Episcopul emerit de Hong Kong, Cardinalul Joseph Zen: “Suntem gata să mergem la închisoare pentru democraţie”
Episcopul emerit de Hong Kong, Cardinalul Joseph Zen (82 de ani): “Ȋn sfârşit putem vedea toţi adevărata faţă a Beijingului, vor supunere absolută şi nu intenţionează să ne dea ceea ce ne aparţine: democraţia”
R: Eminenţa Voastră, ce cere poporul din Hong Kong?
În Constituţie este prevăzut că Hong Kong-ul, după reîntoarcerea sub China (în 1997), are dreptul să organizeze alegeri, fie pentru şeful guvernului regiunii autonome, cât şi pentru consiliul legislativ. China a făcut promisiuni în 2004, în 2007 şi în 2010, dar de fiecare dată a amânat.
R: De ce?
Deoarece nu doresc să ne dea libertatea de a putea organiza adevărate alegeri, Beijingul doreşte să controleze totul. Noi cerem doar un sufragiu universal valabil pentru alegerile din 2017 şi, în schimb, guvernul central a decis să ne dea posibilitatea de a vota, dar numai candidaţii aleşi de ei. În această situaţie la ce foloseşte votul? La nimic. Iată de ce protestăm!
R: China v-a descris ca fiind “extremişti” şi “subversivi”
Eu am participat la proteste şi pot spune că poporul din Hong Kong este fantastic: în primul rând am organizat un referendum la care au participat 800 de mii de persoane, apoi circa 500 de mii de persoane au ieşit în pieţe pentru democraţie. Acum, poporul încă protestează, dar este disciplinat: nu a răsturnat nici o maşină, nu a spart nici o fereastră şi nici nu a atacat vreun poliţist. Dar ştim toţi că acesta este un act de neascultare civilă: noi ocupăm o parte importantă a oraşului, blocăm traficul. Aceasta este împotriva legii, dar suntem dispuşi să mergem la închisoare dacă vom fi arestaţi, dar este împotriva moralei. Este legitim să luptăm împotriva unui sistem nedrept.”
Partajează asta:
Dalai Lama propune înlocuirea religiei cu marxismul
“Toate marile religii ale lumii, cu accentul pe care îl pun pe iubire, compasiune, răbdare, toleranță și iertare pot promova și promovează valorile lăuntrice. Însă realitatea lumii de astăzi este aceea că fundamentul etic al religiei nu mai este adecvat. Acesta este motivul pentru care sunt din ce în ce mai convins că a venit timpul să găsim o nouă modalitate de gândi despre spiritualitate și etică, dincolo de toate religiile.” (Dalai Lama, 10 septembrie 2012)
Site-ul eco-marxist Think Outside the Box, adaugă: “Dalai Lama, laureat al Nobelului pentru Pace în 1989, a citat dintr-o carte pe care a publicat-o anul trecut, Dincolo de religie: Etică pentru o lume întreagă, scrie Huffington Post. În volumul cu pricina, liderul spiritual tibetan susține că religia în sine nu mai poate asigura o soluție eficientă pentru nenorocirile lumii moderne. Călugărul budist în vârstă de 77 de ani e de părere că omenirea are nevoie astăzi de o abordare morală care să nu se mai bazeze pe religie, ci să impună o așa-numităetică seculară, în care să se regăsească atât credincioșii, cât și necredincioșii și care să îmbine știința cu spiritualitatea în fața suferințelor moderne.”
O primă obiecție ar fi legată de faptul că nu toate marile religii ale lumii pun “accentul pe care îl pun pe iubire, compasiune, răbdare, toleranță și iertare”. Apropo de accentul pus pe iubire și iertare în islam, Carl Gustav Jung spunea despre Germania nazistă: “Probabil că Hitler va găsi un nou islam. Este deja pe punctul de a-l găsi; el e ca Mahomed. Starea de spirit în Germania este islamică; războinică şi islamică. Cu toţii sînt în delir după un zeu sălbatic. Acesta ar putea fi viitorul.”
