Doi pastori baptişti studiază la ortodocşi în 1951-1952!


Ce citesc astăzi în revista Biserica Ortodoxă Română, anul 70, nr. 9–10, 1952, p. 570–571?

„În anul şcolar 1951–1952 au urmat cursurile Institutelor noastre Teologice şi doi pastori baptişti: Alexa Popovici şi N. Covaci. La sfârşitul anului şcolar, cei doi studenţi baptişti au adresat Înalt Prea Sfinţitului Patriarh Justinian următoarea scrisoare de mulţumire:

Înalt Prea Sfinţite,

La finele unui an de studii, petrecut în Institutele Teologice Ortodoxe de grad Universitar, subsemnaţii pastori baptişti Alexa Popovici și Nicolae Covaci, vă aducem călduroasele noastre mulţumiri pentru bunăvoinţa şi sprijinul ce ni l-ați acordat, aprobând ca să studiem teologia ortodoxă.

Acest an de studii a fost creator de noi făgaşe şi prefaţează o nouă conduită în raporturile dintre Culte. Credem că acest fapt e o dovadă grăitoare că toţi credincioşii Domnului nostru Iisus Hristos, fără deosebire de confesiunea căreia îi aparţin, pot trăi laolaltă în pace şi să se iubească aşa cum a dorit şi cerut Mântuitorul.

Sperăm că Dumnezeu ne va ajuta să putem continua studiile în Institutele Teologice Ortodoxe, atât spre folosul nostru şi al cultului Creştin-Baptist căruia aparţinem, cât şi spre consolidarea raporturilor de armonie ce există astăzi între Cultele religioase din ţara noastră.

Vaisamar

Emanuel, alias Vaisamar, ne prezintă pe blogul său un crâmpei din ceea ce a însemnat istoria evanghelică  românească pe parcursul perioadei comuniste prin publicarea unei scrisori de mulțumire adresată de către doi pastori baptiști ,Alexa Popovici respectiv Nicolae Covaci, patriarhului Justinian Marina. Așa cum am menționat şi în comentariul de pe blogul lui Emanuel, fenomenul efectuării studiilor în cadrul Institutului Teologic Ortodox este unul interesant, însă nu mă pot pronunța asupra lui pentru ca nu l-am studiat.  Am să mă refer la cazurile unor lideri baptiști care au studiat la Institutul Teologic Protestant din Cluj deoarece acesta, alături de Institutul Teologic Ortodox, erau recunoscute ca și instituții de învățământ superior spre deosebire de Seminarul Teologic Baptist din București care era  acreditat ca și instituție de învățământ mediu. În acest articol îi voi menționa pe pastorii și profesorii universitari Ioan Bunaciu, director al Seminarului Teologic Baptist din București între anii 1970-1988, și Vasile Talpoș, succesorul său în funcția de director al Seminarului și actualul rector al Institutului Teologic Baptist din București. Ambii au urmat Institutul Teologic Protestant de grad universitar din Cluj în perioada comunistă, însă la intervale diferite unul față de celălalt.  Revenind la Alexa Popovici, aș dori să menționez faptul că el și Ioan Bunaciu au urmat instituții de învățământ superior aparținând cultului ortodox -Institutul Teologic Ortodox din București- respectiv evanghelic, -Institutul Teologic Protestant din Cluj- în aceeași perioadă, respectiv 1951-1956.  Despre perioada studiilor pastorului Ioan Bunaciu am scris în cadrul articolului  Ioan Bunaciu. Umblând pe ape printre stânci (II). În ceea ce-l privește pe  Alexa Popovici voi reveni cu amănunte într-un post viitor, prezentând și situația sa școlară pe parcursul celor 4 ani de la Institutul Teologic Ortodox din București, precum și motivele pentru care nu a obținut licența în teologie ortodoxă. Un alt aspect despre care vreau să vorbesc aici plecând de la comentariile  articolului despre Alexa Popovici și Nicolae Covaci de pe blogul Vaismar este cel al relațiilor dintre baptiști și ortodocși în perioada comunistă, relații pe care personal le consider destul de complexe, suportând mai multe interpretări. Una dintre acestea se referă la faptul că statul s-a folosit de cultele neoprotestante pentru a face presiune asupra Bisericii Ortodoxe. Un argument în favoarea acestei teze este și numărul relativ redus al membrilor  cultelor neoprotestante la momentul recunoașterii oficiale a acestora de către statul român, respectiv 1948. O altă interpretare este aceea reliefată în comentariile de pe blogul lui Vaisamar, precum și de către Ioan Bunaciu. Ambele părți vorbesc de o cooperare între culte și, chiar mai mult decât atât,  de o ”înfrățire” dacă ar fi să dăm crezare propagandei oficiale. Personal, consider că realitatea a fost una complexă și că adevărul este undeva la mijloc. Astfel, deși intențiile statului au fost acelea de a realiza un echilibru și în viața religioasă, baptiștii, alături de ceilalți neoprotestanți,,  și-au consolidat treptat poziția însă nu au reprezentat niciodată acel grup de presiune care să pună realmente probleme Bisericii Ortodoxe și nici nu cred că acesta era obiectivul pe care evanghelicii îl urmăreau în activitatea lor. Pe de altă parte,  BOR nu a încetat să-i ”monitorizeze” pe baptiști și pe ceilalți neoprotestanți, pe care îi denumea în documentele interne cu termenul de sectanți, și să le creeze probleme. Au fost destule cazuri, iar unele dintre ele sunt prezentate și în documentele Departamentului Cultelor, când preoții ortodocşi i-au denunțat pe pastorii baptiști la Departamentul Cultelor pentru acțiuni pe care ei le numeau ,,propagandă religioasă”.  În fapt era  o problemă de eficiență și de exemplu personal care îi atrăgea pe oameni către neoprotestanți. Cert este că datorită ”vegherii Partidului Stat” nu s-au mai înregistrat în relația dintre ortodocşi și neoprotestanți ”excesele” din perioada interbelică. La nivelul conducerilor cultelor a existat o anumită înțelegere și un spirit de ecumenism care a fost benefic atât pentru enoriașii ortodocși, cât și pentru cei neoprotestanți.

12 răspunsuri

  1. In completare la ceea ce spui, as adauga ca statutul baptistilor, penticostalilor si crestinilor dupa evanghelie (cu cele doua ramuri) in perioada comunista a fost influentat si de presiunile care se faceau din exteriorul tarii pentru respectarea drepturilor si libertatilor acestora. Guvernantii aveau interese comerciale si de imagine in Apus si stiau ca lobby-urile crestine de acolo i-ar fi impiedicat sa si le atinga daca ei nu puteau produce dovezi ca libertatile acestor grupuri sunt respectate. De aici a aparut retorica tratamentului egal. Evident, tratamentul nu era egal, dar neoprotestantii puteau si ei apela la aceasta retorica pentru a rezolva anumite probleme concrete.

    Este bine cunoscut efortul regimului Ceausescu de a dobandi clauza natiunii celei mai favorizate din partea SUA, materializat printr-o relaxare a represiunii si ingradirilor la care erau supuse cultele evanghelice, dublat de miscari propagandistice foarte abile – printre care si aranjarea vizitei lui Billy Graham in Romania. Mai tarziu s-a dovedit ca unul din personajele sus-puse din staff-ul acestuia era agent infiltrat din Est (nu mai stiu exact daca al KGB sau al agentiei maghiare de spionaj).

    Ceea ce mai trebuie remarcat de asemenea este ca statul comunist nu si-a supus niciodata aceste culte in aceeasi masura in care a reusit sa-si supuna cultul ortodox. Motivele sunt multiple. Ne-a avantajat eclesiologia noastra, ne-ierarhica si harismatica (folosirea darurilor credinciosilor), autoritatea Bibliei in materie de invatatura (Biblie la care aveau acces toti), legaturile underground cu Vestul, dedicarea multor oameni care, asemenea unui iceberg, slujeau putin la vedere si mult mai mult in ascuns, etc.

