RVE București – Daniel Alexandrescu în dialog cu Marius Silveșan despre cartea Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România (1921-2021)
RVE București mi-a făcut onoarea să difuzeze un dialog pe care l-am avut cu Daniel Alexandrescu pentru emisiunea Realitatea în obiectiv despre cea mai recentă apariție editorială Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România. De la Școala de misiune la Institutul Teologic Baptist din București (1921-2021)
Audiție cu folos
Partajează asta:
Apariții editoriale (60) – Marius Silveșan, Istoria unui secol de educație teologică baptistă în România (1921-2021)
Sunt bucuros să anunț apariția celei mai noi cărți la care am lucrat. Intitulată Istoria unei secol de educație teologică baptistă în România. De la Școala de misiune la Institutul Teologic Baptist din București (1921-2021), această lucrare se concentrează pe evoluția istorică a educației teologice baptiste din România pe parcursul perioadei 1921-2021. Lucrarea a apărut la Editura Carmel Print, Arad. Prețul unui exemplar este de 35 de lei, iar pentru un pachet de 3 cărți prețul este de 100 de lei.
Cei care sunteți din Arad sau zona apropiată puteți lua legătura zilele acestea cu Emanuel Jurcoi.
De asemnea, țin să mulțumesc tuturor celor care și-au adus contribuția într-un fel sau altul la apariția acestei lucrări.
Mulțumiri deosebite domnului Mircea Bulatov care mi-a realizat coperta cărții.
Postez mai jos cuprinsul cărții.
Partajează asta:
Pastorul Handra Sima a trecut la Domnul (1926-2021)
În această zi, 2 decembrie 2021, pastorul Handra Sima (16 ianuarie 1926 – 2 decembrie 2021) din Arad a trecut la domnul la venerabila vârstă de 95 de ani.
Iată și o prezentare făcută de pastorul Ionel Tuțac
“Pastorul Sima Handra s-a născut în localitatea Dud, din județul Arad, în data de 16 ianuarie 1926, într-o familie de credincioși baptiști.
A fost botezat în data de 25 august 1945, actul botezului fiind oficiat în Biserica Baptistă din Chier de către pastorul Alexa Popovici.
A urmat cursurile Seminarului Teologic Baptist din București între anii 1946-1949 și 1956-1957. Între anii 1946-1951 a slujit ca misionar pe raza Comunității Baptiste Arad.
A fost ordinat ca păstor în data de 14 noiembrie 1954 în Biserica Baptistă din Valcani. Din comisia de ordinare au făcut parte păstorii Gheorghe Berar, Avram Gheorghe și Nicolae Gruicin.
Între anii 1954-1971 a slujit bisericile baptiste din Valcani, Sânnicolau Mare, Gottlob, Cenad, Saravale, Variaș, Igriș, Biled și Uihei, iar între anii 1971-1974 a păstorit bisericile din Gurahonț, Secaș, Iosaș, Iosășel, Bonțești, Brazii și Zimbru.
Între anii 1973-1977 a slujit bisericile din Pâncota, Șagu și Moroda, iar între 1974-1989 a fost păstor la Covăsânț, Șiria, Galșa și Mâsca.
De nenumărate ori a fost amendat și anchetat de autoritățile comuniste.
A slujit ca membru în comitetul Comunității Baptiste Arad (1954-1967), contabil (1968-1998), vicepreședinte (1971-1990) și președinte girant (1985).
A avut o contribuție importantă, timp de mai mulți ani, la realizarea revistei Farul Creştin.”
https://www.facebook.com/602836930/posts/10158531822621931/?d=n
Dumnezeu să mângâie familia ca urmare a trecerii la Domnul a fratelui Handra Sima!
Am avut onoarea să-l întâlnesc personal la Arad în anul 2019 când am purtat alături de Emanuel Jurcoi un dialog despre care găsiți informații AICI.
De asemenea, ne-am bucurat să-l avem alături de noi ca și contribuitor la Revista Arhiva Baptistă. În numărul din decembrie 2021 al revistei veți putea citi amintirile pastorului Handra Sima despre Congresul Tineretului Baptist de la Reșița din august 1946 în cadrul unui număr dedicat Uniunii Tineretului Baptist din România.
Handra Sima, Marius Silveșan
Iată și dialogul înregistrat cu pastorul Handra Sima la Arad când acesta avea 93 de ani
Partajează asta:
Revista Arhiva Baptistă Anul I, Nr. 2/ septembrie 2019 – Baptiștii români în Primul Răzbi Mondial 1914-1918
Cel de-al doilea număr al Revistei Arhiva Baptistă tratează implicarea baptiștilor români în cadrul Primul Război Mondial (1914-1918), un eveniment cu implicații majore, din punct de vedere politic, social, cultural și chiar religios.
De ce este important pentru noi să cunoaștem ceea ce s-a întâmplat acum mai bine de 100 de ani? Pentru că face parte din trecutul nostru, pentru că este o istorie pe care trebuie să ne-o asumăm și înțelegând trecutul să putem construi viitorul. Deși a fost un conflict devastator care a produs multă suferință, mai multă decât s-ar fi așteptat orice conducător politic, Dumnezeu s-a folosit de răul și suferința produse pentru a-și zidi biserica Sa, a folosit tranșeele, lagărele și spitalele ca laboratoare pentru a-și căli și forma noua generație de pionieri care să fie motivată să lupte în războiul spiritual. Mai apoi, aceștia au luptat pentru drepturile lor, au suferit pentru credința lor, au fost antrenați fizic să depună orice efort pentru a transmite Evanghelia.