Dalai Lama este în pas cu vremurile și cu ultimele tendințe postmoderne din occident, relativismul cultural care pune pe picior de egalitate creștinismul și barbaria islamică, nihilismul care proclamă irelevanța religiei în fața “complexității lumii”, propunînd înlocuirea ei cu o nouăetică seculară, “în care să se regăsească atât credincioșii, cât și necredincioșii”, și relativismul moral. Ce fel de “etică seculară” are în minte călugărul budist Dalai Lama, etică pregătită să înlocuiască rolul religiei în societate?
Cum rămîne cu cei care nu se regăsesc în marxism? Un punct de vedere interesant și articolul integral îl găsiți pe site-ul http://inliniedreapta.net
A fost Marxismul un sistem bun? În opinia mea nu, iar crimele comise de acesta le-au întrecut cu mult pe cele ale nazismului.
Spre exemplu, în cadrul unui comentariu la articolul despre Dalai Lama, Anca Cernea menționa că marxiști
au fost atât de buni și au manifestat o așa compasiune față de semeni – referire la China- încât au omorât 100 milioane dintre aceștia. Știu că-ți pare rău, – remarcă sarcastic Anca Cernea, răspunzând comentariului lui Petre Ignat, și într-un fel mai general acelei persoane care crede în bunătatea marxismului-, Mao voia 300 de miloane de morți, dar proștii ăia au întinat maoismul și nu au îndeplinit planul cincinal la morți.”
Partajează asta:
China se pregăteşte pentru alte consacrări ilicite. Romania nu a fost departe
Biserica naţională (adică cea controlată de stat) din China se pregăteşte pentru o nouă consacrare episcopală joia viitoare, când pr. Joseph Shen Guo ar urma să fie ilicit consacrat pentru Dieceza de Wuhan. Este doar prima din consacrările ilicite ce se văd acum la orizont. Pentru provincia Sichuan se aşteaptă trei consacrări episcopale, probabil luna aceasta, şi una – pentru Dieceza de Leshan – nu are aprobarea Papei. În noiembrie 2010 un alt Episcop a fost consacrat fără aprobare papală.Vaticanul a amintit Chinei că libertatea religioasă presupune şi dreptul Bisericii de a-şi alege proprii lideri. Luna trecută Papa Benedict a adresat un apel fierbinte Bisericii Universale, de a se ruga pentru credincioşii din China. “Acolo, ca pretutindeni, Cristos îşi trăieşte pătimirea”, a spus Pontiful, adăugând: “credincioşii (chinezi) au dreptul la rugăciunile noastre, au nevoie de rugăciunile noastre”. “Catolicii chinezi, după cum au spus-o în repetate rânduri, doresc unitatea cu Biserica Universală, cu Păstorul suprem, cu Succesorul lui Petru. Prin rugăciunile noastre putem obţine pentru Biserica din China să rămână una, sfântă şi catolică, fidelă doctrinei şi disciplinei ecleziale. Ea merită toată afecţiunea noastră.”Sursa: Ctholica.ro
Titlul acestui articol și tema lui le-am considerat interesante datorită modului de acțiune a autorităților chineze, care face parte (a făcut parte), din strategia de acțiune a regimurilor comuniste împotriva Bisericii, în cazul de față a celei catolice. Se pare că ceea ce nu au reușit comuniștii români au reușit cei din China, ruperea Bisericii Catolice și apariția unei biserici naționale.Cu alte cuvinte Divide et Imprea. Prin crearea unei biserici naționale se urmărește scoaterea Bisericii Catolice de sub autoritatea Vaticanului și transformarea ei într-o biserică controlată de stat și supusă acesteia. Același lucru s-a încercat și în România numai că această politică nu a avut succes. La momentul astă nu am o imagine clară cu ceea ce s-a întâmplat cu Biserica Catolică din Rusia însă știu că Gheorghi Carpov, conducătorul Consiliului pentru Problemele Bisericii Ortodoxe Ruse era ofițer de securitate. (Cristian Vasile p.57) Pentru mai multe detalii a se vedea printre alții Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin. Biserica Greco-Catolică în timpul regimului comunist, Editura Curtea Veche, București, 2004.
Partajează asta:
Religia bate ateismul în China
Doar 15% dintre locuitorii celei mai populate ţări din lume sunt atei. Restul de 85% au anumite credinţe sau aparţin unei anumite religii.
Concluziile reies din studiul Chinese Spiritual Life Survey. Studiul a fost condus de sociologul Fenggang Yang de la Universitatea Purdue.
Începând de la grădiniţă şi până la cursurile universitare, chinezii sunt îndoctrinaţi cu ateism. Membrii Partidului Comunist Chinez şi cei ai Ligii de Tineret sunt obligaţi să fie atei. În ciuda acestui fapt, 17% dintre ei au declarat că aderă la o anumită religie. Un procent de 65% dintre ei au declarat că au practicat anumite ritualuri religioase pe parcursul ultimelor 12 luni.
Ideea că poporul chinez ar fi unul secular, interesat prea puţin de religie sau chiar deloc, este un „prostească”, a declarat sociologul Rodney Stark, de la Universitatea Baylor, unul dintre cei care au participat la realizarea studiului. Chinezii „formează o mulţime de persoane de-a dreptul religioase, dacă stai să urmăreşti ceea ce fac”.
Autorităţile chineze susţin că numărul apartenenţilor la diferite religii se ridică la 100.000.000. Totuşi, conform unor estimări, doar numărul creştinilor din China se ridică la cca. 130.000.000, notează huffingtonpost.com.
Studiul a arătat că religia majoritară, în China, este budismul. Aproximativ 185.000.000 de chinezi (adică 18% din populaţia ţării) se declară budişti. Apoi, 31% dintre respondenţi au recunoscut că aderă la cel puţin una dintre credinţele specifice budismului sau că au participat la cel puţin un ritual specific acestei religii. Peste 12% dintre membrii Partidului Comunist Chinez se consideră budişti.
Adepţi ai religiei creştine se declară cca. 33.000.000 de chinezi. Alţi 40.000.000 susţin că ei cred în existenţa lui Iisus Christos sau că au participat la activităţi specifice religiei creştine. Autorii studiului apreciază că numărul minim al creştinilor din China ar putea să fie, în cel mai rău caz, de 60.000.000. Ei mai menţionează că unele biserici au între 3.000 şi 4.000 de membri.
Rezultatele studiului arată că 754.000.000 de chinezi sunt implicaţi în diverse forme ale cultului străbunilor. Aceasta implică participarea la ritualurile de la templele dedicate străbunilor, vizitarea cimitirelor pentru venerarea spiritelor străbunilor etc.
Apartenenţa religioasă poate să aibă consecinţe negative în China, consecinţe care variază de la pierderea locului de muncă până la detenţie. Cei care sunt adepţi ai unor religii interzise de autorităţi sunt în pericolul de a fi trimişi în lagăre de muncă. Acesta este motivul pentru care autorii studiului apreciază că unii dintre respondenţi, chiar dacă li s-a oferit protecţia anonimatului, au ezitat în a-şi recunoaşte apartenenţa la o anumită religie sau interesul pentru practici religioase.
După 13 ani de măsuri represive, cu intenţia de a elimina religia din China, unii oficiali chinezi au ajuns la concluzia că „religia nu poate să fie oprită”, a declarat Yang.
Studiul Chinese Spiritual Life Survey a implicat intervievarea a 7.021 de respondenţi cu vârste de peste 16 ani. A fost susţinut financiar de Fundaţia John Templeton. Echipa care a participat la realizarea studiului a inclus specialişti de la Universitatea Princeton, Universitatea Peking, Universitatea Naţională din Taiwan.
Articol preluat de pe site-ul semneletimpului.ro (24 ianuarie 2011)
Partajează asta:
Un misionar vorbeşte despre evanghelizarea secretă din China
„Chinezii neagă creştinismul fiindcă au fost educaţi să creadă într-o evoluţie naturală, fără Dumnezeu. În mintea lor sunt siguri că Dumnezeu nu există. Ei cred în ei înşişi şi în bani.” Aşa se văd chinezii și China prin ochii unui misionar creştin.
