în cadrul unei dezbateri găzduite de revista Slate şi de organizaţia Intelligence Squared, notează christianpost.com.
Dezbaterea moderată de John Donvan, corespondent special al ABC News Nightline, va încerca să clarifice în ce măsură conduce religia spre rău sau spre bine. Publicul va avea ocazia să pună întrebări şi să îşi spună opinia cu privire la aspectele care se vor aduce în discuţie.
Argumentele împotriva religiei vor fi aduse de profesorul şi filosoful Anthony Clifford Grayling şi de Matthew Chapman, stră-stră-nepotul lui Charles Darwin. Celor 2 li se vor opune David Wolpe, rabin al Templului Sinai din Los Angeles, şi Dinesh D’Souza, director al Colegiului King din New York.
„Creştinismul este religia cu cea mai rapidă creştere în Asia, Africa şi America de Sud. Altfel spus, lumea ia parte la o adevărată renaştere religioasă, iar ateii sunt complet consternaţi. Au crezut că au câştigat, dar acum văd că nu a fost aşa şi devin tot mai agresivi”, a declarat fostul analist politic din timpul conducerii Reagan.
(Foto: Dreamstime)
Partajează asta:
Israelul va avea un Muzeu al Bibliei
Guvernul israelian a dat undă verde pentru construirea unui Muzeu al Bibliei în ţara unde s-a născut Iisus. Proiectul va combina exponate reprezentând personaje ale Vechiului Testament cu artefacte biblice.
Parlamentul Israelului a aprobat această iniţiativă, urmând ca foarte curând să fie stabilit şi locul pentru construirea muzeului. Toate locurile posibile sunt situate în afara Ierusalimului, printre acestea numărându-se regiuni istorice ca Neot Kendumin sau Adulam, notează christianpost.com.
Ideea proiectului îi aparţine lui Emek Hatanakh, un israelian care consideră că o mai bună cunoaştere publică a Bibliei este bine-venită. Ca atare, mai mulţi politicieni au apreciat iniţiativa lui Hatanakh, considerând-o o necesitate.
„Este absurd că tocmai în ţara Bibliei nu există un centru special dedicat acesteia”, a declarat Benjamin Netanyahu, premierul Israelului.
„Nu există nicio altă carte în lume asemenea Bibliei, ale cărei pagini sunt atât de vechi şi uscate, dar cu idei atât de proaspete şi vii. Biblia este veşnică şi are o semnificaţie pentru fiecare generaţie”, a precizat Shimon Peres, preşedintele Israelului.
(Foto: Dreamstime)
Partajează asta:
Billy Graham: motive de recunoștință la 93 de ani
După o viață întreagă în care i-a învățat pe alții cum să se apropie de Dumnezeu, la aniversarea a 93 de ani, Billy Graham mărturisește că are, el însuși, nevoie de o lecție nouă: „Deși știu cum să mor, nu m-a învățat nimeni cum să îmbătrânesc.”
Renumit pentru adunările evanghelistice care au produs convertiri masive în 185 de ţări, și invitat obișnuit al Casei Albe sub zece președinți americani, Graham este una dintre cele mai mediatizate personalități din Statele Unite ale Americii. După ce și-a dedicat viața slujirii lui Dumnezeu, este suficient de spus că Billy Graham este cel mai reputat predicator baptist din a doua jumătate a secolului al XX-lea.
La 93 de ani, nu mai vede bine şi nici nu mai are putere fizică, dar luptă în continuare pentru răspândirea Evangheliei, prin rugăciune. „Mi-a slăbit vederea, ceea ce mă împiedică să mai citesc ca pe vremuri. Energia mi-a scăzut considerabil. Dar am mai mult timp pentru rugăciune,” mărturisește predicatorul. „Vorbesc cu Dumnezeu despre nevoile familei mele şi ale prietenilor şi despre munca de evanghelizare pe care El ne-a încredinţat-o aici, la BGEA (Billy Graham Evangelistic Association)”, scrie Graham pe site-ul organizației.
Din pragul venerabilei sale vârste, predicatorul spune, citând Evanghelia după Matei 24:14, că își rezumă scopul vieţii la un singur ideal: „Evanghelia aceasta a Ȋmpărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească drept mărturie tuturor neamurilor.” Şi deşi s-au dus vremurile în care ţinea evanghelizări pe stadioane, Graham este recunoscător că mesajul Evangheliei nu e pierdut, ba chiar, prin mijloacele de comunicare moderne, atinge un număr din ce în ce mai mare de oameni.
Iar el ştie să folosească din plin binecuvântările tehnologiei moderne, lucru vizibil în multe dintre proiecte lui recente. „My Hope”, un proiect lansat în 2002 este cel mai bun exemplu. Programele de evanghelizare se mută direct în casele celor interesaţi. Familiile de creştini sunt gazde pentru prietenii sau vecinii necredincioşi pe care îi invită să urmearească la televizor mesajul de evanghelizare a lui Graham, adaptat pentru fiecare ţară și cultură în parte. Recent, în Haiti, s-au înregistrat 100.000 de persoane care s-au consacrat religios ca urmare a acestui proiect.
Alte mii de persoane din toată lumea au luat decizia de a face legământ cu Christos în urma programului de evanghelizare de pe platforma online SearchforJesus.net. Iar începând cu acest an, mesajul Evangheliei coboară la nivelul copiilor prin proiectul „The Greatest Journey”. „Suntem convinşi că o să vedem mai mult de 3 milioane de copii folosind acest material, care îi va ajuta nu doar să înţeleagă Scriptura şi cum să îl urmeze pe Iisus, ci şi cum să le vorbească şi altora despre asta,” spune Graham.
La aniversarea sa, pe 7 noiembrie, Graham a mărturisit pentru Charisma News că este în special recunoscător că Dumnezeu i-a dat timp să mai termine un proiect: cartea „Nearing Home”, în care evanghelistul vorbește despre greutăţile înaintării în vârstă, cum să le faci faţă şi cum să te pregăteşti pentru final. „Am scris sfaturi şi impresii pe care mi-aş fi dorit să le fi învăţat tânăr fiind, deoarece mi-am dat seama că deşi ştiu cum trebuie să mor, nimeni nu m-a învăţat cum să îmbătrânesc,” explică Billy Graham.
În ceea ce priveşte viitorul, predicatorul mai are o dorinţă: „cel mai mult îmi doresc să îl văd pe Iisus, să mă închin Lui în rugăciune şi mulţumire pentru tot ce a făcut pentru noi, şi pentru că S-a folosit de mine pe acest pământ după voia Sa, chiar și aşa cum sunt.”
Istorie Evanghelica 