Prin urmare, este dificil să înțelegem secolul XX fără să cunoaștem Primul Război Mondial, un eveniment cu un impact uriaș nu numai în plan politic și social, ci și în cel religios, inclusiv pentru România. Acesta aduce cu sine schimbări de natură politică și socială care vor permite răspândirea credinței baptiste printre cei de pe front și cei de acasă. Soldații români vor intra pe front în contact cu învățăturile Scripturii, vor fi confruntați cu pericolul morții și își vor pune întrebări referitoare la scopul vieții pe pământ. Astfel se explică numărul relativ mare de convertiri la credința baptistă și avântul de a împărtăși această veste bună și altora. Totodată, războiul îi aduce împreună pe românii din Muntenia, Moldova, Dobrogea, Ardeal, Banat care se vor uni în cadrul aceluiași stat formând România Mare în 1918. Dar mai mult decât atât, îi aduce împreună pe credincioșii baptiști care se vor întâlni în anul 1919 pentru a pune bazele unei organizații comune, Uniunea Comunităților Creștine Baptiste cunoscută astăzi sub denumirea de Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România.
Aspectele menționate mai sus cuprind doar câteva din aspectele multiple surprinse în cadrul acestui număr al Revistei Arhiva Baptistă, unde vorbim și de implicarea baptiștilor germani grație documentării realizate de Mihai Ciucă, de implicarea socială, despre eroi, dar și despre modul în care acest conflict a fost reflectat în presa baptiștilor români din America.
Mai jos aveți cuprinsul numărului curent.
entru detalii și abonamente îl puteți contacta pe istoricul Emanuel Jurcoi, directorul Centrului de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad care este și redactorul șef al revistei.
👍 Abonează-te la Arhiva Baptistă
📞 0751 994 515 – Emanuel Jurcoi
Pentru mai multe detalii a se vedea și Pagina de Facebook Arhiva Baptistă.
Vezi și
Fă-ți un abonament la Revista Arhiva Baptistă
Revista Arhiva Baptistă Anul I, Nr. 1/ mai 2019 – Georgiu Slăvu
Partajează asta:
Secvențe din istoria Seminarului Teologic Baptist între anii 1921-2021 (dialog Marius Silveșan cu Emanuel Jurcoi)
Prin intermediul acestui dialog doi istorici care s-au aplecat asupra istoriei baptiștilor din România realizează o incursiune prin unele dintre evenimentele care au jalonat istoria Seminarului Teologic Baptist pe parcursul perioadei 1921-2021 Acest material este realizat sub forma unui dialog între Drd. Emanuel Jurcoi de la Centrul de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad și Dr. Marius Silveșan, profesor de istorie și istoric. Acest dialog realizat la Arad, leagănul instituțional al baptiștilor din România a fost realizat cu ocazia celebrării a 100 de ani a Seminarului Teologic Baptist din București, în prezent Institutul Teologic Baptist din București.
Partajează asta:
Realitatea la zi: Rolul creştinismului în istorie – Marius Silveşan, istoric
O emisiune în cadrul căreia istoricul Marius Silveșan și realizatorul emisiunii Realitatea la zi, Cătălin Vasile, fac o trecere succintă printr-o serie de perioade și evenimente istorice cu scopul de a evidenția rolul avut de creștinism de-a lungul istoriei.
Partajează asta:
Marius Silveșan – Mesaj cu prilejul Celebrării Nașterii Domnului – decembrie 2020
Nașterea Domnului, Crăciunul cum este cunoscut acest moment, este un moment de bucurie, dar și de reflecție personală și comunitară. Nașterea lui Isus nu este doar un eveniment spiritual sau local, ci unul care trece dincolo de limitele menționate ducând la împărțirea istoriei înainte și după Hristos. Întruparea Sa este așadar un moment de bucurie, dar și de reflecție. un concept aparent ușor, dar în realitate complex.
Vestea nașterii lui Isus să ne învioreze inimile, dar să nu uităm că o celebrare adecvată trebuie să țină cont atât de bucuria nașterii, cât și de jertfa de pe cruce și de biruința asupra morții prin învierea glorioasă.
Cu prețuire, Marius Silveșan!
Partajează asta:
Emanuel Răduţ, Marius Silveşan şi Teodor Colda | Despre Viitorul Bisericii | Dialog cu Viorel Iuga
Partajează asta:
Realitatea la zi – Incursiune în istoria baptistă română cu pastorul Vasile Bel
Emisiunea Realitatea la zi a televiziunii Prodocens Media, moderată de către Cătălin Vasile a avut o temă interesantă, aceea de a realiza o scurtă incursiune în istoria baptiștilor din spațiul românesc. Numită Incursiune în istoria baptistă română aceasta l-a avut ca invitat pe pastorul Vasile Bel de la Biserica Creștină Baptistă din Târgu Lăpuș, un colecționar de literatură creștină și de asemenea, interesat și pasionat de istoria baptiștilor. Îl puteți urmări pe blogul Istorie Baptistă.
