Evanghelicii din România și revoluția din decembrie 1989
După 40 de ani de comunism, românii și-au luat „porția de libertate” în decembrie 1989.
În toamna acestui an, în calitate de istoric și cercetător, voi participa la o conferință internațională cu o comunicare despre implicarea baptiștilor din România, dar și a celorlalți credincioși evanghelici în evenimentele revoluționare din decembrie 1989, care au avut ca și consecință prăbușirea comunismului.
Dată fiind tema particulară, lansez un apel prin care îi rog pe cititori să-mi semnaleze sau să-mi transmită mărturii, articole, cărți sau orice alt tip de sursă despre implicarea evanghelicilor din România în revoluția din decembrie 1989.
De asemenea, dacă sunt persoane care au participat la evenimentele amintite și vor să-mi spună mărturia dumnealor îi rog să lase un comentariu sau să mă contacteze.
Precizez faptul că sunt istoric și am publicat mai multe cărți și studii despre istoria evanghelicilor din România, iar informațiile le voi folosi în scop științific cu menționarea surselor. Scopul acestui demers este acela de a prezenta rolul credinței și a credincioșilor în prăbușirea comunismului din România.
Cărți publicate:
Marius Silveșan, Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România : de la Școala de Misiune la Institutul Teologic Baptist din București (1921-2021), Editura Carmel Print, Arad, 2021. (312 p). (ISBN -978-006-9631-11-9).
Marius Silveșan, Bisericile Creștine Baptiste din România: între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012, (410 p). (ISBN 978-606-537-145-3).
Marius Silveșan; Vasile Bel, Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru baptiștii din România între anii 1907-1947, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2017. (281 p). (ISBN 978-973-53-2138-3)
Marius Silveșan; Bogdan Emanuel Răduț, Cultele neoprotestante și drepturile omului: un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977), Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2014, (136 p). (ISBN 978-973-53-1177-3).
Ioan Bunaciu, Marius Silveșan, Pelerin spre patria cerească, , f. edit., București, 2013, (184 p).
Cu prețuire, Marius Silveșan
Tel. 0724915782
E-mail: marius.silvesan@yahoo.com
Video – lansarea cărții Biserică de stat, sau Biserică în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române 1928-2023 de Oliver Jens Schmitt
Joi, 11 mai 2023, a avut loc la Librăria Humanitas Cișmigiu din București în prezența autorului care a avut un dialog cu Gabriel Liiceanu și Magda Grădinaru.
Nu am ajuns la lansare și nu mi-am cumpărat încă cartea care a stârnit multe polemici în mediul online, dar o voi cumpăra. Am citit cartea 1918-2018 România în 100 de ani. Bilanțul unui veac de istorie scrisă de același autor, carte pe care o recomand celor interesați de istoria României în secolul XX și prima parte a secolului XXI.
Cei de la Humanitas au filmat lansarea cărții despre istoria BOR, iar înregistrarea este disponibilă pe canalul de YouTube al editurii.
Dănuț Mănăstireanu – Moștenirea comunismului
Marxismul, baza ideologică a comunismului, încearcă să răstoarne Evanghelia creștină. El prezintă o versiune specifică a antropologiei (studiul experienței umane), a soteriologiei (doctrina mântuirii) și a escatologiei (studiul sfârșitului) și pretinde că oferă salvare pentru o lume în criză. În timp, această viziune utopică s-a transformat într-o realitate distopică și a făcut peste o sută de milioane de victime.
Când comunismul s-a prăbușit ca sistem politic, poporul eliberat s-a așteptat ca lucrurile să se schimbe peste noapte, la fel cum s-a întâmplat cu evreii după ce au părăsit Egiptul (Exodul 16:1-3). Dar curând și-au dat seama că, deși ei ieșiseră din comunism, comunismul nu ieșise încă din ei. Zidul Berlinului a căzut în vara anului 1989, dar un zid a rămas în continuare în mințile și inimile oamenilor. Moștenirea continuă a comunismului este prezentă sub diverse forme în societățile și bisericile din Europa Centrală și de Est.
Cotește articolul integral pe https://danutm.wordpress.com/2023/03/01/mostenirea-comunismului/#like-35063
În acest articol Dănuț prezintă în prima parte caracteristicile marxismului ca bază ideologică a comunismului, idei prelucrate și de Lenin, de unde marxism-leninismul, iar în partea a doua impactul acestor idei asupra bisericilor creștine din Europa Centrală și de Est. De remarcat că, precum Zidul Berlinului construit în august 1961 și prăbușit în noiembrie 1989, zid care a devenit simbolul divizării Europei, tot așa un zid imaginar a rămas în mințile și inimile oamenilor din această parte a lumii arătând că deși comunismul se prăbușise, ideile sale erau și sunt încă prezente sub diverse forme și astăzi.
Apariții editoriale (60) – Marius Silveșan, Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România (1921-2021)

Sunt bucuros să anunț apariția celei mai noi cărți la care am lucrat. Intitulată Istoria unei secol de educație teologică baptistă în România. De la Școala de misiune la Institutul Teologic Baptist din București (1921-2021), această lucrare se concentrează pe evoluția istorică a educației teologice baptiste din România pe parcursul perioadei 1921-2021. Lucrarea a apărut la Editura Carmel Print, Arad. Prețul unui exemplar este de 35 de lei, iar pentru un pachet de 3 cărți prețul este de 100 de lei.
Cei care sunteți din Arad sau zona apropiată puteți lua legătura zilele acestea cu Emanuel Jurcoi.
De asemnea, țin să mulțumesc tuturor celor care și-au adus contribuția într-un fel sau altul la apariția acestei lucrări.
Mulțumiri deosebite domnului Mircea Bulatov care mi-a realizat coperta cărții.
Postez mai jos cuprinsul cărții.



Arad, 10 septembrie 2022 – lansarea Muzeului de Istorie Baptistă

Astăzi, 10 septembrie 2022, se lansează la Arad, Muzeul de Istorie Baptistă sub egida Centrului de Istorie Genealogie și Statistică Baptistă din Arad (CIGSB), centru care editează și Revista Arhiva Baptistă.
