Iosua Faur, 12 scopuri ale Crăciunului
Meditatia zilei – 25 DECEMBRIE 2011 O ISTORISIRE NEMAIPOMENITĂ. NU-I ASA?
– „l-au adus daruri” (Matei 2:11) –
Din povestirea de la Naşterea Domnului aflăm că:
1) Dumnezeu va folosi oameni pe care nu-i cunoşti pentru a te binecuvânta. Magii nu erau nişte iudei sau creştini devotaţi, ci nişte privitori în stele persani. Nu fii selectiv! Deschide-ţi inima şi-L vei vedea venind şi apropiindu-se de tine prin cei mai interesanţi oameni.
2) Dumnezeu se va îngriji de ziua de mâine, Iosif şi Maria au fost nevoiţi să plece de acasă şi să meargă în Egipt. Din ce aveau să trăiască? Aur, smirnă şi tămâie; daruri pe care numai cei bogaţi le pot face. Când eşti în voia lui Dumnezeu, El se va îngriji de tine. O poate face prin locul tău de muncă sau prin generozitatea altora, dar o va face. Nu trebuie să stai treaz toată noaptea şi să te îngrijorezi despre cum o vei scoate la capăt. Psalmistul a spus: „Am fost tânăr, şi am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea” (Psalmul 37:25).
3) Dumnezeu nu va ţine seama de sistem şi îţi va da ajutorul de care ai nevoie. „Steaua pe care o văzuseră în răsărit, mergea înaintea lor, până ce a venit şi s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul”. În istoria sistemului solar nu a mai existat ceva asemănător. Dumnezeu a mutat o stea aşa cum noi mutăm un pion pe tabla de şah, şi aceasta pentru că El „face toate după sfatul voiei Sale” (Efeseni 1:11). Textul spune aşa: „Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fata la pământ, şi I s-au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile, şi I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă”. O istorisire nemaipomenită, nu-i aşa?
Darul lui Dumnezeu
„ Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.” (Ioan 3:16)
Au trecut peste peste doua mii de ani de cand in lumea noastra s-a nascut Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Nașterea Sa a impartit istoria in doua, „inainte de Hristos” si „dupa Hristos”. Chiar si ateii recunosc aceasta interventie in istoria omenirii noastre denumindu-le astfel: „inaintea erei noastre” si „era noastra”. Hristos Domnul s-a nascut prin fecioara Maria, venind in lumea noastra ca dar al lui Dumnezeu pentru noi toti. Era DARUL SUPREM al lui Dumnezeu oferit din dragoste fata de noi cei vinovati si pacatosi care meritam pedeapsa vesnica. In dragostea Sa, Dumnezeu ni L-a dat pe Fiul Sau sa vina la noi ca sa ne salveze de la moartea vesnica, luind prin intruparea Sa natura noastra si vina noastra sa o poarte inaintea lui Dumnezeu, dandu-ne iertare si viata vesnica prin credinta si pocainta noastra pesonala. Versetul citat mai sus (Ioan 3:16) recunoscut ca si versetul de aur al intregii Scripturi ne arata cateva superlative :
1. Cea mai mare dragoste.
„ … atat de mult a iubit Dumnezeu lumea…” Oamenii au fost creati de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Sa (Geneza 1:26). Omenirea intreaga a pacatuit despartindu-se voit de Creatorul ei (Romani 3:23). Mania lui Dumnezeu ar fi putut nimici tutul intr-o clipa… dar Dumnezeu este Dragoste (1 Ioan 4:8,16) si in dragoste Sa a dat tot ce a avut, adica pe Domnul Isus Hristos, ca sa nu fim pierduti pe vecie de la fata Lui (1 Ioan 4:9), devenind astfel cea mai mare dragoste cunoscuta vreodata.
2. Cel mai mare dar.
„…incat a dat pe singurul Lui Fiu…”
Domnul Isus era singurul Fiu al lui Dumnezeu. Pe El L-a dat Dumnezeu pentru noi. Era tot ce avea mai scump. L-a dat sa se intrupeze, L-a dat sa creasca printre noi, L-a dat sa moara pe cruce purtand astfel pacatele noastre inaintea lui Dumnezeu, L-a dat sa fie ingropat, L-a inviat din morti aratand astfel ca I-a primit jertfa adusa pentru noi, L-a chemat la dreapta Sa si-L va trimite din nou la noi sa ne ia ca sa fim cu El pentru totdeauna.
3. Cel mai mare har.
„… pentruca oricine crede in El…”
Harul este oferta lui Dumnezeu nemeritata de niciunul dintre noi. Ce mare har ! Oricine... nu numai unora, ci oricui de pe pamant, oricui din toate timpurile. Oricine crede… nu prin fapte, nu cu bani, nu prin merite personale, ci numai prin credinta (Efeseni 2:8,9). Oricine crede in El… nu orice credinta, nu credinta in oricine… ci in El, Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
4. Cea mai mare binecuvantare.
„… sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.”
Multe sunt binecuvantarile oferite de Dumnezeu celor ce cred in Hristos ca Mantuitor al lor personal. Dar cea mai mare binecuvântare este si ramane aceasta : viata vesnica. Aceasta inseamna ca noi vom fi primiti sa fim ca El si cu El pentru veci de veci.
Pastor, Elisei Pecheanu
Iarăși e Crăciun!
Pastor, COSTEL GHIOANCA
Biserica Crestina Baptista Nr.1 „Emanuel”
DEJ (ROMANIA)
http://www.emanueldej.ro
Sărbători fericite!

Dorim ca nașterea Domnului să umple fiecare inimă de bucurie iar anul care vine să fie unul în care să fim mai aproape de Dumnezeu iar El ne-a promis că va fi alături de noi.











