Cum este finantata Biserica in alte state europene
O primă formă este finanţarea Bisericii prin intermediul direct al statului, cum este cazul Belgiei, Luxemburgului sau Greciei. O a doua formă este finanţarea Bisericii direct de către credincioşi, sub diverse forme: prin donaţii sau colecte, cum se întâmplă în Franţa, Portugalia, Marea Britanie, Irlanda, Olanda; prin taxă (cotizaţie) pentru Biserică (Kirchenbeitrag), cum este cazul în Austria; prin impozitul pentru Biserică (Kirchensteuer), în Elveţia, Germania şi Ţările Scandinave; prin alte modalităţi de impozitare, în Italia şi Spania. Aceste modalităţi de finanţare funcţionează însă numai într-o formă combinată, nu în forma pură în care au fost prezentate mai sus. Subvenţiile din partea statului sunt direcţionate în majoritatea ţărilor Uniunii Europene spre activitatea social-caritativă a Bisericii (aziluri de bătrâni, spitale, case de copii), spre şcolile private bisericeşti (în special spre cele pentru pregătirea personalului clerical), spre asistenţa religioasă din închisori sau unităţile militare sau pentru întreţinerea bisericilor monumente istorice.
Articolul integral pe site-ul catholica.ro
Un punct de vedere diferit în cadrul sintezei Dosar “Abdicări şi complicităţi între stat şi biserică”
Partajează asta:
Patriarhul BOR propune infiintarea unui Consiliu Consultativ al Cultelor din Romania
PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a declarat ieri, 4 aprilie, cu prilejul vizitei absolvenţilor promoției 2010-2011, ai Colegiului Naţional de Apărare, la Palatul Patriarhiei, în Sala Europa Christiana, că în viitorul apropiat, la propunerea Patriarhiei Române, se va înființa Consiliul Consultativ al Cultelor din România. În cadrul acestui consiliu reprezentanţii cultelor din România vor coopera în prevenirea conflictelor interreligioase şi interconfesionale.
În acest sens, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat: “În curând vom încerca să înființăm în această clădire Consiliul Consultativ al Cultelor din România pentru a avea o structură, o bază de consultare, de cooperare, de prevenire a conflictelor interreligioase şi interconfesionale, dar şi pentru a avea o consultare în ceea ce priveşte problemele comune ale societăţii şi în acelaşi timp să arătăm solidaritate şi cooperare între diferite culte din România”, informează Radio Trinitas, citat de Basilica.ro.
Sursa: Catholica.ro
Partajează asta:
Pseudo-valorile care au rescris istoria
Aparatele ideologice comuniste au functionat prin actiunile unor indivizi concreti, servitorii zelosi ai dogmelor marxist-leniniste. Acesti oameni au asigurat inregimentarea culturala, rusificarea ca strategie pedagogica anti-nationala, eliminarea si distrugerea elitelor intelectuale din scoli si facultati, lichidarea mostenirilor spirituale democratice si impunerea pseudo-valorilor drept repere inconturnabile ale „noii civilizatii”. Acesti oameni au fost arhitectii utopiei.
Vladimir Tismăneanu, Un posedat ideologic. Cine a fost Mihail Roller?
Partajează asta:
Freedom House: Libertatea in declin, la nivel global
România este una dintre ţările lumii unde oamenii se bucură de libertate şi drepturi civile, conform raportului prezentat, ieri, de organizaţia Freedom House. Totuşi, anul 2010 a fost al cincilea an consecutiv în care libertatea a înregistrat un declin, la nivel global.
Numărul ţărilor considerate „libere” în 2010, de autorii raportului, se ridică la 87. Altfel spus, 43% din populaţia lumii este considerată „liberă”. „Libertatea parţială” caracterizează 60 de state ale lumii, adică 22% din populaţia globală.
Calificativul „lipsite de libertate” a fost acordat pentru 47 dintre ţările lumii. Acestora le corespunde o populaţie de 2.434.250.000 de locuitori ai planetei. Este important de reţinut că aproximativ jumătate din acest număr sunt persoane care trăiesc într-o singură ţară: China.
Şapte dintre cele 47 de state în care cetăţenii sunt lipsiţi de drepturi politice şi libertăţi civile au primit cel mai mic punctaj: Coreea de Nord, Turkmenistan, Uzbekistan, Libia, Sudan, Burma şi Guineea Ecuatorială.
România este considerată o ţară liberă, în timp ce vecinii din Moldova sunt consideraţi parţial liberi. Pentru România, nivelul de respectare a drepturilor politice şi a libertăţilor civile a fost evaluat la 2, pe o scară cu 7 grade, unde nivelul 1 reprezintă cel mai înalt grad de libertate, iar 7 este gradul cel mai redus de respectare a drepturilor şi libertăţilor.
Raportul menţionează câteva trenduri actuale:
Violenţa şi crima organizată se afirmă ca inamici ai democraţiei. În Guatemala, la sfârşitul anului trecut a fost instituită stare de asediu într-o anumită regiune a ţării, din cauza creşterii infracţionalităţii. Un val de criminalitate greu de controlat confruntă şi autorităţile din Mexic.
Asigurarea libertăţii reprezintă o problemă majoră în ţările cu populaţie majoritar musulmană. Cele mai multe dintre aceste ţări nu au făcut progrese în direcţia asigurării libertăţilor civile. Se detaşează Indonezia, unde procesul democratic a fost accelerat.
Criza economică a adus provocări noi ţărilor din Europa Centrală. Fostele state comuniste, în ciuda influenţei UE, dau semne de regres în domeniul asigurării şi respectării libertăţii. Autorii raportului dau ca exemple Letonia şi Ungaria.
China continuă încălcarea drepturilor omului, sub diferite pretexte. Dacă în 2008, Jocurile Olimpice de la Beijing şi, în 2009, aniversarea a 60 de ani a Partidului Comunist au fost motivele invocate pentru acţiuni represive, în 2010, a fost invocată aşa-zisa ostilitate creată în jurul acordării Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez Liu Xiaobo.
Persistă problemele imigranţilor. Franţa s-a detaşat, în 2010, prin scandalul expulzării rromilor proveniţi din sud-estul Europei, precum şi prin atitudini discriminatorii faţă de imigranţii din Africa şi Orientul Mijlociu. Totuşi, cu probleme similare au fost confruntaţi şi cei care au imigrat în Statele Unite, ţări vest-europene, state al Americii de Sud etc.
Raportul Freedom in the World 2011 menţionează o serie de aspecte pozitive. În primul rând, este menţionat faptul că instituţiile democratice nu au înregistrat, în lume, un regres major, în condiţiile în care lumea este confruntată cu o criză economică puternică. De asemenea, în ciuda crizei economice, rezistenţa democratică s-a menţinut în statele autoritare.
Partajează asta:
Maxima zilei – 6 aprilie 2011
Dacă ne vom gândi ce au făcut părinți noștri pentru noi, vom rămâne uimiți de nenumăratele datorii.
Ambrozie
Istorie Evanghelica 