Mai multe detalii pot fi obținute de la istoricul Emanuel Jurcoi
Telefon: 0751 994 515
E-mail: emanuel_jurcoi@yahoo.com
Mai jos o aveți o prezentare a muzeului.
Conferința Căderea regimurilor comuniste în Europa și în lume cu Stelian Tănase
Miercuri seara, 8 iunie 2022, scriitorul Stelian Tănase a fost invitatul profesorului Adrian Cioroianu, directorul general al Bibliotecii Naționale a României, să vorbească despre Istoria căderii regimurilor comuniste, volum publicat la Editura Publisol.
Volumul Istoria căderii regimurilor comuniste a apărut prima dată în anul 2009 la Editura Humanitas.

Conferința Căderea regimurilor comuniste în Europa și în România – Biblioteca Națională a României, 8 iunie 2022

Biblioteca Națională a României începe un ciclu de conferințe lunare care vă va prilejui întâlniri cu intelectuali români de marcă și cu subiectele calde ale zilei (plus subiectele din cărțile noi ale acelor intelectuali!).
Cel care deschide acest ciclu este scriitorul, profesorul, omul de televiziune etc. Stelian Tănase, nume binecunoscut dvs. – miercuri, 8 iunie a.c., de la ora 17h30, in sala #Atrium a #BiblioNatio, dl Tănase ne va vorbi despre cum s-a ajuns de la căderea regimurilor comuniste până la situația de azi din (Est)Europa.
În deschiderea evenimentului, un program artistic – o surpriză, și pentru invitat, și pentru cei ce vor participa.
După conferință, o ședință Q&A: invitatul va intra in dialog cu publicul.
Apoi, la final, o sesiune de autografe pe cea mai recentă carte a dlui Stelian Tănase.
https://www.facebook.com/100008814226504/posts/2843061819330931/?d=n
Revista Arhiva Baptistă Anul I, Nr. 2/ septembrie 2019 – Baptiștii români în Primul Răzbi Mondial 1914-1918
Cel de-al doilea număr al Revistei Arhiva Baptistă tratează implicarea baptiștilor români în cadrul Primul Război Mondial (1914-1918), un eveniment cu implicații majore, din punct de vedere politic, social, cultural și chiar religios.

De ce este important pentru noi să cunoaștem ceea ce s-a întâmplat acum mai bine de 100 de ani? Pentru că face parte din trecutul nostru, pentru că este o istorie pe care trebuie să ne-o asumăm și înțelegând trecutul să putem construi viitorul. Deși a fost un conflict devastator care a produs multă suferință, mai multă decât s-ar fi așteptat orice conducător politic, Dumnezeu s-a folosit de răul și suferința produse pentru a-și zidi biserica Sa, a folosit tranșeele, lagărele și spitalele ca laboratoare pentru a-și căli și forma noua generație de pionieri care să fie motivată să lupte în războiul spiritual. Mai apoi, aceștia au luptat pentru drepturile lor, au suferit pentru credința lor, au fost antrenați fizic să depună orice efort pentru a transmite Evanghelia.
Prin urmare, este dificil să înțelegem secolul XX fără să cunoaștem Primul Război Mondial, un eveniment cu un impact uriaș nu numai în plan politic și social, ci și în cel religios, inclusiv pentru România. Acesta aduce cu sine schimbări de natură politică și socială care vor permite răspândirea credinței baptiste printre cei de pe front și cei de acasă. Soldații români vor intra pe front în contact cu învățăturile Scripturii, vor fi confruntați cu pericolul morții și își vor pune întrebări referitoare la scopul vieții pe pământ. Astfel se explică numărul relativ mare de convertiri la credința baptistă și avântul de a împărtăși această veste bună și altora. Totodată, războiul îi aduce împreună pe românii din Muntenia, Moldova, Dobrogea, Ardeal, Banat care se vor uni în cadrul aceluiași stat formând România Mare în 1918. Dar mai mult decât atât, îi aduce împreună pe credincioșii baptiști care se vor întâlni în anul 1919 pentru a pune bazele unei organizații comune, Uniunea Comunităților Creștine Baptiste cunoscută astăzi sub denumirea de Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România.
Aspectele menționate mai sus cuprind doar câteva din aspectele multiple surprinse în cadrul acestui număr al Revistei Arhiva Baptistă, unde vorbim și de implicarea baptiștilor germani grație documentării realizate de Mihai Ciucă, de implicarea socială, despre eroi, dar și despre modul în care acest conflict a fost reflectat în presa baptiștilor români din America.
Mai jos aveți cuprinsul numărului curent.

entru detalii și abonamente îl puteți contacta pe istoricul Emanuel Jurcoi, directorul Centrului de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad care este și redactorul șef al revistei.
👍 Abonează-te la Arhiva Baptistă
📞 0751 994 515 – Emanuel Jurcoi
Pentru mai multe detalii a se vedea și Pagina de Facebook Arhiva Baptistă.
Vezi și
Fă-ți un abonament la Revista Arhiva Baptistă
Revista Arhiva Baptistă Anul I, Nr. 1/ mai 2019 – Georgiu Slăvu
Revista Arhiva Baptistă Anul I, Nr. 1/ mai 2019 – Georgiu Slăvu
În primăvara anului 2019 ieșea pe piață prima revista de istorie baptistă în limba română purtând numele de Arhiva Baptistă. Revista este editată de către Centrul de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad. Dintre obiectivele publicației le menționăm pe acelea de a aduce în actualitate istoria baptiștilor din România și nu numai, precum și familiarizarea fiecărui baptist cu istoria sa.
Revista apare o dată la 4 luni având o apariție de 3 numere pe an. Prețul unei reviste este de 14 lei, iar un abonament costă 35 de lei și cuprinde cele trei numere ale revistei Arhiva Baptistă care apar într-un an împreună cu taxele poștale.
