Arhive etichetă: Institutul Teologic Protestant

Topul universităţilor din România, după standardele UE


Doar 12 dintre universităţile româneşti au fost clasificate ca unităţi de cercetare avansată şi educaţie. Alte 15 universităţi au fost cotate ca unităţi de calitate medie, cele mai multe instituţii, inclusiv cele particulare, clasându-se în ultima categorie.
studenti (Foto: Romania Libera)Ierarhizarea universităţilor româneşti, făcută de Asociaţia Universităţilor Europene, va ajuta la finanţarea diferenţiată a unităţilor de învăţământ,după criterii de performanţă. Clasificarea a fost făcută pe baza informaţiilor furnizate de instituţiile de învăţământ, prin intermediul unui chestionar.
Conform noii legi a Educaţiei clasificarea universităţilor presupune trei grupe:
1. universităţi de cercetare avansată şi educaţie
2. universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică
3. universităţi centrate pe educaţie

Potrivit ministrului Educaţiei, citat de Mediafax, aproximativ 80% din locurile la doctorat vor reveni universităţilor din categoria cercetare avansată şi educaţie.

De asemenea, Ministerul va ţine cont de această clasificare în repartizarea locurilor de care dispun rectoratele. Pentru anul universitar 2011 – 2012, cifra de şcolarizare pentru ciclul universitar de licenţă va fi de 62.850, pentru învăţământul universitar de master sunt 35.600 de locuri , iar pentru ciclul doctoral vor fi aproximativ 3.500 de locuri, potrivit Hotărârii de Guvern din aprilie 2011.
Ziarul Gândul precizează că singura opţiune prin care universităţile din ultima categorie vor mai putea avea programe de master şi doctorat este prin finanţare „punctuală” către programele de master foarte bune. „Finanţarea va merge strict acolo unde se află calitatea,” a subliniat ministrul educaţiei. „Aşadar, universităţile centrate pe educaţie vor primi locuri bugetate la licenţă şi, în cazul în care au programe de master de calitate, un anumit număr de locuri pentru master, dar direcţionate strict către programele de master de calitate, nu şi către cele slabe. Nu cred că vreun cetăţean român vrea să finanţeze din banii lui fabrici de masteranzi în universităţi care nu pot să ofere calitate,” a mai spus ministrul Funeriu.

Iată clasificarea obţinută de Asociaţia Universităţilor Europene:

Categoria I: Universităţile de cercetare avansată şi educaţie

Universitatea din Bucureşti
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Academia de Studii Economice
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca
Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol-Davila” din Bucureşti
Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi
Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca
Universitatea „Politehnica” din Bucureşti
Universitatea Tehnică din Iaşi
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Universitatea Politehnică din Timişoara

Categoria II: Universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică

Universitatea de Vest din Timişoara
Universitatea din Craiova
Universitatea „Transilvania” din Braşov
Universitatea „Ovidius” din Cosntanţa
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Universitatea din Oradea
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti
USAMV din Iaşi
USAMV din Timişoara
USAMV din Bucureşti
UMF din Timişoara
UMF din Craiova
Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti
UMF din Târgu Mureş

Tot în categoria universităţilor de educaţie şi cercetare se înscriu şi instituţiile cu profil militar, universităţile de arte şi cele din domeniul sportiv:

Academia Tehnică Militară din Bucureşti
Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” din Braşov
Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” din Bucureşti
Academia Navală „Mircea Cel Bătrân” din Constanţa
Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” din Bucureşti
Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu

Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti
Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi
Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti
Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca
Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca
Universitatea de Arte din Târgu Mureş

Categoria III: Universităţi centrate pe educaţie

Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad

Universitatea „Ştefan Cel Mare” din Suceava
Universitatea „Valahia” din Târgovişte
Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti
Universitatea Maritimă din Constanţa
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti
Universitatea Romano-Americană din Bucureşti
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
Universitatea din Piteşti
Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa
Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti
Universitatea „Constantin Brancuşi” din Târgu Jiu
Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti
Universitatea de Nord Baia Mare
Universitatea Ecologică din Bucureşti
Universitatea din Petroşani
Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad
Universitatea Creştină Partium din Oradea
Universitatea Emanuel din Oradea
Universitatea „Apollonia” din Iaşi
Universitatea Spiru Haret din Bucureşti
Universitatea Hyperion din Bucureşti
Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureş
Universitatea Dimitrie Cantemir din Târgu Mureş
Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”
Universitatea „Tibiscus” din Timişoara
Universitatea Româno-Germană din Sibiu
Universitatea Andrei Şaguna Constanţa
Universitatea „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi
Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca
Institutul Teologic Penticostal din Municipiul Bucureşti
Institutul Teologic Baptist Bucureşti
Universitatea ARTIFEX din Bucureşti
Universitatea „Danubius” din Galaţi
Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din Piteşti
Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi
Universitatea „Avram Iancu” din Cluj-Napoca
Universitatea „Bogdan Vodă” din Cluj-Napoca
Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti
Universitatea „George Bacovia” din Bacău
Universitatea „Athenaeum” din Bucureşti
Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj
Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucureşti
Universitatea „Mihai Eminescu” din Timişoara
Universitatea Financiar – Bancară Bucureşti
Universitatea George Bariţiu din Braşov
Universitatea Bioterra din Bucureşti

http://www.semneletimpului.ro/stiri/Topul-universitatilor-din-Romania–dupa-standardele-UE-4157.html

Doi pastori baptişti studiază la ortodocşi în 1951-1952!


Ce citesc astăzi în revista Biserica Ortodoxă Română, anul 70, nr. 9–10, 1952, p. 570–571?

„În anul şcolar 1951–1952 au urmat cursurile Institutelor noastre Teologice şi doi pastori baptişti: Alexa Popovici şi N. Covaci. La sfârşitul anului şcolar, cei doi studenţi baptişti au adresat Înalt Prea Sfinţitului Patriarh Justinian următoarea scrisoare de mulţumire:

Înalt Prea Sfinţite,

La finele unui an de studii, petrecut în Institutele Teologice Ortodoxe de grad Universitar, subsemnaţii pastori baptişti Alexa Popovici și Nicolae Covaci, vă aducem călduroasele noastre mulţumiri pentru bunăvoinţa şi sprijinul ce ni l-ați acordat, aprobând ca să studiem teologia ortodoxă.

Acest an de studii a fost creator de noi făgaşe şi prefaţează o nouă conduită în raporturile dintre Culte. Credem că acest fapt e o dovadă grăitoare că toţi credincioşii Domnului nostru Iisus Hristos, fără deosebire de confesiunea căreia îi aparţin, pot trăi laolaltă în pace şi să se iubească aşa cum a dorit şi cerut Mântuitorul.

Sperăm că Dumnezeu ne va ajuta să putem continua studiile în Institutele Teologice Ortodoxe, atât spre folosul nostru şi al cultului Creştin-Baptist căruia aparţinem, cât şi spre consolidarea raporturilor de armonie ce există astăzi între Cultele religioase din ţara noastră.

Vaisamar

Emanuel, alias Vaisamar, ne prezintă pe blogul său un crâmpei din ceea ce a însemnat istoria evanghelică  românească pe parcursul perioadei comuniste prin publicarea unei scrisori de mulțumire adresată de către doi pastori baptiști ,Alexa Popovici respectiv Nicolae Covaci, patriarhului Justinian Marina. Așa cum am menționat şi în comentariul de pe blogul lui Emanuel, fenomenul efectuării studiilor în cadrul Institutului Teologic Ortodox este unul interesant, însă nu mă pot pronunța asupra lui pentru ca nu l-am studiat.  Am să mă refer la cazurile unor lideri baptiști care au studiat la Institutul Teologic Protestant din Cluj deoarece acesta, alături de Institutul Teologic Ortodox, erau recunoscute ca și instituții de învățământ superior spre deosebire de Seminarul Teologic Baptist din București care era  acreditat ca și instituție de învățământ mediu. În acest articol îi voi menționa pe pastorii și profesorii universitari Ioan Bunaciu, director al Seminarului Teologic Baptist din București între anii 1970-1988, și Vasile Talpoș, succesorul său în funcția de director al Seminarului și actualul rector al Institutului Teologic Baptist din București. Ambii au urmat Institutul Teologic Protestant de grad universitar din Cluj în perioada comunistă, însă la intervale diferite unul față de celălalt.  Revenind la Alexa Popovici, aș dori să menționez faptul că el și Ioan Bunaciu au urmat instituții de învățământ superior aparținând cultului ortodox -Institutul Teologic Ortodox din București- respectiv evanghelic, -Institutul Teologic Protestant din Cluj- în aceeași perioadă, respectiv 1951-1956.  Despre perioada studiilor pastorului Ioan Bunaciu am scris în cadrul articolului  Ioan Bunaciu. Umblând pe ape printre stânci (II). În ceea ce-l privește pe  Alexa Popovici voi reveni cu amănunte într-un post viitor, prezentând și situația sa școlară pe parcursul celor 4 ani de la Institutul Teologic Ortodox din București, precum și motivele pentru care nu a obținut licența în teologie ortodoxă. Un alt aspect despre care vreau să vorbesc aici plecând de la comentariile  articolului despre Alexa Popovici și Nicolae Covaci de pe blogul Vaismar este cel al relațiilor dintre baptiști și ortodocși în perioada comunistă, relații pe care personal le consider destul de complexe, suportând mai multe interpretări. Una dintre acestea se referă la faptul că statul s-a folosit de cultele neoprotestante pentru a face presiune asupra Bisericii Ortodoxe. Un argument în favoarea acestei teze este și numărul relativ redus al membrilor  cultelor neoprotestante la momentul recunoașterii oficiale a acestora de către statul român, respectiv 1948. O altă interpretare este aceea reliefată în comentariile de pe blogul lui Vaisamar, precum și de către Ioan Bunaciu. Ambele părți vorbesc de o cooperare între culte și, chiar mai mult decât atât,  de o ”înfrățire” dacă ar fi să dăm crezare propagandei oficiale. Personal, consider că realitatea a fost una complexă și că adevărul este undeva la mijloc. Astfel, deși intențiile statului au fost acelea de a realiza un echilibru și în viața religioasă, baptiștii, alături de ceilalți neoprotestanți,,  și-au consolidat treptat poziția însă nu au reprezentat niciodată acel grup de presiune care să pună realmente probleme Bisericii Ortodoxe și nici nu cred că acesta era obiectivul pe care evanghelicii îl urmăreau în activitatea lor. Pe de altă parte,  BOR nu a încetat să-i ”monitorizeze” pe baptiști și pe ceilalți neoprotestanți, pe care îi denumea în documentele interne cu termenul de sectanți, și să le creeze probleme. Au fost destule cazuri, iar unele dintre ele sunt prezentate și în documentele Departamentului Cultelor, când preoții ortodocşi i-au denunțat pe pastorii baptiști la Departamentul Cultelor pentru acțiuni pe care ei le numeau ,,propagandă religioasă”.  În fapt era  o problemă de eficiență și de exemplu personal care îi atrăgea pe oameni către neoprotestanți. Cert este că datorită ”vegherii Partidului Stat” nu s-au mai înregistrat în relația dintre ortodocşi și neoprotestanți ”excesele” din perioada interbelică. La nivelul conducerilor cultelor a existat o anumită înțelegere și un spirit de ecumenism care a fost benefic atât pentru enoriașii ortodocși, cât și pentru cei neoprotestanți.

%d blogeri au apreciat: