Maxima zilei – 25 august 2012
Exteriorul sărac nu este obstacolul bogăției interioare.
Mihály Kornya
(Viața misionarului Mihály Kornya, p. 94)
Mihály Kornya despre caracteristicile unui credincios baptist
După cum am scris în cadrul articolului Recomandări (1) – Bertalan A Kirner, Viața misionarului Mihály Kornya, Kornya impunea credincioșilor care doreau să facă parte din comunitatea baptistă un standard destul de ridicat.
Oare câți dintre cei care ne numim astăzi baptiști, penticostali, creștini după Evanghelie am mai putea păstra acest nume dacă ne-am raporta la acest standard?
Standardul simplu dar eficient al lui Kornya era învățătura lui Isus și Scriptura. Se raporta pe sine la acest standard și la acesta raporta și pe alții. De nenumărate ori înainte de botezuri spunea chiar și tinerilor: „Atenționați-mă și pe mine pentru că și eu poate voi uita de mine și mă va înșela diavolul.”
Kornya afirma că acela care dorește să fie baptist trebuia, în primul rând să meargă regulat la biserică, să participe la orele de rugăciune și la serviciile divine, să citească Scriptura și învățătura lui Isus și să încerce să se comporte conform acestora. Acesta era standardul lui Kornya.
Practica lui era că, dacă cineva lipsea de trei ori de la întrunire fără un motiv acceptabil, era interogat, apoi mustrat, disciplinat și în cele din urmă era exclus din biserică. Iar cel ce lipsea o dată de la biserică trebuia să trimită banii de colectă
Credinciosul trebuia să vină la biserică la timpul potrivit, cu Biblia și cartea de cântări, îmbrăcat în haine corespunzătoare, modeste. Nu era o problemă dacă hainele erau sărace sau peticite măcar să fie curate. „Exteriorul sărac nu este obstacolul bogăției interioare” – spunea adesea Kornya.
În familie membrii trebuiau să țină devoțiuni zilnice dimineața și seara cu rugăciune, cântări și citirea Scripturii. Cei care veneau la întruniri și doreau să devină baptiști trebuiau să se străduie în acest sens. Bărbații trebuiau să renunțe fără întârziere la fumat, jocul de cărți, înjurături,băutură și mersul la cârciumă. (…)
Tinerii trebuiau să lase dansul și balurile.
Credinciosul baptist – indiferent dacă era bătrân sau tânăr, bărbat sau femeie – trebuia să aibă în fața ochilor pasajele care îndemnau la viață curată și sfântă (1Corinteni 6, Efeseni 5). Astfel curvia, avariția, zgârcenia, furtul, certurile, înjurăturile, calomnia, ura, aroganța, obrăznicia, nu puteau fi atribute ale credincioșilor baptiști.
Se exprima deseori în modul următor: „Suntem ai lui Cristos, deci trebuie să slujim numai Lui și nu Diavolului. Să fie între noi mai mult cele sufletești decât cele trupești și atunci viața veșnică va fi a noastră.”
Cu aceste condiții admitea Kornya un suflet pentru botez, condiții pe care acesta trebuia să le accepte în fața bisericii. Numai așa putea fi botezat și putea deveni membru al bisericii.
Bertalan A Kirner, Viața misionarului Mihály Kornya, Traducere din limba maghiară de Peter Havas, Editura Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, București, 2009, p.94.
Articole relaționate
Recomandări (1) – Bertalan A Kirner, Viața misionarului Mihály Kornya
Mihály Kornya despre români
După ce am terminat cartea Istoriile mele. Eugen Stancu în dialog cu Lucian Boia, Humanitas, București 2012, carte despre care îmi doresc să scriu câteva cuvinte și pe istorieevanghelica.ro, mi-am propus să termin de citit Viața misionarului Mihály Kornya. Astăzi am citit câteva pasaje remarcabile printre care și unul care exprimă poziția lui Kornya despre români.
Kornya îi iubea pe români, îi considera un popor modest și sârguincios. Deseori spunea că printre ei copii torc și în timpul jocului, femeile țes, și ele sunt cele care înzestrează familia cu haine, precum citim în cartea Proverbe: „Ea face rost de lână și de in, și lucrează cu mâini harnice … Ea pune mâna pe furcă, și degetele ei țin fusul.” (Proverbe 31: 13, 19). (Relatarea lui Károly Kocsis, Sălard, 10 ianuarie 1044)
Bertalan A Kirner, Viața misionarului Mihály Kornya, Traducere din limba maghiară de Peter Havas, Editura Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, București, 2009, p.86.
Articole relaționate
Recomandări (1) – Bertalan A Kirner, Viața misionarului Mihály Kornya
Recomandări editoriale (1) – Bertalan A Kirner, Viața misionarului Mihály Kornya
La sfârșitul lunii decembrie a anului 2009, UBCBR a lansat, în cadrul Sesiunii de comunicări științifice organizată cu ocazia celebrării a 400 de ani de mărturie baptistă, Viața Misionarului Mihaly Kornya.
Lucrarea descrie modul în care au ajuns să se dezvolte baptiștii în România. Materialul prezintă în mod cronologic viața celui mai eficient misionar din România acelor vremuri.
Viaţa misionarului Mihaly Kornya” este o carte ce prezintă lucrarea unui om simplu din secolul al XIX-lea pe care Dumnezeu îl alege să fie un instrument prin care El să-şi facă Numele cunoscut.
Înzestrat cu iscusinţă şi curaj, Kornya se pune la dispoziţia lui Dumnezeu pentru a răspândi evanghelia lui Hristos în orice ocazie pe care o găseşte şi înfruntând orice adversitate. Întreaga lui viaţă s-a centrat pe pasajul din Matei 10:5-15, încercând să îndeplinească cu sârguinţă aceste îndemnuri misionare date de Isus ucenicilor Săi.
Din prezentarea de pe coperta IV:
Mihaly Kornya sau Mihai Cornea cum ii spun romanii a fost o persoana simpla dar cu o contributie remarcabila pentru miscarea baptista din Romania. Într-un fel el întruchipează un model de slujire baptistă. Deşi nu avea o educaţie deosebită el avea un angajament total faţă de chemarea pe care a primit-o din partea lui Dumnezeu. Această chemare l-a determinat să predice evanghelia între maghiarii şi românii din Transilvania ducând la extinderea semnificativă a mişcării baptiste. Mulţimea celor care s-au convertit şi s-au botezat în urma predicilor sale constituie o mărturie a pasiunii pe care Dumnezeu a pus-o în inima acestui om şi a preocupării sale de a vesti Evanghelia mântuirii tuturor celor care aveau nevoie de pocăinţă. Mihai Cornea rămâne un exemplu al modului în care Dumnezeu se foloseste cu putere de cei care se dedică in totalitate slujirii la care sunt chemati.
Otniel Ioan Bunaciu
Consider ca Mihai Cornea a fost pentru Romania ceea ce a fost Gerhard Oncken pentru Germania.Entuziasmul sau misionar, claritatea sa doctrinara si abilitatile sale organizatorice, insotite de puterea Duhului Sfant, au contribuit enorm la raspandirea credintei baptiste in Romania.Sunt convins ca studierea biografiei si a lucrarii sale va fi o importanta sursa de inspiratie pentru generatia actuala de slujitori baptisti.
Ionel Tuțac
Viața misionarului Mihaly Kornya are 200 de pagini și poate fi comandată la Uniunea Baptistă din România 021 430 00 39, pe site-ul revistei Creștinul Azi sau prin email crestinul.azi(a)gmail.com. Prețul cărții este de 15 lei la care se adaugă, dacă este cazul, cheltuielile poștale.
http://revistacrestinulazi.ro/2010/01/via%C8%9Ba-misionarului-mihaly-kornya/
Recomand această carte tuturor celor interesați de începuturile baptismului în Transilvania, de activitatea lui Mihály Kornya, precum și de condițiile în care activa un misionar în acea perioadă, respectiv cea de a doua parte a secolului al XIX-lea. Mai mult decât atât, această carte este o frescă a activității de pionierat desfășurată de Kornya, fiind prezentate detaliat aspecte ale lucrării acestuia și zecile de botezuri pe care le-a efectuat în condițiile în care standardul acestui misionar în privința statutului de baptist era destul de ridicat comparativ cu standardele din ziua de astăzi. După cum se exprima Lehel Kiss în studiul introductiv al cărții, fără această lucrare „imaginea noastră despre începuturile misiunii baptiste ar fi mult mai săracă” (p. 12).
Articole relaționate
Mihaly Kornya, “străbunicul” meu » Vestea bună
Mihai Cornea sau Mihaly Kornya a fost unul din pionierii credinței baptiste în Transilvania. Influența sa după cum remarcăm și din cadrul acestei mărturii a fost decisivă pentru întoarcerea multor vieții de la pierzare către Hristos.
Evrei 13:7 ”Aduceţi-vă aminte de mai marii voştri, care v-au vestit Cuvântul lui Dumnezeu; uitaţi-vă cu băgare de seamă la sfârşitul felului lor de vieţuire, urmaţi-le credinţa.“
A apărut cartea Viaţa misionarului Mihaly Kornya.
Am citit-o într-o seară.
Am convingerea că datorită harului revărsat prin acest vas, un anume fel de hartă arată aşa:
sursa: oci.ro
Harul că am cunoscut scriptura în familia mea se datorează şi faptului că acum 116 ani, doi ucenici ai lui Kornya au poposit în satul meu. Stră-străbunicul meu era bolnav, cei doi l-au vizitat, anul următor a fost primul botez…..aşa a început povestea. Apoi stră-străbunicul a dus şi el Vestea Bună. În 14 sate. Cănd aud anumite nume la radio, prin cărţi, prin Bucureşti, prin America…tresar. Pe stră-străbunicii lor i-a botezat stră-străbunicul meu, sau poate bunicul, nu mai ştiu.
A fost un om cu viziune acest Kornya, a căutat să păstreze adunările înfiinţate de el în afara controlului statului, în afara recunoaşterii statului, în independenţă.
pag. 169-170 din carte confirma aceasta, citez:”…pretextul era recunoaşterea sau nerecunoaşterea statului…..Lupta era aprigă. …..Împotriva lui Kornya-cei care argumentau în sprijinul obţinerii recunoaşterii statului – erau…..”
Înţeleg acum mai bine de ce fraţii bătrâni mergeau la “adunare”, ortodocşii mergeau la biserică, toată lumea ştia asta. De pastori şi clerici nu am auzit decăt la oraş. Înţeleg acum(după citirea cărţii) mai bine mărturia fratelui Longodor, crescut tot în zona kornystă.
Înţeleg mai bine mărturia lui Isus, calea Domnului e dreaptă, tare dreaptă.
Poate tot de aceea Traian Dorz a făcut o constatare:”e o problemă cu Nordul Ardealului.”
Tot pe un astfel de predicator l-a auzit un popă predicând în tren. Era prin 1920. Popa a rămas ca paralizat, vedea Harul care curgea de pe buzele acelui predicator, ştia că el, preotul este dator să predice oamenilor, dar era o problemă: preotul nu cunoştea Biblia iar predicatorul ăla o ştia pe de rost. Preotul a plecat acasă răscolit şi a început să citească Biblia. Să predice şi el ca să nu-i fugă enoriaşii. Pe preot îl chema Iosif Trifa. Urmarea o ştiţi, se vede, aproape sigur prin amestecul de împrejurări urmarea eşti şi tu.
De ce nu s-au continuat lucrurile aşa? De ce a câştigat formalismul? Poate că şi pentru că oamenii care au început prin Duhul vor să sfârşească prin carne. S-au întors în cortul dintâi.
Credinţa lui Kornya pe care trebuie s-o urmăm şi noi este credinţa numai în Hristos, cel înviat şi Cel care ne dă Duhul, Cel plin de putere în noi. M-am bucurat când am citit în carte că Kornya avea obiceiul ca atunci când intra într-un sat întreba de bolnavi şi pe ei îi vizita primii, de acolo începea el evanghelia, probabil şi ucenicii lui. Stră-străbunicul meu fusese bolnav acum 116 ani.
Aveţi aici necrologul lui Mihaly Kornya (lb maghiara) din nr 1, anul 23, 15 ianuarie 1917 al revistei Bekehirnok.Sursa: http://vesteabuna.wordpress.com/2010/01/31/mihaly-kornya-strabunicul-meu/