Este de menționat și faptul că prin intermediul abonamentelor este susținută activitatea Centrului de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad care cuprinde: sesiunile de comunicări lunare, muzeul, biblioteca și desigur revista.

Revenind la primul număr este de menționat faptul că el a fost tipărit în luna mai 2019 fiind un număr tematic dedicat personalității și activității lui dascălului, pastorului și evanghelistului Georgiu Slăvu cunoscut și ca Gheorghe Slăv sau Gheorghe Slev.
Georgiu Slavu a fost originar din comuna Ciuci, care este astăzi cunoscută sub numele Vârfurile, din județul Arad, unde s-a născut în anul 1869. Părinții săi au fost țărani sau „părinți plugari”, după cum îi descrie Alexa Popovici. Cu toate acestea, el a avut parte de o educație buna, urmând cursurile la Școala Normala Preparandia din Arad și a devenit
învățător sau „dascăl confesional” la școala confesionala greco-orientala din Aciuța, județul Arad, aceasta fiind „școala confesionala a Bisericii Ortodoxe” din localitate.
Georgiu Slavu a rămas un model despre cum sa faci misiune, atât în orașe dar și în sate izolate. El a rămas un model în căutarea și găsirea surselor de calitate pentru pregătirea predicilor deschizând drumul spre mesajele rostite de prințul predicatorilor – C. H. Spurgeon. Munca sa de traducere din limba germana a predicilor lui Spurgeon reprezinta un trigăt către generația noastră pentru a ne educa un simț acut în ascultarea și pregătirea predicilor.
De asemenea, el a fost un evanghelist al epocii sale prin scrierea de cărți și editarea de reviste, astfel că mulți oameni au găsit adevarul Evangheliei prin scrierile sale. A știut ce înseamna să jertfești din buzunarul propriu, dar și bucuria de a găsi oameni care să creadă atât de mult într-o astfel de lucrare încât să o sponsorizeze financiar. El rămâne o pildă și o încurajare pentru toți cei care trec prin amenințări și suferințe pentru credința lor. Dincolo de toate aspectele menționate mai sus, preluate din informațiile furnizate în revistă de istoricul Emanuel Jurcoi, Georgiu Slavu a fost un om care și-a pus la dispoziție toate darurile și talentele sale pentru a sluji cât mai bine comunitatea, dar mai presus de toate pe Dumnezeu.
Atașez mai jos și o imagine cu cuprinsul acestei reviste care a avut o contribuție importantă și din partea lui Mihai Ciucă care a scris despre James Memorial Training School din București, numele sub care era cunoscută în America Școala Baptistă de Fete.

Pentru detalii și abonamente îl puteți contacta pe istoricul Emanuel Jurcoi, directorul Centrului de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad care este și redactorul șef al revistei.
👍 Abonează-te la Arhiva Baptistă
📞 0751 994 515 – Emanuel Jurcoi
Pentru mai multe detalii a se vedea și Pagina de Facebook Arhiva Baptistă.
Vezi și
Secvențe din istoria Seminarului Teologic Baptist între anii 1921-2021 (dialog Marius Silveșan cu Emanuel Jurcoi)
Prin intermediul acestui dialog doi istorici care s-au aplecat asupra istoriei baptiștilor din România realizează o incursiune prin unele dintre evenimentele care au jalonat istoria Seminarului Teologic Baptist pe parcursul perioadei 1921-2021 Acest material este realizat sub forma unui dialog între Drd. Emanuel Jurcoi de la Centrul de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad și Dr. Marius Silveșan, profesor de istorie și istoric. Acest dialog realizat la Arad, leagănul instituțional al baptiștilor din România a fost realizat cu ocazia celebrării a 100 de ani a Seminarului Teologic Baptist din București, în prezent Institutul Teologic Baptist din București.
Video: Ce este secularizarea? cu Mihai Maci și Dănuț Mănăstireanu
Colecționarul de istorie: Cum a înfruntat România tifosul în 1917. Doctori fugiți din spitale, bolnavi abandonați în gări.

Semnale fuseseră, și încă destule: epidemia de tifos care făcuse praf vecina Serbia în 1915-1016, tentativa de epidemie de holeră din Dobrogea în toamna lui 1916 – curajos stăpânită din timp de eroicul doctor Ioan Cantacuzino.
Dar statul român n-avusese ochi să vadă și urechi să audă. Politizate și corupte până-n vârful degetelor, instituțiile erau paralizate.
Iar când, în iarna 1916-1917, în Moldova a izbucnit tifosul, peste poporul român s-a abătut Iadul.
În ultima provincie încă neocupată de invadatorii germano-austro-ungaro-bulgaro-turci se înghesuiseră rămășițele armatei române, administrația și valurile de refugiați.
După dezastruoasele înfrângeri din Dobrogea, Transilvania și Țara Românească, situația era oricum la limită. În țară intraseră și un milion de soldați ruși, care preluaseră frontul. Hrana era puțină, oamenii luptau la propriu pentru o scândură deasupra capului, spitalele gemeau de răniți, mizeria era de nedescris.
Peste toate, iarna venise cu zăpezi și geruri cumplite.
Doctori fugiți din spitale, bolnavi abandonați în gări, antivacciniști avant la lettre. Cum a înfruntat România tifosul în 1917
Metehnele României din timpul Primului Război Mondial sunt încă prezente și astăzi. Și astăzi sunt numiți oameni în funcții publice pe criterii politice fără competențe profesionale, iar sistemul sanitar a fost surprins nepregătit la provocările epidemiei de Covid 19.