„Merg din casă în casă,” povesteşte pentru Christian Telegraph misionarul, al cărui nume nu a fost dezvăluit pentru a-l proteja. „E foarte, foarte periculos. Oamenii pe care i-am vizitat până acum nu au spus nimic despre mine guvernului,” explică misionarul, dar adaugă că nu știe niciodată dacă oamenii cu care vorbeşte îl vor reclama sau nu.
Mediul religios chinez este marcat de trecutul politic al ţării. „Mulţi oameni încă au încredere în Mao Zedong… Am vizitat diverse case în care oamenii se închină în faţa fotografiei lui.” În ciuda acestei realităţi şi a faptului că cei mai mulţi chinezi au fost educaţi să „creadă în ei înşişi, să nege existenţa vreunui Dumnezeu sau a vreunui lucru supranatural… tinerii sunt foarte deschişi”, povesteşte misionarul.
Religiozitatea chinezilor e prezentă în statistici. Primul sondaj de mari proporţii referitor la credinţele religioase ale chinezilor, efectuat în 2006, a relevat că 31,4% din populaţie se declară religioasă. Raportând eşantionul de 4.500 de subiecţi la numărul total al chinezilor, se ajunge la un număr de peste 300 de milioane de credincioşi, de trei ori mai mult decât estimările oficiale anterioare ale Chinei ateiste.
După prăbuşirea regimului lui Mao, atmosfera politică s-a relaxat, iar oamenii s-au îndreptat spre religie, pentru a găsi alinare, explica în luna iulie pentru NPR, Liu Zhongyiu, profesorul de la Universitatea Normală din China de Est (Shanghai) care a coordonat aplicarea sondajului.
Răspândirea creștinismului în rândul populației chineze reprezintă o „creștere unică și explozivă”, aprecia într-un interviu acordat portalului Christian Today, în luna august, Mathews George Chunakara, directorul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Mărturie Publică al Consiliul Mondial al Bisericilor (WCC). Chunakara comentează că „nu doar clasele defavorizate îmbrățișează creștinismul, ci și cei bogați și cei educați, de asemenea,” oferind exemplele Beijingului și Shanghaiului ca dovadă a acestui fapt.
Potrivit aceleiaşi surse, dacă în 1970, numărul creștinilor din China se apropia de 13 milioane, estimările prezente ajung până la 130 de milioane de persoane.
În prezent, în China există două tipuri de biserică: cele recunoscute de stat şi cele subterane. ”Creştinii din bisericile subterane spun despre comunităţile de credincioşi din bisericile înregistrate că se încred mai degrabă în guvern, nu în Dumnezeu”. De aceea, unii dintre creştinii din bisericile subterane nu discută cu cei din bisericile recunoscute de stat pentru că nu au încredere în ei, a mai dezvăluit misionarul creștin.
Sunt însă și reprezentați creștini care văd o oportunitate în recunoaşterea bisericilor de către guvern. Chinezii care nu fac parte din aşa-numita biserică subterană, ci care s-au înregistrat oficial ca membrii ai bisericii, „au libertatea de a se închina, atâta timp cât fac lucrul acesta în biserică. Este o oportunitate extraordinară. Dacă acţionăm legal şi în limitele legii, putem lucra prin biserica înregistrată legal, care este foarte dispusă să răspândească Evanghelia în acest timp”, a declarat la începutul lunii septembrie, pentru Christian Telegraph, Jonathon Brooks, directorul organizaţiei misionare „Vocea Chinei şi a Asiei”.
Articol preluat de pe site-ul semneletimpului.ro (6 octombrie 2010)
Partajează asta:
China ateistă dă primul sondaj oficial referitor la creştini
Creștinii din China numără peste 23 de milioane, conform rezultatelor date publicității de primul sondaj oficial al statului comunist pe probleme de credință. La nivelul întregii țări, creștinismul acoperă doar 1,8% din totalul populației însă, dintr-o altă perspectivă, creștinii reprezintă 73% din populația religioasă a Chinei.
