Arhive autor: Marius Silvesan

Grupul de laudă și închinare al BCB Isus Mântuitorul Bucuresti, Ce bucurie să mă știu copilul Tău


Grupul de laudă si inchinare al BCB Isus Mântuitorul Bucuresti, Sună harfa laudei mele


Citește on-line Revista Creștinul Azi Nr. 5/2013


Revista Crestinul Azi Nr. 50 2013

http://revistacrestinulazi.ro

În cadrul acestui număr puteți citi informații despre alegerea Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu în funcția de președinte al Federației Baptiste Europene, eveniment despre care am scris și eu în cadrul articolului PASTORUL OTNIEL BUNACIU VA PRELUA FUNCȚIA DE PREȘEDINTE AL FEDERAȚIEI BAPTISTE EUROPENE. Între timp Consiliul Federației Baptiste Europene a avut loc, iar Otniel Bunaciu a preluat mandatul de președinte pentru următorii doi ani. Despre provocările acestui mandat puteți citi mai multe informații în interviul acordat lui Ruben Ologeanu, redactorul șef al Revistei Creștinul Azi, interviu publicat în paginile acestui număr și anunțat pe coperta revistei.

În ceea ce privește istoria în cadrul acestui număr puteți citi partea a doua a serialului privindu-i pe „Martirii noștri” extras din cartea Pelerin spre patria cerească

Citește on-line Revista Creștinul Azi Nr. 4/2013


Crestinul-azi 4-2013

http://revistacrestinulazi.ro

În cadrul acestui număr puteți citi un material privind martirii Bisericii Baptiste din România între anii 1924 și 1944, material publicat sub titlul Martirii noștri (I), pp. 7-8. Acest material a fost scris de către pastorul Ioan Bunaciu și publicat în cartea Pelerin spre patria cerească, al cărui coautor împreună cu dânsul sunt.

Tot în acest număr puteți citi un material privind „Implicarea baptiștilor români în acțiuni de protest social împotriva regimului comunist” realizat pe baza unor documente identificate în Arhiva CNSAS. Articolul se regăsește între paginile 9-10.

Maxima zilei – 2 noiembrie 2013


Atâta întuneric vezi în altul, cât întuneric este în tine

Nicolae Moldoveanu

Grupul de închinare al BCB Isus Mântuitorul București, Cu nerăbdare aștept ziua


Maxima zilei – 1 noiembrie 2013


Iubirea este un act de credință

Eric Seligmann Fromm

Neoprotestant vs. evanghelic


Dănuț Mănăstireanu solicită ajutorul celor cu competențe filologice, istorice și teologice referitor la găsirea originii și a unor posibile explicații referitoare la modul în care se definesc sau sunt definite comunitățile eclesiale care acum se numesc generic fie neoprotestante, fie evanghelice.
În partea de final a apelului său, Dănuț lansează trei întrebări cu scopul de a aduce lumină în această dezbatere. Întrebările fac referire la originea termenului „neoprotestant” în limba română, ce termen era folosit înainte de acesta pentru a definii comunitățile „eclesiale” neoprotestante. Ultima întrebare vizează modul în care a fost folosit termenul evanghelic înainte de 198 în România și de ce nu s-a impus acesta.
Problematica fiind una destul de complexă, am încercat un răspuns bazându-mă pe cercetările mele referitoare la relația biserică-stat în timpul regimului comunist din România. redau în continuare comentariul meu.
„În perioada comunistă, pe care o cunosc ceva mai bine decât alte perioade, baptiștii, penticostalii și creștinii după Evanghelie erau identificați în raporturile cu statul de cele mai multe ori prin termenul neoprotestanți, termen care făcea referire și la adventiști. Interesant este faptul că uneori se folosea și termenul de evanghelici, aspect pe care l-am menționat și în cartea mea privind istoria Bisericilor Baptiste în perioada de început a comunismului românesc. Atrage atenția în acest context titulatura federației religioase creată de Partidul Comunist cu scopul de a controla și înregimenta cele patru culte neoprotestante (baptiști, penticostali, creștini după Evanghelie și adventiști). Numele organizației creată la ordinul Partidului Comunist din România (PMR) a fost Federația Cultelor Evanghelice Reprezentative din Republica Populară Română. Personal mi-a atras atenția sintagma „cultelor evanghelice” fapt care denotă în opinia mea o anumită percepție a cestor denominațiuni religioase. Nu am întâlnit în documentele cercetate o opinie asemănătoare din partea Bisericii Ortodoxe Române care se raporta la aceste comunități cu termenul de neoprotestanți solicitând ajutorul statului în frânarea avântului misionar al acestora.
Pentru o discuție privind originea baptiștilor vezi și subcapitolul 2.1 din cartea mea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965, intitulat Cine sunt baptiștii?. Specific pe acest subiect încerc un răspuns sumar în subcapitolul 2.1.2 unde întreb Ce sunt baptiștii? Evanghelici, protestanți, neoprotestanți? În carte am încercat un răspuns sumar la întrebarea Cine sunt baptiștii, dar prin tratarea acestei problematici am interferat puțin și cu cei doi termeni aduși în discuție de tine, respectiv evanghelici vs neoprotestanți.

Avatarul lui DanutMPersona

Acest text este o solicitare de ajutor de la cei care au competente filologice, istorice si teologice mai bune decit mine in acest domeniu.

Voi incerca sa definesc mai intii problema, si apoi sa formulez intrebarile.

Punctul de pornire al acestei discutii este titulatura,, in schimbare permanenta pe care au primit-o de-a lungul celor peste 160 de istorie romaneasca comunitatile eclesiale care acum se numesc generic fie ‘neoprotestante’, fie ‘evanghelice’.

In acest caz ma intereseaza mai putin etichetele depreciative, de genul ‘sectanti’ sau ‘eretici’ si chiar cele relativ neutre, gen ‘pocaiti’, care si ele au devenit rapid depreciative, context in care este surprinzator entuziasmul cu care majotitatea acestei comunitati a acceptat si si-a asumat aceasta eticheta (precizez ca in Scriptura nu gasim nicaieri acest cuvint ca substantiv). Dar aceasta tine mai mult de resortul sociologiei religiei, decit de fiologie.

De asemenea, consider ca desi exista o oarecare suprapunere intre termenii…

Vezi articolul original 595 de cuvinte mai mult

Fotografii de la Conferința Arhivele Comunismului – între discurs și realitate


În data de 23 august 2013 am participat la Conferința Arhivele Comunismului – între discurs și realitate unde am prezentat un material referitor la reconstituirea istoriei baptiștilor pe baza documentelor de arhivă.

Adrian Nicolae Petcu, Dinu Zamfirescu, Marius Silveșan

Conferința „Arhivele comunismului – între discurs și realitate” s-a adresat în primul rândul cercetătorilor și istoricilor, categorii care militează pentru deschiderea totală a acestor arhive și instituirea unui acces neîngrădit la documentele create de structurile statului comunist.

Program conferință                                                              
pdf Descarcă document (PDF)
Rezumat comunicare Marius Silveșan, Reconstituirea istoriei baptiștilor sub comunism pe baza documentelor de arhivă. Un demers necesar.
pdf Rezumat (PDF)

Elena Dragomir, cercetător al istoriei comunismului și colegă de suferință pe acest ogor, cu care am avut plăcerea să mă întâlnesc pe 23 august la Conferința Arhivele Comunismului prezintă în cadrul unui articol publicat pe blogul http://elenadragomirro.wordpress.com  un rezumat al comunicării mele privitoare la sursele de documentare arhivistica privind istoria Bisericii Baptiste din Romania sub comunism.

Elena Dragomir, Dinu Zamfirescu, Dumitru Lăcătuşu

Apreciez capacitatea de sinteză a materialului și modul interesant de prezentare a acestuia. Îi mulțumesc pe această cale, așa cum am făcut-o și anterior,  pentru efortul depus și interesul arătat față de acest subiect.

Comunicare a debutat cu o scurtă istorie în date, potrivit căreia:

–          Prima Biserică Baptistă din România a fost înființată în anul 1856 în București;

–          În perioada interbelică baptiștii români au funcționat cu statutul de asociație religioasă;

–          Statutul de cult religios l-au obținut în anul 1940, dar în scurt timp acesta a fost interzis (între 1942 și 1944);

–          În toamna anului 1944, prin decret regal, le-a fost recunoscut iar statutul de cult religios, fapt reiterat şi prin Legea Cultelor din 1948, și prin Decretul 1203 din 1950.

După instaurarea comunismului în România, statul a intervenit masiv şi în viaţa Bisericii Baptiste. Marius Silveșan a notat că demersul de scriere a istoriei postbelice a acestei Biserici este abia la început şi este tributar accesului la documentele care se găsesc într-o serie de arhive precum:

–          Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte (ASSC), Bucureşti;[1]

–          Arhiva Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România (AUBR), Bucureşti;[2]

–          Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), Bucureşti;

–          Arhiva Radio Europa Liberă (HU – OSA), Budapesta;

–          Arhiva Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (ACNSAS), Bucureşti.

Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte (ASSC) – creată de Ministerul Cultelor (după 1948) și de succesorul acestuia, Departamentul Cultelor (după 1957), cu următorele fonduri: Fondul Secretariat, Fondul Direcția Relații Culte (DRC), Fondul Direcția Supraveghere și Control (DSC), Fondul Direcția Împuterniciților. Potrivit lui Marius Silveşan, unele documente din această arhivă sunt într-o „stare avansată de degradare” şi nu există opise pentru toate fondurile.

Arhiva Uniunii Bisericilor Baptiste din România (AUBR) este o arhivă confesională. Pentru a avea acces în aceasta este nevoie de un aviz prealabil acordat de reprezentanţii Bisericii. De fapt, arhiva nu este structurată, nu există opise sau inventare şi nici sală de studiu.  Mariu Silveşan spune că a avut acces în această arhivă, după ce a depus o soliciatre scrisă şi după ce a trecut de proba unui interviu.

Accesul în Arhivele Naționale Istorice Centrale (de interes este mai ales Fondul CC al PCR) nu pune niciun fel de probleme speciale. Fondurile şi colecţiile prelucrate pot fi ceretate fără probleme. Recent, ANIC a preluat de la ASSC Fondul Direcția de Studii.

Documente valoroase privind fenomenul religios din România, referitor inclusiv la Biserica Baptistă în perioada postbelică, se află şi în Arhiva Europa Liberă de la Budapesta (Open Society Archives, HU-OSA). Marius Silveşan a cercetat în această arhivă şi a constatat că accesul nu pune niciun fel de problemă.

Arhiva CNSAS, cu fondurile Documentar, Rețea și Informativ, este şi ea de interes pentru cei care studiază istoria Bisericii Baptiste din România. Potrivit lui Marius Silveşan, problemele de la Arhiva CNSAS sunt legate de întârzierea cu care cercetătorii primesc fotocopiile cerute. Spre exemplu, Marius Silveşan spune că nu a primit fotocopii solicitate cu 2-3 ani în urmă.

Notă: Marius Silveşan este autorul recentei lucrări Bisericile Creştine Baptiste din România între persecuţie, acomodare şi rezistenţă, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2012, 410 pagini.


[1] Adresa Secretariatului de Stat pentru Culte: str. Nicolae Filipescu. Nr. 40, Sectorul 2, Bucureşti.

[2] Adresa Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România:str. Dambovita, nr. 9-11, Sector 6, Bucuresti.

Inserez acum și câteva poze de la acest eveniment, urmând ca restul să le luați de pe pagina mea de facebook, sau să mă contactatți printr-un comentariu la acest articol.

http://elenadragomirro.wordpress.com/2013/09/14/arhivele-si-istoria-bisericii-baptiste-din-romania/

În cadrul acestei conferințe am avut oportunitatea să mă întâlnesc printre alții și cu Mircea Stănescu de la Arhivele Naționale ale României

Dinu Zamfirescu, Dumitru Lăcătușu, Mircea Stănescu

Conferința a fost cadrul să ascult și comunicarea lui Sergiu Soica referitoare la Arhivele Bisericii Greco-Catolice.

Adrian Nicolea Petcu, Dinu Zamfirescu, Sergiu Soica

Mai multe fotografii de la acest eveniment sunt disponibile AICI

Ziua Reformei (2013)


Martin Luther by Lucas Cranach the Elder, paint

Martin Luther by Lucas Cranach the Elder, paint via wikipedia

Ziua Reformei este o sărbătoare religioasă a zilei de 31 Octombrie în amintirea Reformei religioase inițiată de Martin Luther

Citește și

Ziua Reformei la București (2011)

31 OCTOMBRIE – ZIUA REFORMEI