Ce este secularizarea? – Dicționar de idei și ideologii cu Mihai Maci și Dănuț Mănăstireanu

Secularizarea nu se referă la dispariția religiei, ci la cunoașterea acesteia. Pe de o parte, Modernitatea – cu deschiderea ei – duce la pierderea unității religioase a omului medieval european și la compararea sistemului lui de credințe și de practici ritualice cu cele ale altor culturi. Pe de alta, creștinismul însuși se divide (de la un moment dat tot mai accelerat), se confruntă – timp de peste un veac – și nu-și găsește liniștea decât depășind conflictul religios printr-un acord rațional. Știința ce se naște în secolul XVII va disloca explicațiile imediate și voluntariste ale tradiției, opunându-le nu doar procesul deductiv al cunoașterii moderne, ci și puterea modelatoare a tehnologiilor, care au schimbat fața lumii și destinele oamenilor. În fine, creștinismul însuși intră într-o lungă perioadă de reflecție, de la traducerea Bibliei în limbile vernaculare, la confruntarea cu alte tradiții, cu știința și cu lumea pe care modernitatea a construit-o. Secularizarea nu e nimic altceva decât proiecția felului în care lumea modernă se raportează la creștinism și acesta din urmă își înțelege rosturile în modernitate. Timpul pe care ne e dat a-l trăi nu e unul lipsit de religie; atâta doar că aceasta și-a pierdut rolul central și universal pe care-l avea pentru omul medieval. Provocarea secularizării nu e aceea a ateismului invadator, ci aceea a unei credințe, deopotrivă smerită și surâzătoare.
În căutarea identităţii. O abordare critică a relativismului antropologic postmodern – Alin Cristea
Identitatea individului sau a unei colectivități sunt aspecte care ar trebui să ne intereseze în contextul postmodern contemporan. Tocmai de aceea este utilă semnalarea structurii lucrării de licență a lui Alin Cristea primită pe email în cadrul unui newsletter. Este de menționat și faptul că lucrarea a fost susținută în anul 1999 la absolvirea Institutului Biblic Emanuel Oradea (actuala Universitatea Emanuel din Oradea), Facultatea de Teologie, specializarea: teologie baptistă.
Structura lucrării de licență În căutarea identității. O abordare critică a relativismului antropologic postmodern
Istorie Baptistă: Evenimentele anului 1920 din lumea baptistă din România, văzute în 2020
https://istoriebaptistablogul.blogspot.com/2020/01/evenimentele-anului-1920-din-lumea.html?m=1
Anul 1920 este cel al organizării Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din România, dar și cel în care se pune problema drepturilor drepturilor religioase ale baptiștilor din România.
În ceea ce privește rolul lui James Henry Rushbrooke a se vedea cartea despre implicarea lui în obținerea și păstrarea drepturilor religioase ale baptiștilor din România.
Gordon Conwell – Status of Global Christianity 2020
Every year in the International Bulletin of Mission Research, Gordon Conwell Theological Seminary present an annual snapshot of global Christianity, a one-page version of which can be downloaded for free here. The table provides a statistical overview of the world’s 2.5 billion Christians and their activities.
https://gordonconwell.edu/center-for-global-christianity/resources/status-of-global-christianity/
Cântările Evangheliei, Ediția a X a 1968, reeditată în 1988.
Cântările Evangheliei, Ediția a X a 1968, reeditată în 1988.
*
*
*
*
*
Arad, 19 iulie 2019 – Evoluția legislativă în perioada comunistă
Vineri, 19 iulie 2019, Centrul de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad organizează o ședință de comunicări despre Evoluția legislativă în perioada comunistă. Comunicarea va urmări cu precădere evoluția legislației religioase încadrată în cadrul mai larg al transformărilor aduse de instaurarea și consolidarea comunismului în România.
București 12 mai 2019 : lansarea cărții Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947
Duminică, 12 mai 2019 de la ora 18 la Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” din București va avea loc lansarea cărții Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947
Scopul prezentării unui astfel de subiect este acela de a face cunoscute lucrările mărețe ale lui Dumnezeu atât din prezent, cât și din trecut. Totodată suntem mulțumitori pentru jertfa pe care J. H. Rushbrooke a depus-o în vederea obținerii și păstrării libertății religioase pentru credincioșii evanghelici din România în prima jumătate a secolului al XX – lea.
De asemenea, cartea evidențiază implicarea Bisericii în societate, aceasta fiind și în acest fel o mărturie pentru lumea în care trăim.
La acest eveniment vor vorbi:
Bogdan Emanuel Răduț – istoric Biserica Creștină după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România
Cătălin Vasile – Director și fondator Prodocens Media
Ovidiu Rusnac – pastor Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” București
Marius Silveșan – istoric, coautor al cărții
Stelian Tănase „Cu filmele lui Sergiu Nicolaescu trecutul croit de propaganda regimului a căpătat un chip”
Politologul Stelian Tănase cu o analiză interesantă despre modul în care a fost modelat „omul nou”.
Comunismul dorea crearea unui om nou care să nu mai fie legat de valorile religioase sau politico – democratice, ci de cele comuniste. Impunerea modelului omului nou, preluat din creștinism și introdus în comunism, a fost o încercare de reconstrucție socială, ideologică și chiar religioasă a societății, în cazul de față a celei românești în a doua jumătate a secolului XX.
Iată acum două fragmente relevante din analiza „fenomenului Sergiu Nicolaescu” realizată de Stelian Tănase.
Cu filmele lui Nicolaescu trecutul croit de propaganda regimului a căpătat un chip. A fost o parte importantă din așa zisa epopee națională, care zidea cultul lui Ceaușescu. ” Omul nou” a fost modelat mai mult de asemenea filme spectaculoase decît de anostele plenare ale CC al PCR. Trebuia să credem că scenariul, ficțiunea de pe ecran era adevăr curat. Chiar așa se întîmplase în istorie. Ni se livra un drog. Pe scurt, Mihai Viteazu era de fapt Ceaușescu. (…)
Nicolaescu a fost o piese esențială în angrenajul propagandistic al regimului. Ceaușescu și-a dorit o epopee națională care să îl infățișeze ca pe un continuator al politicii domnitorilor, care să îi confere o anumită legimitate (lipsă). Îi oferea și un alibi despotismului său de tip feudal. Textele partidului le regăsim astfel rostite de multe personaje – de la Mihai Viteazu la Mircea cel Bătrîn, la comisarul Miclovan. etc. Un singur exemplu – sintagma “cu mîinile curate” este luată din plenara CC PCR din aprilie 1968, cînd Pătrășcanu a fost reabilitat. S-a pretins atunci de la tribună că trebuie să construim comunismul cu mîinile curate, nu cum o făcuse Dej, cu miinile pline de sînge. Ceaușescu era astfel înfățișat ca liderul care avea miinile curate. Replica este servită de Ilarion Ciobanu lui Nicolaescu in filmul cu același titlu Cu miinile curate într-un București care arăta ca un Chicago în timpul lui Al Capone. Asemenea ex. de mistificare sunt nenumărate în filmele lui Nicolaescu&Popovici. (…)
https://www.stelian-tanase.ro/omul-nou-eroul-din-epopeea-nationala/
Introducere – Rolul lui James Henry Rushbrooke
Pentru cei interesați prezint mai jos introducerea cărții Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947.

Introducere
James Henry Rushbrooke (1870-1947), lider baptist englez, a fost cel de-al șaselea președinte al Alianței Mondiale Baptiste, aflându-se la conducerea acestei instituții între anii 1939-1947.
Suportul său s-a îndreptat către baptiștii de pe continentul american, Asia, Africa, Europa și implicit a celor din România pe parcursul primei părți a secolului XX. De aceea, ca și creștini baptiști, dar și ca români, este important să cunoaștem și să apreciem munca asiduă a acestui om al lui Dumnezeu.
Este cunoscut faptul că baptiști din România au beneficiat de prezența lui James Henry Rushbrooke care a fost capabil să înțeleagă corect problemele acestora și nu s-a lăsat intimidat de presiunea și criticile venite pe de-o parte din partea presei românești din acea vreme, iar pe de alta din partea Bisericii
Ortodoxe Române. Prin prezența sa a stârnit multe valuri și agitație pentru că era atât un intelectual de marcă, un poliglot, dar și un temerar, un om care știa să lupte pentru drepturile celor pe care îi reprezenta.
Datorită funcțiilor deținute și a cunoașterii situației politice, sociale și religioase de pe continentul european acesta s-a implicat activ în obținerea și respectarea libertății religioase pentru baptiștii din România. A venit ca reprezentat al baptiștilor din întreaga lume, aproape în fiecare an, uneori chiar și de două ori într-un an ca să stea de vorbă cu frații, să fie alături de suferințele ce le îndurau, să-i încurajeze. De asemenea, acesta a fost în audiență la Rege, prim-ministru și unii miniștrii, parlamentari, ambasadori și oameni de stat pentru a le explica că baptiștii din România sunt loiali statului și că nu vor să dezmoștenească pe nimeni, ci doar să fie credincioși lui Dumnezeu.
Despre J. H. Rushbrooke s-a scris în România, cu precădere în presa vremii, iar la moartea lui, frații au publicat în revista cultului, „Îndrumătorul Creștin Baptist”, cuvinte din cele mai mari. Dintre acestea amintim: „Am pierdut pe cel mai mare frate al nostru!”; „A căzut un cedru din Liban”; „Un mare luptător pentru libertatea religioasă”. Profesorul Ioan Bunaciu, director al Seminarului Teologic Baptist din București între anii 1970-1988, care s-a preocupat și de istoria baptiștilor din România, a evocat la rândul său figura Dr. James HenryRushbrooke evidențiind faptul că acesta a fost conducător al Alianței Baptiste Mondiale, mare diplomat „și a avut un rol important în apărarea drepturilor baptiștilor din România în perioada de dinaintea celui de-al doilea război mondial”.
Plecând de la aspectele menționate, prin intermediul acestei cărți publicăm pentru prima dată o lucrare în limba română despre activitatea lui James Henry Rushbrooke în sprijinul apărării libertății religioase a baptiștilor din țara noastră. Acest demers l-am considerat cu atât mai necesar, cu cât anul acesta (2017) se împlinesc 70 de ani de la moartea omului lui Dumnezeu, James Henry Rushbrooke.
Prin parcurgerea acestei lucrări veți putea aprecia dragostea, curajul, dăruirea de sine, pasiunea Dr. James Henry Rushbrooke pentru Dumnezeu, dar și pentru credincioșii baptiști din întreaga lume. Această carte este una de aducere aminte și are rolul de a face cunoscut ce a realizat J. H. Rushbrooke pentru poporul baptist din România, integrând cuvântări, intervenții și documente identificate în presa românească, străină sau în arhive.
Cartea se deschide cu o prefață semnată de domnul conferențiar universitar Daniel Mariș, rectorul Institutului Teologic Baptist din București în cadrul căreia evocă importanța libertății religioase pentru baptiști. Urmează o introducere în cadrul căreia sunt prezentate informații despre omul și liderul James Henry Rushbrooke, alături de elementele care fac din această lucrare una inedită. Se continuă apoi cu un studiu al profesorului universitar Otniel Ioan Bunaciu, fost președinte al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, secretar general și președinte al Federației Baptiste Europene. Domnia sa scrie despre Alianța Mondială Baptistă și lupta pentruobținerea libertății religioase a baptiștilor din România.
Urmează o biografie a Dr. J. H. Rushbrooke completată de un studiu privind vizitele acestuia în România și necesitatea implicării sale în asigurarea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din țara noastră. În cadrul acestei secțiuni sunt prezentate succint informații privind situația comunității baptiste din România în prima parte a secolului XX, împreună cu motivele care au făcut necesară intervenția Dr. J. H. Rushbrooke. Se regăsesc aici date despre fiecare vizită în parte împreună cu un tabel în care sunt prezentate doar informațiile cronologice ale misiunilor sale în România pe parcursul perioadei menționate. Informațiile enunțate mai sus sunt completate de un tabel cronologic care are rolul de a-l familiariza pe cititor cu cele mai importante evenimente din viața și activitatea lui J. H. Rushbrooke și aspectele legislative care au conturat situația drepturilor și libertăților baptiștilor din România pe parcursul perioadei analizate.
Partea cea mai consistentă a lucrării este reprezentată de secțiunea Documente. În cadrul acesteia prezentăm cronologic acțiuni, luări de poziție, audiențe, legislație, dar și mesaje de încurajare adresate credincioșilor baptiști din România care treceau prin persecuții pe baza informațiilor furnizate de presa românească și străină.
Postfața acestei lucrări, scrisă de Dr. Constantin Ghioancă, se apleacă asupra discuției despre libertatea negativă vs. libertate pozitivă cu scopul de a înțelege mai bine personalitatea lui Rushbrooke, erudiția sa, formarea intelectuală și ideologică într-un climat cât se poate de fertil în ce privește discuțiile despre libertate, în general, și despre libertatea religioasă, în particular.
În finalul acestei introduceri dorim să evidențiem faptul că scopul nostru nu a fost acela de a-l lăuda pe Dr. J. H. Rushbrooke și activitatea sa, ci pe Dumnezeu care ridică oameni cu scopul de a duce la îndeplinire planul Său.
Autorii
Baptiștii din România după 1989
Istoriografia baptistă cuprinde cu precădere lucrări (inclusiv articole) care tratează cea de-a doua parte a secolului XX. Aspect de altfel de înțeles dat fiind interesul pentru perioada comunistă, dar și impactul acesteia asupra mentalului colectiv.
Pe de altă parte, sursele privind această perioadă sunt mult mai multe și într-o anumită măsură accesibile. Avem documente în cadrul mai multor arhive din țară și străinătate.
Un alt motiv pentru care perioada comunistă a suscitat un interes mai mare se datorează problematicii, încă neelucidată pe deplin, a colaborării cu Securitatea care acționa ca și poliție politică. În acest context au apărut poziționări și repoziționări, inclusiv în mass media laică, dacă putem vorbi și de una religioasă.
Dacă despre perioada interbelică și cea comunistă avem lucrări cu caracter istoric, mai mult sau mai puțin obiective, realizate cu aplecare către adevăr sau nu, despre istoria baptiștilor din România după 1989 sunt mult mai puține lucrări. Personal nu cunosc o carte sau un articol care sa trateze această perioadă prin integrarea istoriei confesionale baptiste în cea a României, dat fiind faptul că, oricât ar dori unii, acestea nu pot fi despartite. Ma refer la o istorie care sa integreze referiri atât la plusuri cât și la minusuri, la realizări și nerealizări, la aspecte pozitive și la cele mai puțin pozitive. Sa privească ca un tot unitar toate zonele istorice ale României. Înțelegând prin aceasta, referiri echilibrate atât la zona de vest, nord-vest unde prezența baptiștilor este mai mare, cât și la zona de sud și est. La instituțiile emblematice ale acestora.
O privire sumară asupra perioadei de după 1990, având ca moment de cotitură anul 1989 ne permit să observăm faptul că baptiștii români au facut unele schimbări imediat după Revoluția din decembrie 1989, iar altele mai târziu. Este de înțeles într-o anunită măsura faptul că apraoape 50 de ani de comunism și-au pus amprenta asupra modului de gândire și de acțiune. Totuși, mai încet sau mai repede, aceștia s-au conectat la lumea liberă, au adoptat reforme care au schimbat forma exterioara de închinare.
Au apărut posturi de radio, reviste si instituții de învățământ preuniversitar și universitar.
La nivel universitar funcționează două mari instituții de învățământ baptiste, Institutul Teologic Baptist la București și Universitatea Emanuel din Oradea.
De menționat că baptiștii nu au nici acum un post de radio oficial sau televiziune precum Biserica Ortodoxă Română sau, mai aproape de spațiul confesional evanghelic, Biserica Adventistă. Radio Vocea Evangheliei este un post de radio al Alianței Evanghelice din România. Alianța Evanghelică din România nu are și un post de televiziune propriu, însă există două posturi de televiziune pe care doresc să le menționez aici. Este vorba de Credo TV și Alfa Omega TV deținute după cunoștințele mele de persoane din mediul penticostal, sau cu afiliere penticostală fapt reflectat și în grila de programe. A se vedea în acest sens și emisiunile de la Alfa Omega TV care reflectă o politică editorială carismatică.
In privința mass media lucrurile stau mai bine in sensul că există un organ oficial de presă, respectiv Revista Creștinul Azi. De asemenea, la Arad apare Revista Farul Creștin, cea care a fost până în anul 1945 organul oficial de presă al baptiștilor din România.
La nivel editorial baptiștii au o editură proprie, dar nu și tipografie.
Ar fi interesant de văzut ce îi unește pe baptiștii din România și ce anume îi separă, aspecte interesante dacă luăm în considerare faptul că este confesiunea evanghelică (neoprotestantă) cea mai veche (sec XVII) și cu cea mai veche prezență în spațiul românesc (sec XVIII).
Societatea contemporană vine cu provocările ei motiv pentru care este nevoie să ne cunoaștem trecutul ca să putem învăța din el.
Baptiștii români şi implicarea acestora în Marea Unire din 1918
Anul 2018 este unul important si pentru comunitatea baptista din România, fapt evidențiat si de aparițiile editoriale care vin sa prezinte implicarea baptiștilor in evenimentele din anul 1918 sau premergătoare acestuia.
Dintre aparițiile editoriale care fac o legatura între baptiștii români si Unirea din 1918, Conf. Univ. Dr. Mihaela Bucin de la Universitatea din Seghedin s-a oprit la două lucrări despre care puteți citi AICI.
Baptiștii și Marea Unire din 1918: adevăruri și fapte scrisă de Vasile Bel și Daniel Stoica
Cea de-a doua lucrare este realizată de Teodor – Ioan Colda, cuvânt înainte Daniel Mariș și se intitulează Biserica Baptistă Golgota din București și Marea Unire a Românilor.