Cifrele au fost date publicității în Cartea Albastră a Religiilor din China, o compilație realizată de Academia Chineză de Științe Sociale. Instituția activează sub controlul Guvernului chinez, conform publicației China Daily.
Sondajul a vizat peste 60.000 de persoane care au răspuns chestionarului în peste 300 de regiuni ale Chinei. Conform datelor, se pare că biserica creștină atrage în general oameni cu statut social scăzut, inclusiv săraci, femei și bătrâni. Jumătate dintre creștini au o educație primară, iar numai 2,6% au mers la facultate sau au absolvit studii universitare. În ultimii ani, se observă și o schimbare demografică, cercetătorii menționând că mai mulți tineri, intelectuali și oameni cu pregătire s-au alăturat bisericii.
Academia a atribuit creșterea numărului de creștini reformelor sociale din ultimele trei decenii. În special, ultimele decade au adus un plus de membri în condițiile în care 73% dintre creștini s-au adăugat bisericii după 1993, în timp ce doar 18% au făcut-o între 1982-1992. Aceste statistici arată clar că perioada de reformă și deschidere de 30 de ani a fost un timp de dezvoltare rapidă atât pentru societatea chineză, cât și pentru biserica chineză”, afirmă Fu Xianwei, conducătorul organismului oficial care asigură alinierea bisericii la interesele statului.
Cercetătorii au menționat faptul că, în ciuda creșterii bisericii, comunitatea creștină reprezentată în 55.000 de biserici este încă marginalizată în societate. Cifrele neoficiale ale creștinilor în China arată însă diferit, totalul membrilor fiind undeva între 40 și 130 de milioane. În cadrul sondajului, doar 67% dintre creștini au afirmat că au fost botezați.
„Biserica din China cunoaște o creștere spectaculoasă, nemaiîntâlnită”, afirmă Mathews G. Chunakara, directorul pentru Afaceri Internaționale și Mărturie Publică din cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor.
„Nu e vorba doar de săracii pe care îi vedeți în biserici. Chiar și bogații și oamenii educați îmbrățișează creștinismul. Dovadă sunt Beijing și Shanghai. În timp ce creștinismul moare în Apus, Dumnezeu aduce o renaștere spirituală în țările lumii a treia, în India sau China”, a afirmat Chunakara într-un interviu acordat publicației indiene Christian Today.
Cu privire la China și dezghețul relațiilor între stat și biserică, Chunakra observă că, „întrucât economia chineză are cea mai mare rată de creștere, ei [guvernanții] realizează importanța unei societăți armonioase. Pentru a promova o astfel de societate, ei atribuie religiei un anumit rol.”
Dr. Zhao Xiao a fost trimis de Guvernul chinez cu ani în urmă pentru a face un studiu cu privire la dezvoltarea economiilor din Apus. Cu opt ani în urmă, economistul chinez a scris articolul „Economiile de piață cu biserici și economiile de piață fără biserici.” Concluzia studiului a fost aceea că temelia morală a permis Americii dezvoltarea economică, ca atare, economia Chinei ar putea avea beneficii din răspândirea credinței creștine în interiorul granițelor sale.
În 2002, când a publicat articolul, Xiao era un membru al Partidului Comunist și ateu. „Dacă China primește mesajul crucii, atunci ea va fi o binecuvântare pentru întreaga lume”, a afirmat același Zhao Xiao, convertit acum la creștinism. Declarația a fost făcută în fața a mii de oameni, lideri creștini adunați la Global Leadership Summit, organizat de Willow Creek.
Primele eforturi creștine au fost făcute în secolul 16 de preotul iezuit Matteo Ricci. Protestantismul a intrat în China prin eforturile misionarului scoțian Robert Morrison, în secolul 19. În anul 1949, când Partidul Comunist a preluat conducerea țării, misionarii au fost obligați să părăsească țara.
