Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu-i opriţi !
“ Dacă nu ai copii, căminul e orb.” (proverb turcesc)
“ Cei mai severi judecători sunt copiii noştri.” (proverb rusesc)
“ Cine nu are copii, nu are patrie.” (proverb turcesc)
1. Sesizarea Domnului Isus
Bărbaţii lui Israel erau prezenţi la dezbaterea teologică condusă de către Domnul Isus, cu privire la viaţa de familie. Erau foarte multe întrebări venite din partea auditoriului şi răspunsurile autorizate nu întârziau să vină din partea Domnului Isus Hristos. Pe când oamenii credeau că Domnul Isus este epuizat şi ar avea nevoie de odihnă deoarece ziua era pe sfârşite, se deschide un nou subiect de discuţie şi de activitate pentru Domnul. Nişte mame cu copilaşii lor ţinându-i în braţe şi de mânuţe, au sosit la Domnul rugându-L să îi binecuvânteze. El nu le ignoră. El nu le ceartă. El nu le mustră. El rosteşte în favoarea lor proverbialele cuvinte : „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu-i opriţi !” Noi, părinţii şi bunicii avem datoria să-i aducem înaintea Domnului pe copiii şi nepoţii noştri în rugăciune permanent. Domnul Isus sesizează lucrul acesta şi-I place să ne asculte şi să îi binecuvânteze.
2. Mustrarea Domnului Isus
Au fost atunci ucenicii Domnului prezenţi şi considerând minoră această întâlnire a Domnului cu cei mici, le-au certat pe mamele grijulii şi iubitoare faţă de copiii lor. Din punctul lor de vedere era mai important altceva… orice altceva, decât ca Domnul să se întâlnească cu cei mici. Dragi părinţi şi bunici, nu aşezaţi cu prioritate nimic altceva înaintea faptului de a vă aduce în rugăciune permanentă copiii şi nepoţii înaintea Domnului, cerând pentru ei binecuvântarea cerească. Probabil pentru unii e mai important să urmărească evenimentele cotidiene… decât să petreacă în rugăciune timp binecuvântat în vederea binelui urmaşilor lor. Domnul să mustre duhul din viaţa unora care consideră prioritar orice altceva decât rugăciunea pentru cei mici şi să facă să se mai audă încă o dată cuvintele Sale mustrătoare : „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu-i opriţi !”
3. Încurajarea Domnului Isus
Ce onoare specială oferă Domnul celor ce insistă să se poată apropia de El şi să capete binecuvântare. Se face linişte, se face loc, se deschide o cale îngustă spre El, şi rând pe rând, fiecare mămică îşi aduce odrasla la Domnul să se atingă de ea şi să o binecuvânteze. Ca apoi să plece fericită făcând loc altei mămici să capete ce este mai scump în lumea aceasta, ceea ce nu poate să-ţi dea nimeni de pe pământ şi anume binecuvântare dumnezeiască. Domnul aşteaptă cu răbdare pe fiecare şi se atinge de toţi copilaşii aduşi la El, rostind asupra lor binecuvântarea. Dragi părinţi şi bunici, consideraţi pentru voi ca o încurajare cuvintele Domnului Isus : „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu-i opriţi !”
Pastor, Elisei Pecheanu
Partajează asta:
Lanțul slujirii
Partajează asta:
Stânca mântuirii noastre
„ Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine ! ” Psalmul 61:2/b
Aceste cuvinte fac parte din rugăciunea şi strigătul împăratului David către Dumnezeul lui. Cu siguranţă aceste cuvinte ne sunt familiare şi nouă celor ce căutăm cu tot dinadinsul să înfăptuim în fiecare clipă voia Domnului. De asemenea ele ar trebui să facă parte din orice rugăciune înălţată către Dumnezeu de către toţi cei ce-L caută pe Dumnezeu şi-L vor în viaţa lor.
- Există o Stâncă neclintită pe care se poate sprijini orice suflet încercat de vânturile şi valurile năpraznice ale păcatului. Numele ei este Dumnezeu Isus Hristos. Este numită în scriptură în diferite feluri : stânca de adăpost (Psalm 71:3), stâncă duhovnicească (1 Cor.10:4), Stânca izbăvitoare (Psalm 28:8), stânca mântuirii (Psalm 89:26), stâncă ocrotitoare (Psalm 31:2), stânca puterii (Psalm 62:7). Oricine care se simte în nesiguranţă poate căuta acest loc de adăpost. Este la îndemâna oricui. Aproape de oricine. Tu eşti pe această Stâncă ?
- Există o Călăuză sigură pentru oricine caută adăpost şi sprijin pe această Stâncă. Numele Lui este Dumnezeu Duhul Sfânt. David recunoaşte faptul că singur niciodată nu va putea ajunge pe această Stâncă. De aceea el se roagă astfel : „ Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine !” Păcătosul muritor are nevoie de acest Îndrumător sigur, care este Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. Păcatul l-a coborât aşa de jos pe omul creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu încât diferenţa de „înălţime spirituală” între el, omul păcătos şi Dumnezeu este prea mare. „…prea înaltă pentru mine” zice psalmistul David. Numai Duhul Sfânt al lui Dumnezeu poate ridica un păcătos din starea de păcat la înălţimea sfinţeniei lui Dumnezeu. Tu în ce stare te afli ? Ai auzit până acum vreodată şoapta Duhului Sfânt chemându-te din adâncul păcatului la înălţimea cerului ? Fă linişte în sufletul tău şi ascultă. El te cheamă şi pe tine pentru că te iubeşte. Stânca Isus Hristos a murit pe Golgota şi pentru tine.
- Există o condiţie sigură şi clară stabilită de Dumnezeu în vederea ridicării tale. Aceasta se numeşte Acceptare. Dumnezeu nu obligă pe nimeni. Numai dacă păcătosul doreşte din toată inima aceasta şi o cere sincer. „ Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge…” zice psalmistul David. El acceptă şi vrea ridicarea sa la înălţimea Stâncii. Este nevoie de o lăsare în mâna Duhului Sfânt. Este nevoie de o renunţare completă la orice alt sprijin de oriunde ar putea veni el. Singurul care poate este numai Dumnezeu, dar cu această condiţie : acceptarea din partea celui căzut în păcat. Tu vrei să fii ridicat la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos ?
