560 de ani de la Biblia lui Gutenberg
În 1455, pe 23 februarie, era tipărită celebra Biblie a lui Gutenberg, Biblia de 42 de rânduri tipărită de Gutenberg este primul incunabul cunoscut, fiind considerată prima carte tipărită cu litere mobile din Europa. Din tirajul total, în toată lumea s-ar mai găsi, astăzi, aproximativ 45 de exemplare, din care unele incomplete.
Incunabul se numește un exemplar dintr-o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului, mai precis, înainte de 31 decembrie 1500. Prin extensie, termenul este folosit pentru a desemna un exemplar care face parte dintre cele mai vechi tipărituri.
Call for papers: Bisericile Evanghelice din România în secolul XX: aspecte istorice și identitare
Centrul de Cercetare pentru Studii Istorice și Teologice Baptiste din cadrul Institutului Teologic Baptist din București împreună cu Centrul de Cercetare a Credinței și Culturii din cadrul Universității din București în calitate de organizatori, alături de partenerii Revista Creștinul Azi și Site-ul IstorieEvanghelica.ro vă invită să onorați cu participarea Dumneavoastră Conferința științifică
„BISERICILE EVANGHELICE DIN ROMÂNIA
ÎN SECOLUL XX: ASPECTE ISTORICE ȘI IDENTITARE”
care se va desfășura la București – Institutul Teologic Baptist în data de 31 martie 2015
Spațiul românesc este unul multiconfesional, fiind reprezentat prin intermediul mai multor denominațiuni religioase atât tradiționale, protestante cât și evanghelice, cele din urmă cunoscute și sub numele de neoprotestante.
Dat fiind faptul că pe parcursul perioadei menționate bisericile evanghelice au avut de înfruntat persecuții, acestea au răspuns prin acomodare și rezistență. Totodată, în secolul XX am avut și o implicare a bisericilor evanghelice în societate prin intermediul mai multor proiecte, fapt pentru care aducem în atenție pe lângă dimensiunile istorice și identitare și pe cea socială a acestor biserici. Având în vedere domeniile pe care conferința le propune spre analiză, sunt binevenite studii și reflecții care cuprind și dimensiunea etnică. Este de menționat în acest context și faptul că prima biserică baptistă din Vechiul Regat a fost formată din etnici germani.
Tematicile Conferinței:
• viața bisericii
• relația bisericilor evanghelice cu statul, cât și între ele
• personalitățile religioase ale acestei perioade
• literatura
• identități etnice
• identități religioase
• aspecte sociologice
Mai jos găsiți atașată invitația la acest eveniment științific.
Invitație la Conferința știintifică Bisericile evanghelice din România în secolul XX
Dorin Dobrincu la Forumul Dialogos
Grupul de inițiativă al Forumului Dialogos organizează sesiuni periodice sub formă de dezbateri publice, prelegeri sau conferințe la care vor fi invitați specialiști din domenii cât mai diverse (artă, știință, social, politică, religie etc). Forumul este deschis pentru colaborarea cu persoane sau instituții care împărtășesc aceleași valori etice, morale și educaționale creștine.
Programul întâlnirilor Forumul Dialogos este următorul:
10 ianuarie – invitat: Emanuel Conţac – filolog, Bucureşti
Tema: Mai multe biserici creştine – o singură Biblie?
21 februarie – invitat: Dorin Dobrincu – istoric, Iaşi
Tema: Biserica în România comunistă
21 martie – invitat: Liviu Ciortuz – informatician, Iaşi
Tema: Despre inteligenţa artificială
25 aprilie – invitat: Dionis Bodiu – informatician, Sighişoara
Tema: Sacrul în film
23 mai – invitat: Liviu Mocanu – sculptor, Cluj-Napoca
Tema: Mesajul mântuirii în sculptură
20 iunie – invitat: Silviu Rogobete – politolog, Timişoara
Tema: Creştinul şi politica
POZE: Forumul Dialogos – Arad, 21 februarie 2015
Întîlnirea din februarie Forumul Dialogos a avut loc sîmbătă, 21 februarie 2015, ora 10.00, la Centrul de Afaceri MARIS.
Întîlnirea din februarie Serile Dialogos are loc duminică, 22 februarie 2015, ora 18.00, la Biserica Baptistă Metanoia din Arad.
Grupul de inițiativă al Forumului Dialogos organizează sesiuni periodice sub formă de dezbateri publice, prelegeri sau conferințe la care vor fi invitați specialiști din domenii cât mai diverse (artă, știință, social, politică, religie etc). Forumul este deschis pentru colaborarea cu persoane sau instituții care împărtășesc aceleași valori etice, morale și educaționale creștine.
Programul întâlnirilor Forumul Dialogos este următorul:
10 ianuarie – invitat: Emanuel Conţac – filolog, Bucureşti
Tema: Mai multe biserici creştine – o singură Biblie?
21 februarie – invitat: Dorin Dobrincu – istoric, Iaşi
Tema: Biserica în România comunistă
21 martie – invitat: Liviu Ciortuz – informatician, Iaşi
Tema: Despre inteligenţa artificială
25 aprilie – invitat: Dionis Bodiu –…
Vezi articolul original 33 de cuvinte mai mult
Costel Ghioancă: Apel pentru dreptul de a nu vedea atrocităţile teroriste
Dragi creştini (şi necreştini),
Cred că este deja un fapt uşor de observat că întreaga mass-media este infectată – pe lângă alte bo
li mai vechi ale ei – de noua modă în materie de senzaţional şi sete de sânge: difuzarea abuzivă, şi dincolo de orice limită a decenţei, a multor execuţii şi atrocităţi comise de grupările teroriste din lumea întreagă.
Nu mai poţi intra pe un site de ştiri şi nici măcar pe ”extensia virtuală a societății noastre” (așa-numitul FB), fără a fi copleșit de imagini macabre, care rămân pe retina chiar și a celui mai vânjos bărbat. Cum să tot dăm like-uri și share-uri la asemenea imagini?
Ce se află în spatele unor asemenea mecanisme sociale?
- Cred că pentru o mare parte dintre utilizatorii IT, click-urile care promovează asemenea imagini înfiorătoare nu sunt altceva decât inerția consumatorului virtual robotizat, cel de tip zombi. Filtrul rațiunii sale este demult scos din uz și tot ceea ce mai contează este să-și facă norma zilnică de ”like-uri”, așteptând resemnat ziua următoare, când o va lua de la capăt…
- O a doua categorie sunt curioșii cronici, cei ce nu se pot abține până când psihicul lor nu este lovit de unda de șoc. Este ca un fel de drog pentru unii. Da, toți suntem curioși din fire și mai scăpăm câte un click și atunci când nu ar trebui să o facem, dar unii nu pot trăi dacă nu află despre orice accident, scandal și crimă, cu cât mai sângeroase, cu atât mai bine – a (nu) se vedea știrile de la ora 5!
- În fine, o altă categorie de oameni este formată din cei cu bun simț. Oameni sinceri și sensibili la ceea ce se întâmplă în lume la ora actuală. O mare parte dintre ei sunt creștini, și prin promovarea acestor grozăvii mediatizate ei cred, de fapt, că fac un lucru bun: vor sensibiliza opinia publică, vor pune în mișcare resorturile ONG-urilor, îi vor determina pe creștini să se roage pentru cei persecutați, îi vor trezi pe guvernanții noștri etc.
De ce nu este bine să (mai) promovăm asemenea imagini șocante?
Cred că este timpul să ne oprim. Măcar unii dintre noi, cei ce înțeleg ce vreau să spun. Fac un apel sincer pentru dreptul de a nu vedea atrocitățile teroriste. Sintetizez doar câteva argumente:
- Imaginile cu execuțiile în direct nu ”scapă” în spațiul media, în mod accidental. Ele sunt deversate intenționat în lumea întreagă. Chiar filmările care se fac sunt profesionale, din mai multe unghiuri etc. Este foarte clar că scopul acestor filmulețe și imagini nu este de a-i determina pe creștini să se roage, ci acela de a semăna panica în lumea întreagă. Teroriștii își promovează acțiunile, ferocitatea și logistica de care dispun pe banii și pe lipsa de vigilenţă a unora dintre noi.
- Nu faceți confuzia că este vorba despre informare. Mass-media nu mai este de multă vreme un mijloc de informare, ci adesea este, fie o sursă de sub-informare, fie de dezinformare. Mass-media este o instituție de consum. Ea vinde un produs pe care oamenii îl cumpără. Punct. Dacă nu ar exista ”cerere”, nici ei nu ar mai promova ”oferta” teroriștilor. Aș face o apreciere – știu că unii nu veți rezona cu mine – și aș spune că mediatizarea acțiunilor teroriste nu va duce la limitarea persecuțiilor și atrocităților comise de ei, ci se va întâmpla exact invers: vor oferi în continuare ”material” de propagandă, faptele lor vor crește în număr și duritate.
- Este adevărat că unii creștini au fost sensibilizați prin ceea ce au văzut și se roagă mai mult pentru biserica persecutată, decât au făcut-o înainte. Întreb, totuși, oare de așa ceva avem nevoie pentru sensibilizarea bisericii lui Hristos? Nu mai credem în puterea Cuvântului lui Dumnezeu? Sunt cu totul de acord să umplem internetul de versete biblice care tratează problema suferinței, a martirajului, a atitudinilor pe care creștinii trebuie să le aibă, a perspectivei eterne unice în creștinism. De ce nu facem așa? Fraților, nu putem să ne lăsăm cu totul cuceriți de imagine! În Cuvântul lui Dumnezeu este putere și oamenii pot fi sensibilizați mai mult decât prin orice altceva. Altminteri, poate vom ajunge și la biserică să punem colaje de imagini și filme și vom trage predica pe dreapta. Dar, de două mii de ani se tot predică, fiindcă avem încredere că prin Cuvântul lui Dumnezeu inimile pot fi străpunse.
- Bărbaților, nu uitați că avem neveste și copii. Eu nu spun că nu ar trebui să plângem cu cei ce suferă din cauza persecuțiilor, că nu ar trebui să ne rugăm pentru ei, dar înseamnă asta că trebuie să abdicăm de la responsabilitatea pe care o avem față de familiile noastre? Nu suntem noi datori să purtăm de grijă, în primul rând, celor din casa noastră? Să ne lăsăm nevestele și copii pradă unor asemenea imagini groaznice? Acesta este modul în care îi ocrotim și îi îngrijim? Desigur, întrebările sunt retorice.
Nu mai aduc alte argumente, deși aș putea să o fac, dar repet: să ne oprim. Vă rog pe toți cei care înțelegeți mesajul transmis în acest articol să vă uniți împreună cu mine și să spunem „Nu!” mediatizării acțiunilor teroriste. Nu vrem să rămânem indiferenți, dar să avem o abordare biblică, bazată pe încrederea în Dumnezeu și în Cuvântul Său.
Vă mărturisesc faptul că iau foarte în serios posibilitatea de a-mi închide contul de FB. Sau, cel puțin să ”regândesc” lista de prieteni. Sper ca mesajul acesta să îi sensibilizeze măcar pe unii dintre voi, chiar dacă eu nu am apelat la imagini, ci la cuvinte…
Cu dragoste în Hristos Domnul,
Pastor Costel Ghioancă
http://bisericaadonai.ro/apel-pentru-dreptul-de-a-nu-vedea-atrocitatile-teroriste/


