Înainte de a vă invita să urmăriți emisiunea, sunt necesare câteva precizări: astfel, emisiunea se concentrează pe perioada Primului Război Mondial și cea interbelică, domenii predilecte de studiu ale pastorului Vasile Bel, dar sunt atinse tangențial perioada Antonesciană și perioada comunistă. Dintre subiectele abordate, două sunt sensibile: 1. scindarea Uniunii Baptiste în două uniuni între anii 1932-1935 și problema colaboraționismului cu autoritățile sau Securitatea. Problematica colaborării cu Securitatea între baptiștii din România este una complexă care nu a fost tratată până acum sistematic, exhaustiv și profesionist. O abordare succintă se regăsește și în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).
În final doresc să evidențiez un aspect despre care pastorul Vasile Bel vorbește pe larg în emisiune, anume persecuțiile baptiștilor în perioada interbelică, iar aici este de amintit rolul deosebit avut de James Henry Rushbrooke, despre care găsiți detalii în cartea realizată de Marius Silveșan și Vasile Bel intitulată sugestiv Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947.
Audiență cu folos!
Partajează asta:
Despre dragoste și credință în vreme de război (II)
După ce am prezentat AICI prima parte a postfeței mele la romanul Tăcerea zorilor scris de Cătălin Dupu și publicat recent la Editura Neverland din București (iunie 2020), continui acum prezentarea părții a două și ultima din interacțiunea mea ca istoric cu această carte.
O altă trimitere în care putem identifica un accent autobiografic este acela în care Dinu vorbește cu Miruna și îi spune că aceasta are talent și că pe viitor poate vor scrie o carte împreună. Să fie aceasta? Sau poate nu. Oricum, un crâmpei deja ne-a fost oferit.
În privința cărții, a scrisului, îmi păstrez recomandarea adresată autorului ca acesta să aștearnă pe foaia de hârtie în viitoarele lucrări, tot bagajul informațional pe care simte că trebuie să-l scrie. Simt uneori o cenzurare, o trecere peste anumite detalii şi chiar teme, însă ele trebuie reliefate pentru că dispune, probabil nativ sau nu, de filon narativ, psihologic, textul său având miez.
Un alt subiect important care reiese de pe paginile acestui roman este acela al vieții de credință autentice, dar și relațiile familiale aduse în atenția cititorului prin prezentarea cazului „familiei”, mamă și frate, Mirunei Deleanu.
În privința vieții de credință și a importanței acesteia avem ca model relația și trăirea Mirunei Deleanu și a lui Dinu Romanescu. De asemenea, este interesant contrastul care reiese din relatarea Mirunei despre Dorina, fata pe care a întâlnit-o la Dunăre, când era copilă și lecția de simplitate și compasiune pe care i-o oferă tatăl ei, plecat prea devreme de pe acest pământ. Contrastul este construit între atitudinea Mirunei, care cânta despre Isus, dar avea o atitudine de superioritate față de Dorina, fata de la Dunăre rămasă fără mamă.
În ceea ce privește limbajul se observă introducerea în carte a unor termeni din vorbirea cotidiană pe care îi recomandăm autorului ca în viitoarele lucrări să nu-i mai folosească. Aceștia sunt: individul, un termen de argou pe care îl considerăm impropriu în acest context, pliscul, să întâlnească așa piesă; clocitoare, ailaltă, pramatia, tipușorul. Cu toate că autorul este uneori ironic în exprimare, avem pasaje pline de inspirație, iar unele poezii, toate scrise de autor, sunt deosebite.
Prietenia este un alt subiect tratat în cadrul acestei cărți, iar Cătălin Dupu vorbește aici despre prietenii adevărați. Un grup de prieteni adevărați se formează doar pe baza pasiunilor reale, comune. „Unii oameni nu sunt doar rău intenționați, ci bolnavi. Sunt în depresie și au câteva variante în legătură̆ cu aceasta: știu că sunt depresivi, dar nu vor să o recunoască̆, cunosc în ce situație sunt și caută̆ o soluție sau se răzbună pe alții pentru starea lor. Ei pozează̆ în prieteni, dar fac aceasta ca un paravan”. Este ca un avertisment pe care autorul îl transmite prin intermediul romanului celor din viața reală, care pozează în prieteni adevărați, dar de fapt ei nu sunt ceea ce pretind. Pentru prietenii adevărați, dar și pentru celelalte lucruri este nevoie să fim mulțumitori, deoarece mulțumirea este nu doar un lucru important în viața de zi cu zi, cât și un factor indispensabil al relaționării și al păstrării relațiilor. Cu atât mai mult acum, în aceste vremuri, este nevoie să înțelegem că „nu există iubire fără respect, dragoste fără de apreciere și dor lipsit de fapte făcute din devotament”. Putem spune ca și personajele principale că este nevoie de dreptate, iubire și curaj. Dreptate în societate, iubire în viața de familie și curaj pentru a spune lucrurilor pe nume și pentru a face dreptate și a arăta iubire și compasiune celor din jurul nostru.