- Există un timp propice pentru salvarea sufletului. Acest timp se numeşte Astăzi. Mâine s-ar putea să fie prea târziu. Vreme Harului salvării şi a iertării divine este limitată. Nu ştie nimeni dacă şi cât va mai dura. De aceea dacă tu, cititorule eşti căzut în păcat şi n-ai parte încă de iertarea lui Dumnezeu, spune acum ca psalmistul David : „ Du-mă pe stânca pe care n-o pot ajunge, căci este prea înaltă pentru mine ! ”. Acceptând condiţiile iertării stabilite de Dumnezeu, adică pocăinţa şi credinţa personală (Marcu 1:15), poţi beneficia chiar astăzi de ridicarea ta pe Stânca mântuirii. Azi poţi deveni copilul lui Dumnezeu. Depinde numai de tine.
Pastor, Elisei Pecheanu
Partajează asta:
Crestinul privit din perspectiva lumii si din perspectiva lui Dumnezeu
2 Corinteni 6:8-10
Iată cum suntem priviţi de lume şi ce sau cum (ar trebui să fim !) suntem în realitate:
1. Ca nişte înşelători, măcar că spunem adevărul !
Dacă pe Domnul Isus L-au numit „înşelătorul acela” (Matei 27:63) cu atât mai mult pe noi, vor fi gata duşmanii să ne numească aşa. Doamne ajută-ne să rămânem întotdeauna de partea Adevărului. Isus este Adevărul. (Ioan 14:6) Să-L cunoaştem, să-L iubim, să-L ascultăm, să-L proclamăm, să-L aşteptăm.
2. Ca nişte necunoscuţi, măcar că suntem bine cunoscuţi !
Cine este Acesta? Se întrebau contemporanii Domnului Isus. „ Lumea nu ne cunoaşte, pentru că nu L-a cunoscut nici pe El.” (1 Ioan 3:1) Şi totuşi suntem bine cunoscuţi în toată lumea. Slavă Domnului !
3. Ca unii care murim, şi iată că trăim !
Aşa au crezut cei din vremea Domnului Isus că vor scăpa de El, prin faptul că-L vor da la moarte. Dar a treia zi El a înviat. El este biruitorul morţii şi al mormântului. Şi noi chiar dacă vom plăti tributul morţii vom învia în ziua învierii. (Ioan 5:28-29)
4. Ca nişte pedepsiţi, măcar că nu suntem omorâţi !
Unii spun că suntem pedepsiţi de soartă, alţii ne pedepsesc ei prin puterea şi autoritatea lor, dar adevărul este că soarta şi viaţa noastră este şi rămâne în mâna Atotputernicului Dumnezeu. Glorie Lui !
5. Ca nişte întristaţi, şi totdeauna suntem veseli !
„Mai frumoasă-i cântarea cu lacrimi, mai ceresc e răbdând a zâmbi…” Aşa se exprima poetul creştin. Nu suntem posomorâţi şi amărâţi ca nişte loviţi ai sorţii, ci bucuria mântuirii o purtăm întotdeauna în noi, chiar şi atunci când plângem, deoarece avem nădejde în Dumnezeu.
6. Ca nişte săraci, şi totuşi îmbogăţim pe mulţi !
Creştinul veritabil ştie că „dacă avem cu ce să ne hrănim şi cu ce să ne îmbrăcăm, ne va fi de ajuns.” (1 Timotei 6:8) Aceasta din perspectiva lumii se numeşte sărăcie. Şi totuşi copiii lui Dumnezeu sunt bogaţi în cele spirituale şi sunt gata să-i îmbogăţească pe mulţi vorbindu-le despre mântuirea prin Domnul Isus Hristos.
7. Ca neavând nimic, şi totuşi stăpânind toate lucrurile !
„Pământul cu tot ce este pe el va arde” (2 Petru 3:10). Noi, creştinii pocăiţi „aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou în care va locui neprihănirea.” (2 Petru 3:13). Până atunci, Al Domnului este pământul cu tot ce este pe el.” (Psalmul 24:1) Iar noi suntem ai Lui.
Tu dragul meu, cum eşti privit de lume şi cum eşti în realitate ? Isus îţi dă adevărata valoare. Vino la El.
Pastor, Elisei Pecheanu
Partajează asta:
În amintirea Mântuitorului
„Să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.” Luca 22:19/b; 1 Corinteni 11:24/b şi 25/b
Cina Domnului este evenimentul sărbătoresc al Bisericii răscumpărate prin Jertfa Domnului Isus Hristos de la Calvar. Ea, Biserica, este chemată să împlinească periodic acest lucru dar numai şi numai „spre pomenirea” Domnului ei. Deci nu spre sfinţirea noastră, nu spre iertarea păcatelor noastre, nu spre lauda noastră, nu spre afirmarea noastră, nu spre satisfacerea nevoilor fiziologice umane : foame şi sete, nu… spre nimic altceva, decât spre pomenirea Lui, a Domnului Isus Hristos, Mântuitorul nostru.
1. Biserica din Corint avea metehnele ei spirituale, aşa cum şi astăzi multe biserici au problemele lor. La Corint unii dintre credincioşi se grăbeau sa-şi aducă de acasă pâine şi vin din belşug ca atunci când stau la Cina Domnului să se sature trupeşte de mâncare şi băutură (1 Corinteni 11:21). Să ne mulţumim deci cu bucăţica de pâine care se frânge şi care simbolizează trupul Domnului frânt pe Golgota pentru iertarea păcatelor noastre şi cu păhărelul de vin care simbolizează sângele sfânt al Domnului vărsat până la ultima picătură pe Golgota tot pentru spălarea păcatelor noastre. Când le luăm să ne amintim deci de Jertfa ispăşitoare a Domnului Isus săvârşită în locul nostru şi să-I mulţumim închinându-ne în sfinţenie şi curăţie de cuget.
2. La Cina Domnului sunt chemaţi să participe toţi credincioşii, membrii ai Bisericii Sale răscumpărată, dar nu oricum. În textul nostru din 1 Corinteni 11:28 citim astfel : „ Fiecare să se cerceteze dar pe sine însuşi şi aşa să mănânce din pâinea aceasta şi să bea din paharul acesta.” Deci se cere şi se aşteaptă din partea Domnului o cercetare personală prin Duhul Sfânt a fiecărui credincios. Este momentul când fiecare stă personal înaintea cugetului său şi înaintea Domnului care vede totul, ştie totul, poate totul… deci chiar şi iertare pe moment poate primi cel ce este sincer cu sine însuşi şi cu Dumnezeu. Aşa să ne apropiem deci de Cina Domnului. Am aflat că într-o biserică din zilele noastre unde se folosea un singur pahar cu vin la Cină pentru mai mulţi membri, unul dintre ei când i-a venit rândul să soarbă din pahar un strop de vin, a băut aproape tot paharul. Uimit de cele întâmplate, cel ce împărţea paharul l-a întrebat: Frate, nu-i cumva prea mult vinul ce l-ai băut ? Mult, mult, frate dar şi păcatele mele sunt multe… ! Ce înşelăciune demonică ! Ca la Corint. Nu fraţii mei, nu cantitatea de vin băută la Cina Domnului spală păcatele noastre. Iertarea se oferă numai celui ce deosebeşte trupul şi sângele Domnului. Altfel se adaugă un alt păcat spre osânda personală. (v.29)
3. Cina Domnului este şi o proclamare a revenirii Domnului Isus ca să-Şi ia Biserica acasă în ceruri. În versetul 26 citim astfel: „ vestiţi moartea Domnului până va veni El.” De fiecare dată când întinzi mâna să iei pâine şi vin la Cina Domnului gândeşte-te că El, Domnul Isus este viu în vecii vecilor, şi că va reveni în lumea noastră să Îşi ia Biserica acasă la El, în veşnicie. Acest moment al revenirii Sale poate avea loc chiar astăzi, chiar acum. Eşti gata să-L întâmpini cu fruntea sus şi cu bucurie ? Doamne ai milă de noi Te rugăm !
Pastor, Elisei Pecheanu
Partajează asta:
Roagă-te ca Domnul Isus (II), p. II
Domnul Isus ne învaţă: Rugaţi-vă neîncetat, rugaţi-vă oriunde, pentru nevoile voastre, pentru alţii. Şi asta duce la alte câteva întrebări practice.
1. Când se ruga Domnul Isus? Câteodată Domnul Isus se trezea dimineaţa devreme pentru a se ruga. Marcu 1:35: „A doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.” Uneori e nevoie să te rogi dis de dimineaţă. Înainte ca telefonul să sune, înainte să vină facturile, înainte ca oraşul să revină la viaţă, cu gălăgie, viteză şi stres, înainte să intri în aglomeraţie, ai nevoie să asculţi vocea lui Dumnezeu. Fă-ţi o cafea, ieşi pe balcon, fă o plimbare pe dig, în parc dar vorbeşte cu Dumnezeu, roagă-te Domnului de vreme. Apoi Domnul Isus se ruga în fiecare zi. Ca şi evreu se ruga în fiecare zi Deut. 6:4: „Shema Israele!” şi de multe ori îl spune din memorie, pentru că se ruga zilnic. Şi Domnul Isus se ruga înainte de masă. Matei 14:19: „Apoi a poruncit noroadelor să şadă pe iarbă, a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, Şi-a ridicat ochii spre cer, a binecuvântat, a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor, iar ei le-au împărţit noroadelor.” De aceea şi noi creştinii ne rugăm înainte de a mânca, mulţumind Domnului pentru darurile de mâncare. O altă întrebare:
2. Unde se ruga Domnul Isus? Se ruga public, în faţă mulţimii – Ioan 11:41-42: „Au luat, dar, piatra din locul unde zăcea mortul. Şi Isus a ridicat ochii în sus şi a zis: „Tată, Îţi mulţumesc că M-ai ascultat. Ştiam că totdeauna Mă asculţi; dar vorbesc astfel pentru norodul care stă împrejur, ca să creadă că Tu M-ai trimis.” Câteodată Domnul Isus se ruga în public dar se ruga şi în grupuri mici de rugăciune. Şi noi avem astfel de grupe de rugăciune: surorile marţi, toată biserica în vinerea dinaintea Cinei Domnului. Alătură-te unuia dintre ele. Într-un astfel de grup oamenii se roagă mult mai uşor unul pentru celălalt. Tinerii se roagă prin rotaţie în fiecare săpt. unul pentru celălalt. Domnul Isus avea un astfel de grup – Luca 9:28 „Cam la opt zile după cuvintele acestea, Isus a luat pe Petru, pe Ioan şi pe Iacov şi S-a suit pe munte să se roage.” Petru, Ioan, Iacov şi Domnul Isus, un grup de rugăciune. Se ruga în public, în grupe de rugăciune şi singur. Este de fapt temelia vieţii de rugăciune. E bine să te rogi în public, în grupe de rugăciune, dar dacă lipseşte rugăciunea personală… Luca 5:15-16 „Se răspândea tot mai mult vestea despre El, şi oamenii se strângeau cu grămada, ca să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor. Iar El Se ducea în locuri pustii, şi Se ruga.” Făcea o lucrare între mii de oameni, dar avea nevoie de timpul Său cu Dumnezeu, când se deconecta. Şi tu ai nevoie de aşa ceva. Opreşte telefonul, scoate din priză calculatorul şi televizorul, opreşte radio-ul, închide poarta, scoate soneria, închide jaluzelele şi stai doar tu şi Dumnezeu. Ieşi din oraş, mergi la munte… şi în timp ce mergi pe un traseu, în timp ce prăjeşti ceva, în timp ce arunci cu pietre în râu, vorbeşte cu Dumnezeu. Eşti pe autobuz, în trafic, ai timpul acela mort… roagă-te… cu ochii deschişi dacă eşti la volan, dar roagă-te! Este timp câştigat. Avem nevoie cu toţii de aşa ceva. Doamne mă rog pentru proiectul acesta, pentru angajaţii mei, pentru şeful meu, trebuie să plătesc asta, să îmi fac asigurarea, să vorbesc în cu X, să dau raportul la Y. Te vei întoarce proaspăt, vei trăi pentru a-L glorifica.
3. Pentru cine se ruga Domnul Isus? Se ruga pentru duşmanii Lui. Matei 5:44 – „Dar Eu vă spun: iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc,” A făcut lucrul acesta pe cruce: „Tată iartă-i…” Dacă vrei să arăţi că eşti curajos, că eşti puternic, roagă-te pentru duşmanii tăi. Alege să-i iubeşti, este o disciplină spirituală. Domnul Isus s-a rugat pentru prietenii Lui, Luca 22:31-32 „Domnul a zis: „Simone, Simone, Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta; şi, după ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.” Roagă-te pentru prietenii tăi. Şi nu le spune doar că te rogi pentru ei. Când vin cu problema, opriţi-vă pentru un moment şi rugaţi-vă. Roagă-te la telefon, nu contează că ţi se termină minutele, sunt singurele minute câştigate cu folos din cele 5000. Nu cunoşti pe cineva? Roagă-te şi îţi va deveni prieten. Sunt puţini cei care vor refuza să te rogi pentru ei. Arată-le dragostea. S-a rugat pentru duşmani, pentru prieteni şi pentru copii: Matei 19:13 – „Atunci I-au adus nişte copilaşi, ca să-Şi pună mâinile peste ei şi să Se roage pentru ei.” Vei deveni mamă, tată, bunic, bunică, unchi, mătuşă, roagă-te pentru copii. Nu trebuie să fi părinte ca să te rogi pentru copii. Însă ai atâţia copii pentru care să te rogi. Şi ce-i frumos este că ei, copii, vor învăţa să roage prin rugăciunile făcute pentru ei.
4.Cum se ruga Domnul Isus? Domnul Isus folosea Scriptura. Pe cruce, s-a rugat Ps. 22:1 – Rugăciunea şi citirea Bibliei, merg împreună. Duhul Sfânt e autorul Scripturii şi tot El ne învaţă să ne rugăm. Acelaşi Duh. În rugăciune noi vorbim cu Dumnezeu şi prin Scriptură El vorbeşte cu noi. Dacă viaţă ta de rugăciune îi seacă, citeşte Biblia, opreşte-te şi roagă-te. Înainte de a citi: „Doamne vorbeşte-mi, descoperă-mi…” Apoi citeşte, când te simţi vinovat, roagă-te: „Doamne iartă-mă…” „Doamne nu am ştiut asta, ajută-mă să aplic…” „Doamne aici e important, ajută-mă să ţin minte, să memorez.” „Doamne am crezut nişte minciuni, acum vă adevărul, îţi mulţumesc…” Ideea este nu doar să citeşti, ci citeşte şi roagă-te…Nu vei merge repede prin Scriptură, dar ea se va lipi de tine şi te vei bucura. Domnul Isus de asemenea s-a rugat rugăciuni lungi. Dar acestea nu erau în faţa oamenilor pentru a-i impresiona, erau rugăciuni personale, Luca 6:12 „În zilele acelea, Isus S-a dus pe munte să Se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.” Când ai de luat o decizie importantă, te încurajez, fă-ţi timp pentru rugăciune, cât mai mult. Cu cine te vei căsători… decizie importantă, vrei să începi o misiune undeva? Roagă-te şi posteşte cât pot de mult. Domnul Isus s-a rugat toată noaptea pentru a alege 12 oameni ca şi ucenici… viitori apostoli… era importantă decizia? A schimbat istoria… o noapte de rugăciune în singurătate doar cu Dumnezeu. Domnul Isus de asemenea a avut rugăciuni scurte. În faţa mulţimilor flămânde a luat mâncarea şi a binecuvântat-o. Simplu şi la subiect. Te rogi rugăciuni scurte la serviciu, înainte să dai un telefon, înainte să intri la şeful în birou, la director în cancelarie. Domnul Isus de asemenea s-a rugat rugăciuni pline de durere. În grădina Ghetsimani, se ruga cu atâta durere şi concentrare încât sudoarea s-a transformat în sânge… nu-i imaginaţia Evangheliei, îi adevărat. Sunt atâţia care spun, dacă te rogi, nu vei fi bolnav, singur, nu te vei simţi rău niciodată, vei fi bogat, vei fi un campion. Însă Domnul Isus a fost abandonat, a suferit, a fost bătut, a fost omorât, crezi că poţi fi mai mult decât Cristos? Cum te rogi când eşti trădat, cum te rogi când eşti bolnav, când şti că vei muri? Domnul Isus în Ioan 12:27 – „Acum sufletul Meu este tulburat. şi nu îi păcat să zici asta Domnului Şi ce voi zice?… Tată, izbăveşte-Mă din ceasul acesta?… Să îi cer Domnului tot timpul să mă scape? Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta! Tată, proslăveşte Numele Tău!” Şi din cer s-a auzit un glas care zicea: „L-am proslăvit şi-L voi mai proslăvi!” Trăiesc pentru a-L glorifica! Pentru a-L proslăvi! Iov nu trebuia să întrebe de ce Doamne trec pe aici? Ci cum să trec pe aici? Şi atunci nu mai păcătuia! Doamne oricare ar fi voia Ta, ajută-mă să te laud pe Tine prin orice. Ajută-mă să rămân credincios. Şi Domnul Isus a făcut rugăciuni în ultima clipă din viaţă. „Tată în mâinile Tale îmi încredinţez sufletul”. Mă rog Domnului ca ultima respiraţie a noastră pe acest pământ să fie o rugăciune adresată Tatălui.
Domnul Isus este exemplul suprem… Şi doresc ca tot ceea ce El a făcut, felul în care s-a rugat, când s-a rugat, cum s-a rugat, pentru cine s-a rugat, să putem face şi noi. Dacă vă doriţi o viaţă spirituală sănătoasă aveţi nevoie de rugăciune. Mă rog Domnului ca rugăciunea să fie neîncetată în noi, rugăciunea ne va creşte aripile spre cer, rugăciunea va deschide uşa cerului, rugăciunea ne va transforma, rugăciunea să fie ceva natural, rugăciunea să fie ultima respiraţie pe acest pământ.
Articole similare
Doamne, invata-ne sa ne rugăm! (I) (Luca 11:1) p.1
Doamne, invata-ne sa ne rugăm! (I) (Luca 11:1) p.2
Roagă-te ca Domnul Isus (II) p.1
Partajează asta:
Roagă-te ca Domnul Isus (II) p.1
Acest mesaj continuă o serie anterioară care are ca scop prezentarea unui model de rugăciune, cel al Domnului Isus, accentuând totodată importanța și rolul benefic al rugăciunii în viața credinciosului.
De asemenea Domnul Isus ne învaţă pentru cine trebuie să ne rugăm:
1.Pentru cei care ne-au greşit – să ne rugăm pentru ei şi pentru ca noi să îi putem ierta. Marcu 11:25 „Şi, când staţi în picioare de vă rugaţi, să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentru ca şi Tatăl vostru care este în ceruri să vă ierte greşelile voastre.” Trebuie să te rogi ca să poţi ierta pe cineva? Da! Dar dacă nu-şi cere scuze? Iartă-i! Dar dacă nu se pocăiesc? Iartă-i! Dacă nu se schimbă? Iartă-i! Asta nu înseamnă că vei ignora ceea ce au făcut, că eşti bucuros de prostia lor, că pur şi simplu uiţi ce au făcut, că nu îi chemi la pocăinţă, că nu îi dai un cuvânt de mustrare. Când îi ierţi, renunţi la propria răzbunare, chemi harul lui Dumnezeu peste ei şi te rogi pentru pocăinţă lor. De fapt îţi aduci aminte că şi tu ai păcătuit împotriva lui Dumnezeu iar El te-a iertat aşa că dacă cineva mi-a greşit îl iert. Şi dacă nu ne rugăm pentru alţii, devenim acrii, amari, împietriţi, egoişti, violenţi, furioşi, stresaţi. Rugăciunea este spre binele altora dar şi al tău. Apoi Domnul Isus ne spune să ne rugăm:
2. Pentru propriile nevoi – Matei 7:7-8 „Cereţi, şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide. Căci oricine cere capătă; cine caută găseşte; şi celui ce bate i se deschide.” Rezumatul acestor 2 verste este: Cere! Dacă ai nevoie de ajutor, cere! Şi mulţi nu cerem pentru că vrem să facem noi ceva tare şi impresionant, ca Dumnezeu să fie mândru de noi. Dumnezeu este un Tată care vrea să-şi ajute copii. El nu spune: Dacă faci treaba bine, te voi iubi. El spune: Te iubesc de aceea vreau să te ajut, să lucrăm împreună. Uneori nu aducem înaintea Domnului lucrurile mici… să nu-l deranjăm…şi atunci greşim şi lucrurile mici devin probleme mari. Dumnezeu are de-a face cu miliarde de oameni, miliarde de rugăciuni şi nevoi, de ce să-l mai deranjez cu nimicuri? Şti de ce? Pentru că El te iubeşte şi-şi face timp pentru tine. Ai nevoie de un loc de muncă? Cere! Ai nevoie de o maşină? Cere! Ai nevoie de vecini mai buni? Cere! Tata va asculta şi va răspunde: Da, Nu, Mai târziu. Dar rugându-te astfel devii conştient de dependenţa totală faţă de Dumnezeu. Mai departe, Domnul Isus ne spune să ne rugăm:
3. Pentru a rezista ispitelor – Matei 26:41 „Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă.” Cazi în păcat, este un accident şi te rogi Domnului să te ierte. Însă este mai bine să te rogi preventiv, pentru a nu cădea în ispită. Cu toţi cunoaştem slăbiciunile din viaţa noastră. Pofta sexuală, mâncare, alcool, televizor, reviste, internet, îngrijorare, nervi, orice ar fi, roagă-te dinainte ca Domnul să te întărească. Şi când va veni ispita tu vei răspunde, nu vei reacţiona. Vei răspunde: Nu, în loc să reacţionezi conform ispitei. Şi Domnul Isus ne spune să ne rugăm pentru:
4. Pentru slujitorii Domnului – Matei 9:36-37 – „Atunci a zis ucenicilor Săi: „Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii! Rugaţi, dar, pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.” Roagă-te Domnului pentru ca El să facă pe toţi membrii Bisericii Nădejdea din Bucureşti, evanghelişti. Mai sunt în Bucureştii sute de mii de oameni care au nevoie de Dumnezeu. Rugaţi-vă Domnului pentru misionari şi facem lucrul acesta în fiecare duminică prin calendarul de rugăciune. Oraşe şi grupări etnice fără prezenţă evanghelică. Rugaţi-vă Domnului pentru păstorul bisericii şi pentru comitetul pus de El, nu de oameni, pus de Dumnezeu prin fraţii şi surorile din biserică. Prima linie, cei mai atacaţi, au nevoie de încurajare, au nevoie de rugăciunile noastre, pentru că ei să ne conducă bine şi noi se mergem bine.
Iosua Faur
Articole similare
Doamne, invata-ne sa ne rugăm! (I) (Luca 11:1) p.1
Doamne, invata-ne sa ne rugăm! (I) (Luca 11:1) p.2
Partajează asta:
Doamne, invata-ne sa ne rugăm! (I) (Luca 11:1) p.2
Dar de cele mai multe ori, rugăciunea nu este pentru a mişca mâna lui Dumnezeu ci pentru a ne schimba nouă inima. Te duci la Tata şi vorbeşti cu El şi astfel vei fi de acord cu El, îl vei asculta, îl vei preţui şi mai mult.
Rugăciunea este adresată lui Dumnezeu Tatăl în numele Domnului Isus. 1 Tim. 2:5: „Căci este un singur Dumnezeu şi este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Hristos,” rugăciunile care nu sunt mijlocite de Domnul Isus, trimise în numele Domnului Isus sunt în zadar, n-au efect. Ne rugăm în numele Domnului Isus, El ne iubeşte, ne iartă, ne-a luat păcatele.
Ne rugăm lui Dumnezeu Tatăl, în numele Domnului Isus, prin puterea Duhul Sfânt. Duhul Sfânt printre alte lucruri, ne învaţă să ne rugăm. În Luca 11:1 ucenicii vin la Domnul Isus şi îi spun: „Doamne… ne poţi învăţa cum să ne rugăm?” Domnul Isus îi învaţă şi v. 13, El spune: „Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!” Întrebare era: Cum ne rugăm? Răspunsul este: Prin Duhul Sfânt. Duhul Sfânt ne învaţă cum să ne rugăm. Asta înseamnă că noi nu ştim… vă aduceţi aminte când aţi intrat prima dată în contact cu rugăciunea? Cum a fost? Vă aduc aminte că a fost un timp în care n-aţi ştiut să vă rugaţi şi Duhul Sfânt v-a învăţat. Nu am făcut cursuri, facultate de rugăciune, ci Duhul Sfânt care locuieşte în noi ne-a învăţat, de aceea scrie în Gal. 4:6: „Şi, pentru că sunteţi fii, Dumnezeu ne-a trimis în inimă Duhul Fiului Său care strigă: „Ava”, adică: „Tată!” Ne rugăm Tatălui, în numele Fiului prin puterea Duhului.
Pentru că modelul nostru este Domnul Isus privim la El pentru a învăţa să ne rugăm ca Domnul Isus. Acum, gândiţi-vă, dacă Domnul Isus s-a rugat, dacă a avut nevoie de rugăciune, dacă El s-a rugat, noi trebuie să ne rugăm. Dacă priviţi în Evanghelii, la viaţa de rugăciune a Domnului Isus şi la învăţăturile Lui, veţi vedea că nu are un singur capitol în care vorbeşte numai acolo de rugăciune. Ci învăţăturile Sale despre rugăciune se regăsesc în toate celelalte învăţături. Puţin aici, puţin acolo, puţin aici. Învăţa despre rugăciune în mod constant şi se ruga în mod constant. Şi aşa trebuie să fie rugăciunea. În N.T. ni se porunceşte să ne rugăm fără încetare. Asta nu înseamnă că îţi iei o robă de călugăr, te duci pe un munte, stai cruciş, nu dormi şi te rogi continuu. Să te rogi fără încetare înseamnă ca toată viaţa ta să fie presărată cu rugăciune. Te duci la lucru şi te rogi Domnului, trebuie să iei o decizie, te rogi Domnului, ajungi acasă în familie, te rogi Domnului, înainte să te culci, te rogi Domnului, vorbeşti cu Dumnezeu în cursul zilei la fel cum respiri. El este prezent, e acolo iar rugăciunea face parte din cursul natural al vieţii. Domnul Isus ne-a învăţat lucrul acesta. O altă întrebare la care ne răspunde Domnul Isus este cum să ne rugăm?
1. Roagă-te cu credinţă – Matei 21:22 „Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi!” Dacă te rogi trebuie să crezi că Dumnezeu există, să crezi că îi bun, că te iubeşte, că îţi este Tată. Să crezi că în sângele Domnului Isus eşti curat de păcate şi astfel Tatăl te ascultă. Să crezi că Duhul Sfânt te învaţă cum să te rogi. Să ai credinţă că Dumnezeu ascultă şi răspunde rugăciunii. Cum răspunde? Dumnezeu e Tată şi ca orice tată are trei răspunsuri: Da, Nu, mai târziu! Poate spui: „Domnul nu îmi răspunde rugăciunii…” Ba da ţi-a răspuns. A zis: Nu! Dar a răspuns. Dacă îţi vin copii la 10 noaptea iar unul spune: Tată mi foame, pot să mănânc o banană? Răspunsul este: Da! Celălalt copil vine şi spune: Tată mi sete, pot să beau cafea? Răspunsul clar este: Nu! Celălalt vine şi spune: Tată a fost fain azi cu bicicleta, putem merge acum la ora 10 noaptea să ne plimbăm? Răspunsul este: Mai târziu…Ne vom da cu bicicleta din nou dar nu la 10 noaptea. Aşa este şi Dumnezeu: Venim înaintea lui cu credinţă, ne rugăm iar El spune: Da, Nu, Mai târziu! Apoi Domnul Isus ne spune:
2. Roagă-te concret, la subiect – Nu ai nevoie totdeauna de un limbaj super religios. Fi atent de contextul în care eşti, de împrejurarea în care ţi s-a cerut să te rogi şi fi concret, la subiect. Domnul Isus spune în Matei 6:7: „Când vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgânii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi.” Roagă-te la subiect şi roagă-te inteligibil. Un copil de 3 ani s-a rugat: „Doamne, Tu eşti mai tare decât Budha şi Alah, i-ai făcut praf!” Rugăciunea asta a funcţionat. Scurt, la subiect şi foarte profund. Sunt bune şi rugăciunile scurte, nu doar cele lungi, şi te poţi ruga în română. Vorbeşti cu Tatăl tău care te iubeşte. Vorbeşte respectuos, din inimă, inteligibil să se înţeleagă nu trebuie să şti declinarea din greacă şi conjugarea în ebraică, nu trebuie să impresionezi oamenii. Vorbeşte cu Tata. De asemenea Domnul Isus ne spune:
3. Roagă-te conform voii lui Dumnezeu – Ioan 16:23-24: „. Adevărat, adevărat vă spun că orice veţi cere de la Tatăl, în Numele Meu, vă va da. Până acum n-aţi cerut nimic în Numele Meu: cereţi, şi veţi căpăta, pentru ca bucuria voastră să fie deplină.” Roagă-te după voia lui Dumnezeu! Cum cunosc voia lui Dumnezeu? Citeşte Biblia! Domnul vrea să îmi iubesc duşmanii, Doamne ajută-mă să-i iubesc. Domnul vrea să cresc, Doamne ajută-mă să cresc! Doamne vrei să mă rog pentru cei bolnavi, Doamne atinge-te Tu de ei! Te rogi după voia lui Dumnezeu. Unii vă rugaţi împotriva voii lui Dumnezeu! Nu ştiu de ce Dumnezeu nu-mi ascultă rugăciunea… pentru că nu-i bine făcută. „Doamne ajută-mă să câştig la loterie”, nu ştiu dacă acesta este modul în care Dumnezeu vrea să lucreze… Unii doriţi ca Dumnezeu să binecuvânteze relaţii în care n-ar trebui să fiţi, afaceri pe care n-ar trebui să le ai, decizii care nu sunt după voia Lui. Roagă-te conform voii lui Dumnezeu. Apoi Domnul Isus ne spune:
4. Roagă-te în smerenie – Domnul Isus în Luca 18 ne vorbeşte de doi bărbaţi. Primul – super religios şi s-a rugat: „Doamne îţi mulţumesc că nu sunt un păcătos scârbos ca acesta…” şi toată rugăciunea lui este plină de Eu, Eu, Eu am făcut asta, Eu sunt bun, Eu merit… Domnul Isus spune: El se roagă la pereţi, pentru a impresiona oamenii. Celălalt ce spune: Doamne, sunt păcătos, viaţa mea e un dezastru, ai milă de mine! Nu se uite în sus, priveşte în jos, nu este mândru, e smerit, nu joacă teatru este sincer, nu caută aprobarea oamenilor ci caută aprobarea lui Dumnezeu. Şi Domnul Isus spune: omul acesta a ştiut să se roage. Nu a folosit cuvinte mari, nu s-a rugat mult, ci a fost smerit, s-a pocăit şi a cerut ajutor. Oamenii religioşi se roagă plin de mândrie, iar Domnul Isus a spus că cei mândri vor fi smeriţi, iar cei smeriţi vor fi ridicaţi. Fi smerit în rugăciune, dacă vrei ca rugăciunea să se ridice la cer, adaugă smerenie… este balonul de care are nevoie pentru a se ridica. Este bine să te rogi pentru alţii dar nu ridicându-te pe tine: „Doamne fă-i ca mine, Doamne fă-i victorioşi ca mine, Doamne ajută-i să devină ca mine, Doamne mai adu tineri ca şi mine…” Pui cărbuni în iad rugându-te astfel… Şi D.I. ne mai spune:
5. Roagă-te neîncetat – nu te ruga doar odată, roagă-te constant – Luca 18:1 „Domnul Isus le-a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat şi să nu se lase” Te rogi pentru ceva sau cineva de mult timp, şti că este după voia lui Dumnezeu? roagă-te, continuă să te rogi. Câteva motive pentru a continua rugăciunea: continui să ai speranţă, vei menţine dorinţa de a învăţa vie în tine, dacă Dumnezeu vrea să te înveţe ceva, în momentul în care te opreşti din rugăciune de fapt spui: Nu mai vreau să învăţ, nu mai vreau să cresc, nu vreau să mă schimb, nu vreau să mai vorbesc despre asta. În momentul în care renunţi să te mai rogi pentru cineva înseamnă că ţi-ai pierdut speranţa pentru cel din casa ta… îi un caz pierdut, n-are rost să mai vorbim despre el… Dacă continui să te rogi pentru ei, înseamnă că-i iubeşti, înseamnă că-i ierţi pentru ceea ce ţi-au făcut, tinerii necăsătoriţi, rugaţi-vă neîncetat pentru soţul sau soţia pe care Dumnezeu v-o va da. De ce? Rugându-te pentru ea sau el, chiar dacă nu şti cine este, te va ajuta, te va proteja împotriva ispitei de a păcătui în acest timp. Pentru că tu aştepţi cu speranţă. Te rogi cu speranţă conform voii lui Dumnezeu. Aşa trebuie să ne rugăm: cu credinţă, la subiect, conform voii lui Dumnezeu, cu smerenie şi neîncetat.
Iosua Faur
Materialul este transcript din predica tinuta miercuri 27.07.2011 la Biserica Baptistă Nădejdea din București
Articole similare
Doamne, invata-ne sa ne rugăm! (I) (Luca 11:1) p.1
Partajează asta:
Despre relativism
Marea găselniță cu care diavolul vrea să-i amăgească pe oamenii vremurilor noastre este relativismul. Acest curent de gândire și mod de percepere a realității susține că nu există bine și rău absolut, că nu există un cod strict al moralității care trebuie să fie respectat, că totul ține de gusturi, culturi și cutume.
Relativismul duce la șlefuirea unei societăți alergice la norme și valori. Superficialitatea, lenea, ticăloșia, infidelitatea, ipocrizia, egoismul, kitschul și altele pe aceiași linie, devin noile „standarde” ale unei societăți relativiste. „Nu-mi spune tu mie ce este bine sau corect!”, ajunge să fie unul din motto-urile preferate ale maselor.
Pe termen lung, efectele relativismului sunt dezastruoase. Ne auto-distrugem! Ajungem să acceptăm eutanasia, clonarea, căsătoria între aceleași sexe și posibilitatea ca aceștia să înfieze copii, legalizarea drogurilor și a prostituției, avortul, până și operațiile de schimbare de sex! Fitilul bombei care șade la temelia societății contemporane a fost aprins.
Ce șanse mai sunt într-o lume în care se văd urme adânci făcute de dinții relativismului? Aș îndrăzni să avansez două răspunsuri:
1. Chiar și cei care susțin relativismul tânjesc după absoluturi!
Această observație o face apostolul Pavel în Romani 2:15 „…lucrarea Legii este scrisă în inimile lor, fiindcă despre lucrarea aceasta mărturisește cugetul lor și gândurile lor, care sau se învinovățesc, sau se dezvinovățesc între ele.” Există, deci, o căutare după adevăr așezată de Dumnezeu în ADN-ul fiecărui om.
C.S. Lewis, în Creștinismul redus la esență remarcă:
„Ori de câte ori întâlnești un om care îți spune că el nu crede într-un Bine sau un Rău real, vei observa că același om, nu după mult timp, va reveni asupra problemei. S-ar putea să nu se țină de cuvânt în ceea ce ți-a promis, însă dacă tu încerci să-ți încalci promisiunea, va sări și va striga ,,Nu-i cinstit”, cât ai zice „pește”.”
Concluzia este că nu trebuie să lăsăm armele jos nici măcar în fața celor mai înverșunați relativiști. Mai degrabă, să încercăm să speculăm cu înțelepciune această tânjire ascunsă a lor după un sens al dreptății și al absolutului dăruindu-le Evanghelia care îi poate întorce spre Dumnzeu.
2. Biserica va rămâne de partea absoluturilor divine în lupta cu relativismul.
Întâi de toate, deși se știe că discursul teologic este de la sine unul nuanțat, se cere multă precauție în formularea învățăturilor în așa fel încât să nu fie afectate absoluturile pe care Dumnezeu ni le-a revelat în Sfânta Scriptură. Apoi, având curajul de a-și îndeplini mandatul de „lumină în lume” și „sare a pământului”, Biserica ara datoria să proclame într-un mod cât se poate de clar și coerent aceste învățături, având convingerea fermă că ceea ce a spus Mântuitorul este un absolut: „Cerul și pămâtul vor trece dar cuvintele Mele nu vor trece.” (Luca 21:33)
Pastor, Costel Ghioancă
Partajează asta:
Doamne, invata-ne sa ne rugăm! (I) (Luca 11:1) p.1
Luca 11:1
Aş vrea de la început să ştiţi că nu doresc ca cineva să simtă ruşinat… ştiu cât de greu e domeniul acesta… pe oricine ai întreba: „Cum îi viaţa ta de rugăciune…?” oricât de mult s-ar ruga, ar spune: „Se poate şi mai bine…” şi toţi pot spune asta. Ai dori să te rogi mai mult într-o zi şi nu reuşeşti şi te simţi vinovat, îţi este ruşine, ai vrea să ajungi la grupul de rugăciune şi nu poţi: serviciul, familia, sănătatea, uiţi să te rogi în avans, de obicei o facem în ultimul minut, chiar pe când să îţi pierzi credinţa, de aceea nu vreau să trag în nimeni, ci vreau să vă spun cât de mare este Dumnezeu, cât de minunat este să te rogi şi prin asta să fi încurajat să te rogi cât mai mult, cât mai liber şi cât mai natural. Nu şti cum să te rogi? E simplu: Roagă-te ca Domnul Isus.
Voi începe cu definiţia rugăciunii: A vorbi, a comunica cu Dumnezeu. Aceasta este rugăciunea. Asta înseamnă a vorbi cu voce tare cu Dumnezeu. Asta înseamnă a vorbi în tăcere cu Dumnezeu. Eşti la lucru, la birou, la şcoală, spui: „Profesoara predă, şeful e aici, nu pot să vorbesc tare cu Dumnezeu, aş deranja, dar mă pot ruga în tăcere, pentru că Dumnezeu îmi cunoaşte gândurile.” Deci mă pot ruga cu mintea. Rugăciunea poate include şi un jurnal, alţii se roagă prin compunerea cântărilor, rugăciunea poate fi printr-o poezie… rugăciunea? A vorbi, a comunica cu Dumnezeu.
De asemenea rugăciunea cuprinde şi a asculta vocea lui Dumnezeu, în tăcere, când eşti numai tu. A te ruga înseamnă să vorbeşti cu Dumnezeu şi apoi să asculţi ceea ce Dumnezeu are de spus. Este o convorbire pe care se naşte o relaţie cu Dumnezeu. Nu o să ai niciodată un prieten dacă eşti prea ruşinos să îi vorbeşti, dacă eşti prea mândru să deschizi gura, dacă eşti prea leneş să gândeşti şi dacă eşti prea zăpăcit ca să mai asculţi.
Acum cum trebuie să fie rugăciunile noastre? Care este scheletul? Rugăciunea trebuie să cuprindă cele trei Persoane ale Trinităţii: Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Rugăciunea: Adresată lui Dumnezeu Tatăl, în numele Domnului Isus, prin puterea Duhul Sfânt. Dezvoltăm:
În primul rând ne rugăm lui Dumnezeu Tatăl. Şi vedem lucrul acesta în rugăciunea domnească. Cum începe Domnul Isus? „Tatăl nostru, care eşti în ceruri…” Pavel ne spune în Rom. 8:15: „Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere care ne face să strigăm: „Ava!, adică: Tată!”, ne rugăm lui Dumnezeu care ne este Tată. Ce înseamnă lucrul acesta? Înseamnă că trebuie să te rogi cu respect dar în acelaşi timp nu trebuie să fi formal. Nu are o anumită formă, un anumit ritual: trebuie să ţi mâinile aşa, să stai spre est şi doar într-un anumit interval… nu, nu, nu! Asta îi altă familie. Familia noastră funcţionează aşa: Dumnezeu este un Tată iubitor. Nu trebuie să fi formal cu Tata, dar trebuie să fi respectuos. Când mă duc la tata şi îi cer maşina, nu-i spun: „Oh, Maiestatea Ta şi Excelenţa Ta… uimit fiind de studiile tale şi înţelepciunea în teologie, te implor a-mi da cheile de la maşină!” Nu ştiu cum ar reacţiona… Îl întreb: „Tată, trebuie să ajung acolo, pot să iau maşina?” Şi tata care mă iubeşte va spune: „Da! Dar ai grijă cum conduci…” trebuie doar să îl întreb. Nu să fiu formal, să îl ţin 15 minute, să stau spre est şi într-un picior… Fi plin de respect şi vorbeşte cu Dumnezeu. Aceasta este rugăciunea. Atunci poţi împlini Evrei 4:16 să te apropii, cu deplină încredere de scaunul harului, ca să capeţi îndurare şi să găseşti har, ca să fi ajutat la vreme de nevoie. Tatăl mă iubeşte, mă ascultă, îi pasă, este bun, este disponibil. Trebuie doar să vorbesc cu El! Aceasta este rugăciunea.
Să vă spun ce nu-i rugăciunea. Rugăciunea nu este să spui Domnului ceva ce nu ştie. Unii se gândesc: „Nu ştiu dacă să-i spun Domnului asta… nu cred că o să se bucure…” Să vă spun un secret? El deja ştie! Nu va fi niciodată şocat. El ştie! Vorbeam cu un băiat şi i-am zis: „Spune-i Domnului, roagă-te Lui!” „Nu, nu… nu vreau”, „de ce?” „nu vreau să afle…” i-am zis: „prea târziu… ştie de mult…” Îi spui în rugăciune pentru că este vorba de o relaţie, Tatăl ceresc vrea să te ajute, să te încurajeze sau să te mustre. Vrea să îl chemi arătând că eşti smerit şi gata să înveţi. Arăţi că ai încredere în El. Câteodată rugăciunea mişcă mâna lui Dumnezeu.
Iosua Faur
Materialul este transcript din predica tinuta miercuri 27.07.2011 la Biserica Baptistă Nădejdea din București
Istorie Evanghelica 