Articol preluat de pe site-ul semneletimpului.ro (13 august 2010)
Partajează asta:
Biserica creștină din China crește exponențial
Biserica creștină din China înregistrează o creștere numerică fără precedent, transmite Consiliul Mondial al Bisericilor (WCC), citat de Christian Today.
„Am vizitat China regulat în ultimii 15 ani și sunt uimit în fața creșterii uriașe a bisericii,” a declarat Mathews George Chunakara, directorul Departamentului de Relații Internaționale și Mărturie Publică al WCC. Reprezentantul Consiliului a evaluat răspândirea creștinismului în rândul populației chineze drept o „creștere unică și explozivă”.
Chunakara notează cu entuziasm că „nu doar clasele defavorizate îmbrățișează creștinismul, ci și cei bogați și cei educați, de asemenea,” notând că „Beijingul și Shanghaiul sunt o dovadă” a acestui fapt.
Liderul ecumenic afirmă că situația privind libertatea religioasă în China „s-a îmbunătățit considerabil” în ultimii zece ani și că, datorită ritmului alert de producție economică, Guvernul Chinez începe să se arate „în favoarea” celor credincioși. Potrivit Christian Today, dacă în 1970, numărul creștinilor din China ajungea la 13 milioane, estimările prezente ajung până la 130 de milioane de persoane.
Articol preluat de pe site-ul semneletimpului.ro
Partajează asta:
Guvernul ateist chinez sprijină budismul pentru a contracara creștinismul
China susține religia budistă în defavoarea creștinismului, susține National Public Radio din America, citându-l pe Andre Laliberte de la University of Ottawa. În anul 2006 a avut loc în China primul Forum Budist Mondial, la care au participat o mie de călugări. Era prima manifestare religioasă de o așa amploare sponsorizată oficial de o țată atee. Cu patru decenii în urmă orice închinare religioasă fusese interzisă în China.
Momentul a marcat o schimbare de atitudine în administrația de la Beijing către religie, în special către budism. Se estimează că în China sunt aproximativ 20 de milioane de budiști. În 1994 s-au pus bazele primei fundații filantropice budiste. Astăzi este una dintre cele mai dezvoltate din China, având fonduri, programe de audit, un ziar și o revistă, și un număr de 45.000 de membri. Toate proiectele lor de turism religios, clinici, leprozerii, orfelinate, infrastructură de alimentație vegetariană au fost conexate cu acțiuni ale guvernului.
Cutremurul din 2008 a fost un nou punct de cotitură. Oficialii administrației atee de la Beijing au invitat atunci organizații diverse să vină în ajutor, indiferent de religie, budiști sau creștini. Deși guvernul cere adesea ajutorul, acțiunile sunt făcute la nivel local, fără multă publicitate pentru a nu se credit de imagine și capital social acestor instituții.
Andre Laliberte de la University of Ottawa cercetează filantropia budistă din China. El crede că există și un alt motiv pentru sprijinul din partea statului: contrabalansarea creștinismului exploziv din China. „Am motive să cred că guvernul chinez încurajează instituțiile budiste pur și simplu pentru că este îngrijorat de rapida dezvoltare a Creștinismului și a Protestantismului, în special. Guvernul nu poate preveni cererea de ajutor în plan spiritual. Încearcă să controleze fenomenul, iar budismul este un bun candidat.”
Articol preluat de pe site-ul semneletimpului.ro
Guvernul ateist chinez sprijină budismul pentru a contracara creștinismul
Partajează asta:
Numărul creştinilor evanghelici din China se ridică la 40 milioane de adepți
Nu numai în America Latină numărul creștinilor evanghelici a crescut în mod frapant. De asemenea, în China există un fenomen similar unde a crescut și numărul de catolici care au ajuns la 14 milioane de adepți, și numărul creștinilor evanghelici a ajuns la 40 milioane, potrivit unui studiu recent făcut de Universitatea din Shanghai.[…]
Numărul creştinilor evanghelici din China se ridica la 40 milioane de adepți by light4heaven(13.01.2011)
Istorie Evanghelica 