    Apreciază

    1. Marius Silvesan | Răspunde

      Relaxarea și recâștigarea unor drepturi în cazul baptiștilor s-a realizat începând cu anii 70. Aceștia au beneficiat de ajutor din Occident dar au avut și personalități precum Iosif Țon, Vasile Taloș, Pavel Nicolescu care au impulsionat viața religioasă.

      Apreciază

  2. foarte frumos articolul din revista BOR

    ce ati fi scris voi? …stau si ma’ntreb…

    Apreciază

    1. Marius Silvesan | Răspunde

      Nu știu ce aș fi scris eu în situația lor. Cert este că Alexa Popovici a și absolvit Institutul fiind unul dintre cei mai buni studenți după cum remarcam în articolul despre perioada studiilor sale. Tu ai fi scris în același mod?

      Apreciază

    2. Păi şi eu stau şi mă întreb: dvs. ce aţi fi scris?
      .
      Întrebarea e găunoasă. În primul rând ar trebui să ne întrebaţi dacă am fi scris, nu ce am fi scris.
      .
      Dar, desigur, istoria contrafactuală e prea puţin relevantă aici. Astea sunt faptele, cu ele defilăm.

      Apreciază

  3. Am înţeles bine? Nicolae Covaci e fotbalistul Miklos Kovacs?? 🙂

    Apreciază

    1. Marius Silvesan | Răspunde

      Nu ai înțeles bine. Dacă Nicolae Covaci de aici ar fi fost fotbalistul de care vorbești s-ar fi jucat cu mingea și nu cu cuvintele. Personajul Nicolae Covaci despre care vorbește articolul pe care domnia dumnevoastră 🙂 ați avut inspirația să-l postați, iar eu mi-am permis să-l preiau, a fost pastor baptist și președinte al cultului în urma retragerii lui Vicaș Teodor(președinte al cultului între 1956-martie 1969). Anul 1969, cel al preluării mandatului de președinte de către Nicolae Covaci marchează și momentul în care, pentru prima dată de la instaurarea comunismului, Seminarul Teologic Baptist își suspendă activitatea timp de un an deoarece nu i s-a permis să mai înscrie elevi în anul I. Dacă nu greșesc, Nicolae Covaci rămâne în funcția de președinte până în anul 1975 când se retrage în contextul ”problemelor” de la Oradea. Mă refer la nerecunoașterea în funcția de președinte al Comunității Baptiste Oradea a pastorului Liviu Olah acesta deși fusese votat de către reprezentanții bisericilor. Recunoașterea nu a venit nici din partea Departamentului Cultelor dar nici din partea Uniunii Baptiste.

      Apreciază

  4. au scris din bun simt

    si au avut ce invata, probabil, nu doar sa-si faca nodu la cravata dupa sfanta traditie baptista; si voi vad ca stati doar in arhivele bisericii ortodoxe sau in arhivele securitatii, dar sunteti, se pare din cei care vad doar paiul din ochiul altuia. care-i activitatea voastra pe plan religios?

    s-avem pardon!

    daca mai aveti intrebari, va stau la dispozitie.

    Apreciază

    1. Marius Silvesan | Răspunde

      Au scris din bun simţ sau la comandă? Apoi, faptul că au putut studia acolo consider că nu se datorează ,,deschiderii ecumenice” a patriarhului ci a unor directive venite de sus. Ca urmare a acestor constatări cum putem considera scrisoarea lor? Cât priveşte prefaţarea unei noi conduite în raporturile dintre Culte stau şi mă întreb care a fost aceasta.

      Apreciază

  5. dvs cand va rugati pentru conducatorii tarii, spre exemplu – daca va rugati – o faceti la comanda sau de ce? sa nu-mi spuneti ca nu va rugati ca nu aud!

    Apreciază

    1. Marius Silvesan | Răspunde

      Ma rog pentru autorităţi dar nu mă apuc să le scriu epistole în care să-i măgulesc.

      Apreciază

  6. ! printre randuri se pot transmite multe …

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: