Vaticanul doreşte o autoritate economică globală
Vaticanul cere o autoritate globală care să ajute la reformarea finanţelor mondiale şi ale sistemelor economice aflate în criză. Liderii catolici au publicat documentul „Spre o reformare a sistemelor monetare şi financiare internaţionale în contextul unei autorităţi publice globale”.
Documentul de 41 de pagini propune aşezarea binelui comun în centrul activităţii economice internaţionale. Vaticanul deplânge „idolatria pieţei” şi solicită o nouă ordine economică care ar putea să impună sancţiuni pentru statele membre, asigurându-se astfel că acestea dispun de pieţe eficiente, a declarat episcopul romano-catolic Mario Toso.
„Astăzi, scena economiei internaţionale marchează abateri grave şi eşecuri, de aceea necesită un mod profund de înţelegere a modului în care trebuie să funcţioneze pieţele financiare”, a declarat Papa Benedict.
„Finanţatorii trebuie să redescopere cu adevărat fundamentul etic al activităţii lor, astfel încât să nu abuzeze de instrumente sofisticate, care pot servi pentru a trăda interesele deponenţilor”, a mai precizat suveranul pontif, făcând apel la „o etică centrată pe oameni”, notează CNN.
Pe fondul crizei economice, inegalitatea tot mai mare dintre săraci şi bogaţi impune necesitatea creării unei „bănci centrale în lume”, care să reglementeze fluxul de schimburi monetare într-o manieră care să includă şi ţările aflate în curs de dezvoltare, informează CNS.
Documentul, pregătit de către Consiliul Pontifical pentru Justiţie şi Pace, a fost publicat pe 24 octombrie în mai multe limbi. Acesta face referire la învăţăturile papilor care au condus în ultimii 40 de ani.
(Foto: Dreamstime)
Am considerat interesantă această știre nu atât datorită titlui în sine cât a ideii de autoritate economică globală, pe care o văd ca un prim pas către o autoritate politică globală. Am remarcat și idea vehiculată de către politicienii români referitoare la „Statele Unite ale Europei”, idee care conduce tot către o centralizare excesivă, fapt cu consecințe negative asupra libertății individuale.
Partajează asta:
Gary Blackard – manager Xerox, despre relevanţa Bibliei la locul de muncă
O nouă carte de management intern integrează credinţa creştină în activităţile de lucru ale companiei.
Vice-preşedintele de Operaţiuni al companiei Xerox, Gary Blackard semnează cartea intitulată „Relevanţa la locul de muncă. Impactul Bibliei asupra muncii”şi spune că lucrarea nu se adresează doar liderilor, ci tuturor celor care vor să vadă efectul convingerilor lor religioase asupra muncii pe care o depun.
Cu o experienţă de 20 în lucrul cu firme din topul celor mai profitabile 100 companii, Blackard spune că manualul pe care l-a scris conţine informaţii preţioase despre cum să ai succes la serviciu, bazându-te pe disciplina spirituală, cum să încorporezi Biblia în rolurile de leadership şi cum să fii mai creativ şi strategic orientându-te după principiile biblice.
„Adevărul e că bisericile nu discută specific despre modul în care creştinii ar trebui să se comporte la lucru,” spune Blackard într-un interiu pentru Christian Post. „Am văzut lucruri remarcabile întâmplându-se atunci când creştinii învaţă să îşi aplice credinţa la locul de muncă.”
http://www.semneletimpului.ro/
Partajează asta:
Banii Bisericii Ortodoxe rămân tabu în Grecia
Guvernul elen promite noi măsuri de austeritate, iar sindicaliştii greci iau cu asalt străzile Atenei. În tot acest timp, Biserica rămâne protejată de propria lipsă de transparenţă în privinţa averilor sale şi de permisivitatea selectivă a legilor, scrieLe Monde.
Potrivit publicaţiei franceze Le Monde, biserica şi mănăstirile greceşti nu vor plăti noua taxa imobiliară impusă de guvernul de la Atena, pentru a respecta angajamentele asumate în faţa creditorilor internaţionali. Un purtător de cuvânt al Ministerului elen de Finanţe a precizat totuşi că „Biserica va fi impozitată asupra bunurilor pe care le exploatează comercial. Singurele excepţii vor fi lăcaşurile de închinare şi organismele de caritate. Rămâne de văzut în ce măsură această prevedere va stopa vociferările publice generate de avantajele financiare ale Bisericii. (…)
După aflarea veştii că Biserica este scutită de la plata taxei imobiliare, controversa iscată a determinat Biserica să publice informaţii financiare care aduc o perspectivă nouă asupra averilor instituţiei ortodoxe. Conform datelor furnizate de Direcţia serviciilor economice, Biserica Ortodoxă elenă a plătit 2,5 milioane de euro pentru impozite funciare, în 2010.
Biserica este deţine şi o cotă de 1,5% dinacţiunile Băncii Naţionale elene şi are un reprezentant în consiliul ei de administraţie. Acesta s-a opus ferm majorării impozitelor ecleziastice, spunând că Biserica „refuză să plătească pentru greşelile altora.” De la propunerea legislativă până astăzi, doar doi episcopi au declarat că ar accepta să renunţe la salariile lor de 2.200 de euro.
Activităţile caritabile ale Bisericii sunt însă şi ele notabile. În 2010, Biserica a cheltuit peste 100 de milioane de euro zilnic între 10.000 şi 12.000 de mese gratuite, doar în Atena.
http://www.semneletimpului.ro/
Partajează asta:
Săracii Americii
Biroul american de statistică a anunţat că numărul cetăţenilor care trăiesc în sărăcie a ajuns la 46 de milioane 200 de mii, adică unul din şase locuitori.În Statele Unite, rata sărăciei este cea mai mare din 1983 şi până acum.
Mai multe detalii pe http://www.tvr.ro
Partajează asta:
Noul Cod Civil prevede mai multe drepturi pentru clienţii băncilor
Executarea silită nu va mai fi la fel de uşoară, iar clienţii vor avea la dispoziţie 15 zile pentru plata datoriei, în cazul în care banca reziliază contractul.
Partajează asta:
Creştinismul şi economia de piaţă
Atunci când vorbim despre încercări teoretice de fundamentare a liberalismului clasic şi a capitalismului cu ajutorul creştinismului, este dificil de identificat o şcoală de gândire bine definită. Capitolul Creştinism şi economia de piaţă şi-a propus să analizeze relaţia dintre religia creştină şi sistemul politico-economic, tipic democraţiilor liberale moderne, din prisma scrierilor unor autori conservatori şi libertarieni americani.
Între aceştia, Peter Berger este unul dintre cei mai importanţi sociologi contemporani ai religiei, dar şi un reprezentant important al teologiei protestante liberale. Opera lui Berger în domeniul sociologiei religiei şi al teologiei se întinde pe aproape cinci decenii, având ca reper conceptual fundamental pluralismul inerent modernităţii şi efectele acestuia asupra credinţelor religioase, societăţii civile şi culturii economice. Cel de-al doilea autor luat în discuţie este Michael Novak, un reputat teolog catolic, ale cărui lucrări despre matricea morală creştină a capitalismului, precum şi despre evoluţia gândirii papale în raport cu sistemele economice, sunt considerate repere în domeniile filosofiei culturii şi istoriei intelectuale. Ultimul autor analizat, pastorul Edmund Opitz, a fost unul dintre cei mai importanţi gânditori creştini libertarieni din SUA. În majoritatea scrierilor sale, el articulează o justificare teologică creştină pentru statul minimal, bazându-se pe binomul economie (înţeleasă strict ca o ştiinţă a mijloacelor) şi religie (concepută drept izvorul cel mai important al scopurilor).
Aşadar, cei trei autori propun un cadru amplu şi erudit pentru justificarea economiei de piaţă, prin apelul la valorile creştinismului. Abordările lor sunt diferite de argumentele favorabile liberalismului şi capitalismului, vehiculate în spaţiul public de lideri de opinie şi politicieni care se axează, în general, pe avantajele practice ale acestora (îmbunătăţirea nivelului de trai, menţinerea păcii etc).
În schimb, o parte dintre ideile avansate de cei trei autori (mai ales Novak) sunt adresate credincioşilor, în încercarea de a corecta percepţia greşită, dar des întâlnită, a incompatibilităţii dintre valorile creştine şi materialismul pieţei. Iar teoriile expuse de Berger şi Opitz pot fi considerate replici intelectuale şi teologice la discursul liberal secular, relevante pentru toţi cei care sunt interesaţi de liberalism, capitalism şi religie.
Un articol de Cosmin Victor Popa
Sursa: http://www.revista22.ro
Istorie Evanghelica 