Periplul nostru prin romanul Tăcerea zorilor s-a încheiat, dar viața personajelor se continuă dincolo de paginile cărții, însă în alt timp istoric. Cititorul este purtat dincolo de ororile războiului, în perioada regimului comunist din România, regim politic care chiar dacă a fost ostil credinței și împărtășirii adevăratelor valori, le-a permis lui Dinu și Miruna Romanescu, dar și altora ca ei, să-și demonstreze lor înșiși ca familie, dar și celor din jur că, așa cum avem nevoie de libertate, egalitate și dreptate (Liberté, Egalite, Fraternité), avem nevoie și de Dreptate, Iubire și Curaj.
Fragment din postfața romanului Tăcerea zorilor de prof. dr. Marius Silveșan.
Cartea se poate comanda aici https://www.ujmag.ro/drept/diverse/tacerea-zorilor
Coperta și ilustrațiile din carte sunt realizate de Diana Dupu
Partajează asta:
Handra Sima – un secol de viață sub providența lui Dumnezeu (video)
Handra Sima s-a născut la mijlocul anilor ’20 ai secolului XX, iar în anii vieții sale, ajunși acum la 93, a trecut prin multe și a a fost contemporan cu trei dintre cei patru regi ai României (Ferdinand, Mihai I, Carol II, Mihai I). De asemenea a cunoscut de mic comunitatea baptistă din România despre care ne-a dezvăluit aspecte inedite.
În cadrul dialogului pe care l-am avut cu domnia sa, ne-a vorbit despre familia sa, convertirea și botezul părinților, dar și al domniei sale, despre viața din trecut și cea prezentă.
De asemenea, așa cum anunțam și AICI, am vorbit despre Ioan Ungureanu, Alexa Popovici, Ioan Socaciu, Jean Staneschi.
Discuțiile s-au purtat între pastorul Handra Sima, pastorul și istoricul Emanuel Jurcoi și istoricul Marius Silveșan.
Partajează asta:
Acasă la pastorul baptist Handra Sima (93 de ani)
Împreună cu Emanuel Jurcoi de la Centrul de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad, sâmbătă 20 iulie 2019, am fost în vizită la fratele Handra Sima, un pionier al credinței baptiste.
Acesta a ajuns la venerabila vârstă de 93 de ani și a fost o bucurie și o onoare să-l putem vizita și să ne împărtășească din trăirile, amintirile și experiențele trăite de-a lungul a aproape un secol de viață.
Am vorbit despre familia sa, despre convertirea și botezul părinților, dar și al domniei sale, despre viața din trecut și cea prezentă.
Handra Sima, Marius Silveșan
*
Handra Sima, Emanuel Jurcoi
De asemenea, așa cum veți vedea și din înregistrările video, am vorbit despre Ioan Ungureanu, Alexa Popovici, Ioan Socaciu, Jean Staneschi.
Partajează asta:
Arad, 19 iulie 2019 – Evoluția legislativă în perioada comunistă
Vineri, 19 iulie 2019, Centrul de Istorie, Genealogie și Statistică Baptistă din Arad organizează o ședință de comunicări despre Evoluția legislativă în perioada comunistă. Comunicarea va urmări cu precădere evoluția legislației religioase încadrată în cadrul mai larg al transformărilor aduse de instaurarea și consolidarea comunismului în România.
Partajează asta:
București 12 mai 2019 : lansarea cărții Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947
Duminică, 12 mai 2019 de la ora 18 la Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” din București va avea loc lansarea cărții Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947
Scopul prezentării unui astfel de subiect este acela de a face cunoscute lucrările mărețe ale lui Dumnezeu atât din prezent, cât și din trecut. Totodată suntem mulțumitori pentru jertfa pe care J. H. Rushbrooke a depus-o în vederea obținerii și păstrării libertății religioase pentru credincioșii evanghelici din România în prima jumătate a secolului al XX – lea.
De asemenea, cartea evidențiază implicarea Bisericii în societate, aceasta fiind și în acest fel o mărturie pentru lumea în care trăim.
La acest eveniment vor vorbi:
Bogdan Emanuel Răduț – istoric Biserica Creștină după Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România
Cătălin Vasile – Director și fondator Prodocens Media
Ovidiu Rusnac – pastor Biserica Creștină Baptistă „Nădejdea” București
Marius Silveșan – istoric, coautor al cărții
Partajează asta:
Introducere – Rolul lui James Henry Rushbrooke
Pentru cei interesați prezint mai jos introducerea cărții Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947.
Introducere
James Henry Rushbrooke (1870-1947), lider baptist englez, a fost cel de-al șaselea președinte al Alianței Mondiale Baptiste, aflându-se la conducerea acestei instituții între anii 1939-1947.
Suportul său s-a îndreptat către baptiștii de pe continentul american, Asia, Africa, Europa și implicit a celor din România pe parcursul primei părți a secolului XX. De aceea, ca și creștini baptiști, dar și ca români, este important să cunoaștem și să apreciem munca asiduă a acestui om al lui Dumnezeu.
Este cunoscut faptul că baptiști din România au beneficiat de prezența lui James Henry Rushbrooke care a fost capabil să înțeleagă corect problemele acestora și nu s-a lăsat intimidat de presiunea și criticile venite pe de-o parte din partea presei românești din acea vreme, iar pe de alta din partea Bisericii
Ortodoxe Române. Prin prezența sa a stârnit multe valuri și agitație pentru că era atât un intelectual de marcă, un poliglot, dar și un temerar, un om care știa să lupte pentru drepturile celor pe care îi reprezenta.
Datorită funcțiilor deținute și a cunoașterii situației politice, sociale și religioase de pe continentul european acesta s-a implicat activ în obținerea și respectarea libertății religioase pentru baptiștii din România. A venit ca reprezentat al baptiștilor din întreaga lume, aproape în fiecare an, uneori chiar și de două ori într-un an ca să stea de vorbă cu frații, să fie alături de suferințele ce le îndurau, să-i încurajeze. De asemenea, acesta a fost în audiență la Rege, prim-ministru și unii miniștrii, parlamentari, ambasadori și oameni de stat pentru a le explica că baptiștii din România sunt loiali statului și că nu vor să dezmoștenească pe nimeni, ci doar să fie credincioși lui Dumnezeu.
Despre J. H. Rushbrooke s-a scris în România, cu precădere în presa vremii, iar la moartea lui, frații au publicat în revista cultului, „Îndrumătorul Creștin Baptist”, cuvinte din cele mai mari. Dintre acestea amintim: „Am pierdut pe cel mai mare frate al nostru!”; „A căzut un cedru din Liban”; „Un mare luptător pentru libertatea religioasă”. Profesorul Ioan Bunaciu, director al Seminarului Teologic Baptist din București între anii 1970-1988, care s-a preocupat și de istoria baptiștilor din România, a evocat la rândul său figura Dr. James HenryRushbrooke evidențiind faptul că acesta a fost conducător al Alianței Baptiste Mondiale, mare diplomat „și a avut un rol important în apărarea drepturilor baptiștilor din România în perioada de dinaintea celui de-al doilea război mondial”.
Plecând de la aspectele menționate, prin intermediul acestei cărți publicăm pentru prima dată o lucrare în limba română despre activitatea lui James Henry Rushbrooke în sprijinul apărării libertății religioase a baptiștilor din țara noastră. Acest demers l-am considerat cu atât mai necesar, cu cât anul acesta (2017) se împlinesc 70 de ani de la moartea omului lui Dumnezeu, James Henry Rushbrooke.
Prin parcurgerea acestei lucrări veți putea aprecia dragostea, curajul, dăruirea de sine, pasiunea Dr. James Henry Rushbrooke pentru Dumnezeu, dar și pentru credincioșii baptiști din întreaga lume. Această carte este una de aducere aminte și are rolul de a face cunoscut ce a realizat J. H. Rushbrooke pentru poporul baptist din România, integrând cuvântări, intervenții și documente identificate în presa românească, străină sau în arhive.
Cartea se deschide cu o prefață semnată de domnul conferențiar universitar Daniel Mariș, rectorul Institutului Teologic Baptist din București în cadrul căreia evocă importanța libertății religioase pentru baptiști. Urmează o introducere în cadrul căreia sunt prezentate informații despre omul și liderul James Henry Rushbrooke, alături de elementele care fac din această lucrare una inedită. Se continuă apoi cu un studiu al profesorului universitar Otniel Ioan Bunaciu, fost președinte al Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, secretar general și președinte al Federației Baptiste Europene. Domnia sa scrie despre Alianța Mondială Baptistă și lupta pentruobținerea libertății religioase a baptiștilor din România.
Urmează o biografie a Dr. J. H. Rushbrooke completată de un studiu privind vizitele acestuia în România și necesitatea implicării sale în asigurarea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din țara noastră. În cadrul acestei secțiuni sunt prezentate succint informații privind situația comunității baptiste din România în prima parte a secolului XX, împreună cu motivele care au făcut necesară intervenția Dr. J. H. Rushbrooke. Se regăsesc aici date despre fiecare vizită în parte împreună cu un tabel în care sunt prezentate doar informațiile cronologice ale misiunilor sale în România pe parcursul perioadei menționate. Informațiile enunțate mai sus sunt completate de un tabel cronologic care are rolul de a-l familiariza pe cititor cu cele mai importante evenimente din viața și activitatea lui J. H. Rushbrooke și aspectele legislative care au conturat situația drepturilor și libertăților baptiștilor din România pe parcursul perioadei analizate.
Partea cea mai consistentă a lucrării este reprezentată de secțiunea Documente. În cadrul acesteia prezentăm cronologic acțiuni, luări de poziție, audiențe, legislație, dar și mesaje de încurajare adresate credincioșilor baptiști din România care treceau prin persecuții pe baza informațiilor furnizate de presa românească și străină.
Postfața acestei lucrări, scrisă de Dr. Constantin Ghioancă, se apleacă asupra discuției despre libertatea negativă vs. libertate pozitivă cu scopul de a înțelege mai bine personalitatea lui Rushbrooke, erudiția sa, formarea intelectuală și ideologică într-un climat cât se poate de fertil în ce privește discuțiile despre libertate, în general, și despre libertatea religioasă, în particular.
În finalul acestei introduceri dorim să evidențiem faptul că scopul nostru nu a fost acela de a-l lăuda pe Dr. J. H. Rushbrooke și activitatea sa, ci pe Dumnezeu care ridică oameni cu scopul de a duce la îndeplinire planul Său.
Autorii
Partajează asta:
Apariții editoriale (55) – Marius Silveșan & Vasile Bel, Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947
Activitatea lui James Henry Rushbrooke (1870‐1947), lider baptist englez, președinte al Alianței Mondiale Baptiste (1939‐1947) în sprijinul credincioșilor baptiști din România este subiectul unei lucrări de istorie a bisericii.
Intitulată Rolul lui James Henry Rushbrooke în obținerea libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România între anii 1907-1947, lucrarea a apărut la Editura Risoprint din Cluj Napoca avându-i ca autori pe Vasile Bel și Marius Silveșan.
Așa cum menționăm și aici, lucrarea are 281 de pagini și prezintă, pentru prima dată în limba română într-o astfel de formă, informații despre rolul pe care J. H. Rushbrooke l-a avut în obținerea și păstrarea libertății religioase pentru credincioșii baptiști într-o perioadă tumultuoasă din acest punct de vedere.
Susținerea sa s‐a îndreptat către baptiștii de pe continentul american, Asia, Africa, Europa și implicit spre cei din România, pe parcursul primei părți a secolului XX. De aceea, în calitate de creștini baptiști, dar și ca români, este important să cunoaștem și să apreciem munca asiduă a acestui om al lui Dumnezeu.
Cartea beneficiază de prefață din partea Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș, două studii științifice, postfață și index. Primul studiu științific este realizat de Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu, iar prin intermediul acestuia autorul prezintă legătura dintre J. H. Rushbrooke, Alianța Mondială Baptistă, baptiștii europeni și Uniunea Baptistă din România. Cel de-al doilea studiu științific este realizat de Lect. Univ. Dr. Teodor Colda care are ca scop prezentarea unor informații biografice despre Rushbrooke și dedicarea acestuia în sprijinirea credincioșilor baptiști din România în perioada interbelică. Postfața a fost scrisă de Dr. Constantin Ghioancă și prezintă ideea de libertate într-un mod inedit și anatagonic.
Grafica coperții a fost realizată de Ruben Ologeanu, fapt pentru care îi suntem multumitori.
În finalul acestei postări se cuvine menționat faptul că lucrarea prezintă informații biografice despre J. H. Rushbrooke, o cronologie succintă cu principalele momente ale vieții și activității publice ale acestuia. Incursiunea istorică este continuată de prezentarea vizitelor realizate în România de J. H. Rushbrooke. De asemenea, sunt prezentate și acțiunile desfășurate între 1907 (anul primei vizite în România) și 1947 (anul morții acestuia) în vederea obținerii și păstrării libertății religioase pentru credincioșii baptiști din România, dar și pentru alte confesiuni religioase minoritare. Cartea constituie un izvor bogat de informații despre evoluția vieții politice și religioase a României după Primul Război Mondial și până la instaurarea deplină a regimului comunist în România (1947). Pentru atingerea acestui obiectiv autorii fac apel la surse surse documentare inedite din arhive și din publicațiile perioadei 1907-1947, atât din România cât și din străinătate.
Cartea costă 20 lei și poate fi achiziționată de la Vasile Bel sau Marius Silveșan.
Partajează asta:
Video: Credincioșii baptiști și Marea Unire de la 1918: o discuție istorică, teologică și culturală
O discuție despre Marea Unire din 1918 și rolul baptiștilor în realizarea acestui ideal național alături de pastorul Vasile Bel, coautor al cărții Baptiștii și Marea Unire din 1918 : adevăruri și fapte, Dr. Marius Silveșan, istoric, Drd. Cristian Popescu, specializat în filosofie, Drd. Nicu Sotir, pastor la Biserica Baptistă Logos din București și Romică Tilă, coordonator în cadrul asociației „Alege viața” și fundației „Romania proculture.”
Moderatorul serii a fost Dr. Ștefan Cornu, pastorul bisericii gazdă, Biserica Adonai.
Partajează asta:
Credincioșii baptiști și Marea Unire de la 1918: o discuție istorică, teologică și culturală – Adonai București, 18 noiembrie 2018
În Primul război mondial existau doar câteva facțiuni protestante în România. Printre acestea se numără și baptiștii.
Care a fost rolul acestora în marea unire? Au fost ei dizidenți, împotrivitori unirii, așa cum presupun unii? Cum au străbătut ei vremuri așa de frumoase pentru această națiune, dar așa de complicate, cu niște convingeri ferm ancorate în Scripturi?
Formatul întâlnirii va fi unul antrenant, de tipul întrebări și răspunsuri, împreună cu invitații noștri speciali.
În compania pastorului Vasile Bel, autor al cărții „Baptiștii și marea unire din 1918” și a istoricului Dr. Marius Silveșan vom analiza aspectele istorice ale relației baptiștilor cu Marea unire.
De asemenea, vom analiza și latura teologică a baptiștilor împreună cu Drd. Nicu Sotir, pastor la Biserica Baptistă Logos din București și Romică Tilă, coordonator în cadrul asociației „Alege viața” și fundației „Romania proculture.” În ce mod teologia și practica baptiștilor le-au influențat convingerile politice și cetățenești.
De asemenea Drd. Cristian Popescu, specializat în filosofie, ne va ajuta să înțelegem mai bine lumea de la începutul veacului trecut, abordând aspectele socio-culturale ale României acelor vremuri.
Moderatorul serii va fi Dr. Ștefan Cornu, pastor al bisericii gazdă, biserica Adonai.
Va fi un timp de reflecție asupra trecutului și asupra unor oameni care nu s-au sfiit să creadă și să trăiască potrivit Sfintelor Scripturi în vremuri în care ar fi putut fi înțeleși total greșit.
https://www.facebook.com/events/305829010017795
Partajează asta:
Marius Silveșan | Mesaj cu ocazia Jubileului Adonai
Partajează asta:
Interviu cu Dr. Dinu Moga, directorul Editurii „Făclia” din Oradea, realizat de Marius Silveșan
În data de 21 martie 2018 la Hotel Ambasador din București a avut loc un eveniment deosebit, lansarea unei noi ediții a Bibliei în limba română editată sub auspiciile Societății Biblice Trinitariene din Londra. Cu acest prilej domnul Dinu Moga, directorul Editurii „Făclia” din Oradea, editură care a tipărit această versiune a Bibliei, a avut amabilitatea de a acorda un interviu domnului Dr. Marius Silveșan.
Partajează asta:
Sfârșitul nu e totul – Marius Silveșan în dialog cu Cătălin Dupu
Un dialog interesant și incitant cu scriitorul Cătălin Dupu bazat pe romanul Sfârșitul nu e totul. Veți regăsi aici aspecte importante și contemporane, iar unul dintre acestea face referire la familie, subiect care a făcut obiectul și unui dialog separat destul de incitant.
Partajează asta:
Sublimul imperfecțiunii – Marius Silveșan în dialog cu Cătălin Dupu
Un dialog cu scriitorul Cătălin Dupu despre romanul Sublimul imperfecțiunii.
Partajează asta:
Despre iubire în romanul Sfârșitul nu e totul – Prelegere Marius Silveșan
O prezentare a romanului Sfârșitul nu e totul, scris de Cătălin Dupu, din perspectiva iubirii. Prelegerea a avut loc la Capela București cu prilejul evenimentului „Iubirea tânărului contemporan” în luna februarie 2018
Partajează asta:
Doru Buzducea: Eu cred în intervenția și sprijinul Divinității în viețile și carierele noastre
Eu cred în intervenția și sprijinul Divinității în viețile și carierele noastre, iar acest lucru ne schimbă perspectiva asupra lumii.
Prof. univ. dr. Doru Buzducea
Decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială
(interviu cu Dr. Marius Silveșan)
Partajează asta:
Serile Dialogos: Dorin Dobrincu -Traversarea deșertului. Bisericile evanghelice din România în perioada comunistă
Dorin Dobrincu, cercetător al istoriei comunismului și al istoriei Bisericii în comunism, a fost invitat în anul 2015 la Serile Dialogos să țină o prelegere despre bisericile evanghelice din România (baptiști, creștini după Evanghelie și penticostali) în perioada comunistă.
Prelegerea este una interesantă pentru că discută problema în ansamblu și comparativ.
M-am simțit onorat să văd că este amintită și lucrarea mea, Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), ca una care tratează istoria baptiștilor din România sub comunism.
Pentru Biserica Creștină Baptistă sunt amintite nume precum: Pavel Nicolescu, Iosif Țon, Vasile Taloș.
Partajează asta:
Interviu cu Decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială din București, Prof. univ. dr. Doru Buzducea
Partajează asta:
Ce sunt baptiștii – protestanți sau neoprotestanți? – Marius Silveșan
Astăzi, 31 octombrie 2017, când se celebrează 500 de ani de Reformă protestantă, reiau un material publicat în numărul din septembrie 2015 al Revistei România Evanghelică în care discut despre originea baptiștilor având ca punct de pornire disputa protestant – neoprotestant.
În ce curent religios putem să-i încadrăm pe baptiști și care sunt argumentele pro sau contra unei încadrări a baptiștilor la neoprotestanți sunt întrebările la care ne propunem să răspundem. În ceea ce privește folosirea termenului neoprotestant pentru a-i încadra pe baptiști, Dorin Dobrincu îl consideră ca fiind o etichetă improprie pentru acest grup religios din punct de vedere doctrinar, cu atât mai mult cu cât el nu este unul eterogen.
În lucrarea Bisericile Creștine Baptiste din România între 1944-1990 Ioan Bunaciu folosește termenul mișcări evanghelice pentru a defini ceea ce generic numim biserici neoprotestante. Sintagma de neoprotestantism a fost importată din spațiul german, iar conceptul de neoprotestantism este prea vag, fapt care permite încadrarea din punct de vedere teologic a unor denominațiuni care au puține lucruri în comun, afirmă Dorin Dobrincu în articolul „Religie și putere în România. Politica statului față de confesiunile (neo)protestante, 1919-1944”.
O clarificare din punct de vedere teologic și doctrinar este adusă de către profesorul universitar Otniel Bunaciu. În cadrul articolului „Identitatea baptiștilor din România, o moștenire ce poate fi reinvestită”, Otniel Bunaciu precizează
faptul că folosirea termenului de neoprotestanți pentru a-i încadra pe baptiști, folosit adesea în România, este incorectă. „Strict vorbind, această încadrare nu este adevărată deoarece neoprotestantismul este un curent teologic care s-a dezvoltat în Germania în secolul al XIX-lea, curent cunoscut și sub numele de teologie liberală. Având o învățătură care îi încadrează în mișcarea evanghelică, baptiștii nu aparțin gândirii neoprotestante, ci mai degrabă protestanților evanghelici. Probabil, cei care folosesc termenul neoprotestant îl folosesc pentru a arăta că baptiștii aparțin unei mișcări mai târzii din cadrul Reformei.”
Afirmația conform căreia baptiștii sunt protestanți este susținută și de pastorul și profesorul universitar Marius Cruceru, care menționa în cadrul unui interviu acordat lui Cristian Bădiliță (publicat sub titlul „Baptiștii nu sunt o sectă” în Cristian Bădiliță, Otniel Vereș, Biserici, secte, erezii? Dialoguri fără prejudecăți despre marile tradiții creștine) că „baptiștii au apărut ca o mișcare desprinsă în aparență din Reforma radicală.” Faptul că li se spune neoprotestanți este greșit deoarece ei sunt protestanți.
Un punct de vedere diferit se găsește în lucrarea lui Iosif Țon, Credința adevărată, unde autorul consideră ca fiind corectă încadrarea baptiștilor la neoprotestanți deoarece „au dus protestantismul mai departe decât ceilalți protestanți prin introducerea botezului adulților și separarea bisericii de stat.” Un alt element în favoare încadrării baptiștilor la curentul neoprotestant este în opinia autorului citat faptul că avem asemănări doctrinare între baptiști, penticostali, creștini după Evanghelie și adventiști. Iosif Țon consideră că prin asemănările doctrinare dintre baptiști și celelalte culte evanghelice menționate anterior, a căror doctrină și apariție le datăm din secolul al XIX-lea, îi putem considera și pe baptiști ca fiind neoprotestanți.
O explicare mult mai clară a asocierii dintre baptism și neoprotestantism în România este cea prezentată în cartea lui Petre Hldachi-Brucovineanu, Fațetele reale ale sectelor religioase, apărută la Editura Politică în anul 1983. Conform autorului cărții menționate, deși baptiștii sunt protestanți și au apărut în secolul XVI, ei se încadrează în curentul neoprotestant „datorită perioadei de pătrundere în țara noastră, respectiv pe la mijlocul secolului al XIX-lea”. Opinia autorului este relevantă prin menționarea faptului că încadrarea se datorează nu doctrinei, ci momentului în care baptiștii au intrat în contact cu statul și cu Biserica Ortodoxă în spațiul vechiului Regat, deși protestantismul era prezent în spațiul românesc încă din secolul al XVI-lea.
Prin urmare, baptiștii sunt protestanți din punct de vedere al doctrinei, iar încadrarea lor în curentul neoprotestant s-ar datora faptului că ortodoxismul românesc a intrat în contact cu această confesiune în secolul al XIX -lea. De altfel, în România termenul neoprotestant are alte conotații decât în Occident, iar în documentele și legile din perioada 1919-1944 pe care le-am consultat în diferite arhive nu am regăsit încadrarea baptiștilor în curentul neoprotestant. Acest fapt poate să conducă către ideea că acest termen s-a impus în limbajul românesc începând cu a doua jumătate a secolului XX, la aproape un secol de la recunoașterea de către autorități a primei biserici baptiste din Vechiul Regat în anul 1856.
Partajează asta:
Nimic valoros nu se obține ușor în viață – Interviu cu Prof. univ. dr. Doru Buzducea
„Nimic valoros nu se obține ușor în viață, ci cu multă muncă, pasiune, determinare și de multe ori așteptare”, spunea domnul Prof. univ. dr. Doru Buzducea, Decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București și Președintele Colegiului Național al Asistenților Sociali din România (CNASR) în cadrul interviului pe care a avut amabilitatea să-l acorde în luna septembrie 2017 domnului Marius Silveșan.
Domnul Doru Buzducea, un om cu o inimă mare, implicat activ în viața socială și educațională din România, vorbește despre Facultatea de Sociologie și Asistență Socială în calitatea sa de profesor universitar și decan, cât și despre Colegiului Național al Asistenților Sociali din România al cărui președinte este. Activitatea de profesor și decan este prima sa opțiune, cea de președinte al CNASR din pasiune pentru oameni.
Veți descoperi aceste lucruri, și multe altele, pe parcursul interviului.
Partajează asta:
Resurse despre Constantin Adorian pe Istorie Evanghelica.ro
Pe site-ul istorieevanghelica.ro se resăsesc mai multe materiale despre Constantin Adorian, pe care le prezint mai jos în ordinea publicării acestora:
Ordinul secret al Maresalului Antonescu privind deportarea crestinilor evanghelici in Transnistria
Începuturile baptismului modern în România (II)
Începuturile baptismului modern în Romania (III). Constantin Adorian – Evanghelia trece la români
București, 1920 – Proiect : Palatul Evangheliei
Istorie Baptistă: Constantin Adorian – 1882-1954 – primul președinte al baptiștilor din România
Istorie Evanghelica 