Ambele volume evidențiază implicarea baptiștilor în societatea românească la începutul secolului XX, atât în timpul Războiului pentru Reîntregire Națională, cât și în anul de grație 1918 când s-a realizat România Mare prin unirea provinciilor românești cu Regatul României.
Aceste lucrări, scrise de către pastori baptiști, constituie un imbold pentru cercetarea istoriei baptiștilor din acea perioadă într-un mod sistematic.
Revenind la subiectul celor două volume este de evidențiat contribuția importantă pe care acestea o aduc la cunoașterea istoriei confesionale și implicit a celei naționale.
Cartea scrisă de Vasile Bel și Daniel Stoica este un volum care cuprinde pe lângă articole de presă referitoare la baptiștii din România și Marea Unire din 1918, care constituie materialul principal al cărții, documente de arhivă, secțiune care merită îmbunătățită, precum și mărturii despre baptiști români care au participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia ce s-a ținut la 1 decembrie 1918.
Cea de-a doua lucrare prezentată și în ordinea apariției editoriale este a Lect. Univ. Dr. Teodor-Ioan Colda care dovedește si onaplecare asupra istoriei comunității baptiste din România pe parcursul secolelor XIX și XX.
Biserica Baptistă Golgota din București, a cărei istorie seculară se împletește cu cea a României moderne, are meritul de a fi un far de lumină în orașul București. Implicarea acesteia în treburile cetății, atașamentul față de valorile creștine și naționale, precum și oamenii dedicați Cuvântului lui Dumnezeu, precum Constantin Adorian, sunt evidențiate de această lucrare. Meritul cărții constă și în prezentarea într-un mod cronologic și concis a evoluției din punct de vedere spiritual și administrativ, dar și a implicării în plan social a Bisericii Baptiste Golgota din București, prima biserică baptistă română din Vechiul Regat. La un secol de la Marea Unire din 1918, cartea documentează implicarea credincioșilor baptiști în realizarea idealului de veacuri al românilor, acela de a trăi liberi și a avea un stat al lor.
Demersul editorial este unul binevenit, iar subiectul este de asemenea interesant și de dorit a fi inteles, cu atât mai mult cu cât anul 2018 este Anul Centenar al României.
Criterii noi privind acordarea titlului științific de doctor
Studenții admiși la doctorat începând cu anul universitar 2018-2019 vor trebui să aibă în vedere noile cerințe stabilite de către Ministerul Educației.
Astfel, nu va mai fi suficient ca doctorandul să susțină trei referate, iar teza să-i fie validată de o comisie de referenți și, mai apoi, de CNATDCU.
Toți doctoranzii vor fi obligați ca, în cei trei ani legali de studiu, să publice articole de specialitate în reviste științifice. Criteriile diferă de la domeniu la domeniu, la fel și tipul de reviste indicate în Ordinul ministerial.
Dintre toate cele 35 de domenii doctorale omologate în România prin tot atâtea comisii de specialitate ale CNATDCU, cel mai mare semn de întrebare îl ridică domeniul Științe militare, Informații și Ordine publică, fiindcă aici au fost descoperite cele mai multe teze plagiate.
Ordinul 5110 din 17 septembrie 2018 al Ministerului Educației Naționale poate fi citit și descărcat în format PDF printr-un click AICI
Credincioșii baptiști și Marea Unire de la 1918: o discuție istorică, teologică și culturală – Adonai București, 18 noiembrie 2018
În Primul război mondial existau doar câteva facțiuni protestante în România. Printre acestea se numără și baptiștii.
Care a fost rolul acestora în marea unire? Au fost ei dizidenți, împotrivitori unirii, așa cum presupun unii? Cum au străbătut ei vremuri așa de frumoase pentru această națiune, dar așa de complicate, cu niște convingeri ferm ancorate în Scripturi?
Formatul întâlnirii va fi unul antrenant, de tipul întrebări și răspunsuri, împreună cu invitații noștri speciali.
În compania pastorului Vasile Bel, autor al cărții „Baptiștii și marea unire din 1918” și a istoricului Dr. Marius Silveșan vom analiza aspectele istorice ale relației baptiștilor cu Marea unire.
De asemenea, vom analiza și latura teologică a baptiștilor împreună cu Drd. Nicu Sotir, pastor la Biserica Baptistă Logos din București și Romică Tilă, coordonator în cadrul asociației „Alege viața” și fundației „Romania proculture.” În ce mod teologia și practica baptiștilor le-au influențat convingerile politice și cetățenești.
De asemenea Drd. Cristian Popescu, specializat în filosofie, ne va ajuta să înțelegem mai bine lumea de la începutul veacului trecut, abordând aspectele socio-culturale ale României acelor vremuri.
Moderatorul serii va fi Dr. Ștefan Cornu, pastor al bisericii gazdă, biserica Adonai.
Va fi un timp de reflecție asupra trecutului și asupra unor oameni care nu s-au sfiit să creadă și să trăiască potrivit Sfintelor Scripturi în vremuri în care ar fi putut fi înțeleși total greșit.
https://www.facebook.com/events/305829010017795
Oliver Jens Schmitt : Observăm tensiuni mari în sânul populației românești – între BOR și Biserica Greco-Catolică, între BOR și români neoprotestanți, între BOR și un milion de stiliști
În presa românească a apărut recent un interviu cu istoricul Oliver Jens Schmitt, despre relația dintre Biserica Ortodoxă și puterea politică, din care am selectat câteva aspecte care se referă la relația cu românii neoprotestanți.
Dupa 1918, cu ridicarea la rang de patriarhie, BOR a fost, cel putin in perioada interbelica, cea mai mare biserica ortodoxa libera, in sensul ca n-a fost supusa prigoanelor ca biserica sub dictatura bolsevica in Uniunea Sovietica.
In acelasi timp, prin Constitutie, a obtinut un rang politic extrem de ridicat, ca „biserica dominanta”.
BOR a contribuit activ la omogenizarea politica si culturala a unei tari multietnice si multiconfesionale. Si, daca excludem 30% dintre cetateni, adica pe cei de alta apartenenta etnica, observam tensiuni mari in sanul populatiei romanesti – intre BOR si Biserica Greco-Catolica, intre BOR si romani neoprotestanti, intre BOR si un milion de stilisti (etnici romani care tin calendarul vechi) din Basarabia.
BOR si statul (interbelic, antonescian si comunist) au colaborat strans pentru a reprima aceste institutii si curente concurente. Si, nu din intamplare, greco-catolicii si neoprotestantii au devenit victime ale acestei colaborari intre stat si BOR.
Amandoua au ravnit sa cladeasca o societate nationala omogenizata si nivelata. […]
BOR a sustinut mereu acest proiect de omogenizare nationala si a obtinut asta – in dauna cetatenilor de alta confesie: evrei, greco-catolici si altii – pozitia politica si economica dominanta pe care o detine astazi.
Prologos.ro: Centennial Homecoming – Brăila 25-26 august 2018
Mihai Ciucă anunță evenimentul anului pentru baptiștii brăileni:
Au mai rămas doar trei săptămâni până la evenimentul anului pentru baptiștii brăileni, întrunirea lor cu fiii (și nepoții) bisericii, răspândiți în țară sau în diaspora, un adevărat Centennial Homecoming. O ocazie unică de reconectare între generații, de revigorare a unor relații slăbite și de celebrare a unui veac de mărturie baptistă în orașul Brăila. Au slujit aici mulți oameni vrednici și rezultatele au fost pe măsură. Din biserică au plecat mulți fii care au făcut și fac cinste Împărăției acolo unde au ajuns. Ne mândrim cu ei și ne simțim binecuvântați pentru înaintașii noștri, cei care au aprins flacăra credinței și au transmis-o, din generație în generație, până acum.
Cu acest prilej vor fi lansate si doua carti.
În primul rând, Virgil Sezonov își va lansa cu această ocazie volumul său de debut, intitulat sugestiv Întoarcerea Acasă, conținând poezii creștine.
Cea de-a doua carte este semnată de Mihai Ciucă și se intitulează 1918-2018 istoria baptiștilor brăileni în imagini date și documente : repere ale unui veac de mărturie
Despre acest volum, autorul menționează că este un album special, gen „o sută de ani în o sută de pagini”. Cu formatul A4 pe orizontal, acesta include un istoric în date, bilingv român-englez, multe fotografii, precum și o selecție de documente de arhivă. Tiparul, de data aceasta este offset color. Coperta, la fel cu cea a volumului de poezie, a fost pusă „în scenă” de către Cristiana Faur.
Pentru mai multe informatii despre acest eveniment și un preview, o pregustare, cu patru pagini accesați linkul de mai jos.
https://prologos.ro/braila/centennial-homecoming-braila-25-26-august-2018/
În curs de apariție : Marius Silveșan, “Baptiștii din România între regimul de autoritate monarhică al lui Carol al II – lea și regimul de democrație populară” în vol. Studii de istorie eclesiastică
Sunt bucuros să anunț aici apariția unui studiu inedit privind situația baptiștilor din România în perioada 1930-1947. Grație eforturilor editoriale depuse de Marius Oanță, va apărea curând un volum de studii consistent intitulat Studii de istorie eclesiastică, Editura Sitech, Craiova, 2018.
În cadrul acestui volum (pp. 137-170) se regăsește și studiul „Baptiștii din România între regimul de autoritate monarhică al lui Carol al II – lea și regimul de democrație populară”. Acesta oferă o analiză documentată și argumentată a situației baptiștilor din România pe parcursul dictaturii regale al lui Carol al II-lea (1930-1940), in timpul regimului Antonescu (1940-1944) și în perioada de trecere (1944-1947) către regimul comunist, care se considera unul de democrație populară.
Acces la colecţii de documente digitale
Europeana Collections: http://www.europeana.eu/portal/de
e-rara: the platform for digitized rare books from Swiss libraries: http://www.e-rara.ch
e-periodica: Ziare şi reviste tipărite în Elveţia: http://www.e-periodica.ch/
Gallica, platforma Bibliotecii naţionale din Franţa: http://gallica.bnf.fr/
News-media: Colecţia de periodice a British Library: http://www.bl.uk/subjects/news-media
Renaissance festival Books. Colecţia de carte veche a British Library: http://www.bl.uk/treasures/festivalbooks/search.aspx
Digitised Manuscripts (British Library): http://www.bl.uk/manuscripts/
Colecţii digitale ale Bibliotecii Congresului SUA: https://www.loc.gov/collections/
Catalogul general al publicaţiilor vechi digitizate: http://www.zvdd.de/
DigiVatLib. Carte veche, manuscrise, fotografii, gravuri din Biblioteca Vaticană: http://digi.vatlib.it/?ling=en
Informații preluate de aici:
http://hiphi.ubbcluj.ro/colectii_docum_digitale.html
Există și în România câteva instituții care oferă acces la colecții de documente digitale, unele dintre acestea cuprinzând resurse și pe istoria baptiștilor din România în secolul XX.
De asemenea, revista oficială a Bisericii Adventiste din România împreună cu alte reviste adventiste din lume este disponibilă integral online in format pdf de la primul număr până la începutul anilor 2000 putând fi accesată și descărcată gratuit.
Știu că era disponibilă în format digital și revista cultului penticostal din România pe parcursul secolului XX, doar că nu mai am informații dacă aceasta mai este sau nu disponibilă.
O parte din revistele baptiste din România (Farul Mântuirei, Farul Mântuirii, Farul Creștin), anii 20-30-40, sunt disponibile spre vizualizare pe publicațiibaptiste.ro, iar spre descărcare din bibliotecile publice. Informații suplimentare despre baptiștii din România în secolul XX găsiți în diferite reviste și ziare disponibile online. Trebuie să aveți timp și răbdare să le găsiți și să selectați informațiile pe care le considerați relevante.
In privința arhivelor nu am cunoștiință inca de documente disponibile online privind viața religioasa din România secolului XX.