Maxima zilei – 7 noiembrie 2013
Dacă ai pornit spre un anumit țel și te oprești din drum ca să arunci cu pietre în orice câine care te latră, atunci nu vei mai ajunge niciodată la țintă
Fiodor Mihailovici Dostoievski
Maxima zilei – 6 noiembrie 2013
Isus Hristos este eternitatea care punctează istoria
Petre Țuțea
Omul recent și valorile marilor personalități
Recenzie a cărții Istoria se scrie acum de Cătălin Dupu
Trăim într-o perioadă de transformări economice și sociale ce se reflectă în stilul de viață adoptat de cei care o trăiesc. Omul recent trăiește sub presiunea de a se integra în societate, de a fi pe placul familiei, al prietenilor, al anturajului, iar toate aceste aspecte au o consecință asupra stilului de viață, a alegerilor făcute de acesta. Omul zilelor noastre este Omul care vrea totul, își dorește o viață fără griji petrecută în petreceri, alergări dintr-un loc în altul, o viață în care să încerce totul, dar din care Divinitatea să fie exclusă. Astfel se poate rezuma nuvela Omul care a vrut totul ce deschide ultima carte a lui Cătălin Dupu, conferențiar, regizor, scriitor, actor. Nuvela este o radiografie a societății contemporane, a omului aflat în permanență în căutare de nou, de lucruri care să-i umple un gol în inimă, gol ce nu poate fi umplut decât de Dumnezeu. Goana după plăceri,
dorința de a avea este firul roșu al acestei nuvele, una care captează de altfel și pe care după ce ai citit-o rămâi mișcat de profunzimea adevărurilor pe care autorul le transmite prin intermediul cuvintelor. Sunt cuvinte care doresc să miște inimi, să conștientizeze direcția pe care ne-o alegem în viață. Înțeleptul Solomon afirmă în cartea Eclesiastul că „totul este deșertăciune și goană după vânt.” Această afirmație trebuie înțeleasă în contextul în care omul nu își pune în gând să-L caute pe Dumnezeu, deși acesta se relevă când într-un mod, când în altul, dovedind faptul că banii nu rezolvă toate problemele. Acesta este adevărul! Autorul ne îndemână „să nu dorim senzaționalul și să-L căutăm pe Dumnezeu” pentru că „din prea mult senzațional unii s-ar putea să rămână doar cu o părere din ceea ce trebuie să fie prezența lui DUMNEZEU.” De aceea, fiecare dintre noi trebuie să ne cunoaștem valoarea și să o apreciem ca venind din partea lui Dumnezeu, însă nu trebuie să dăm uitării nici calitățile celor din jurul nostru pentru că „a recunoaște valoarea cuiva este o calitate.” Pornind de la acest deziderat, Cătălin Dupu a scris și despre realizările unora dintre celebritățile zilerelor noastre, urmărind nu atât realizările acestora în plan profesional cât modul în care acestea se raportează la Dumnezeu. Primul care a răspuns întrebărilor lui Cătălin a fost Horia Brenciu. Acesta menționa că „cel mai important lucru pe care îl avem de oferit Divinității este simțimântul nostru. Divinitatea nu se schimbă cu trecerea anilor”, dar noi ne schimbăm. Andreea Marin continuă ideea lui Horia prin menționarea faptului „că nu poți străbate drumuri anevoioase în viață fără credința că acolo sus Cineva te veghează.” După cum spune Andreea, pentru a trece cu bine și prin momentele mai puțin plăcute ale vieții ai nevoie de credință, iar pentru Horațiu Mălăele lumina pe cărarea vieții i-a fost oferită de Biblie. Aceasta a fost cartea de căpătâi și cea mai frumoasă carte pe care a citit-o. În ea el l-a găsit revelat pe Dumnezeu, ori tocmai lipsa acestuia „din gândurile oamenilor a măcinat poporul acesta.” Pepe se declară o persoană credincioasă, caracteristică ce definește și viața unei alte vedete, Fuego. Acesta și-a dorit să studieze teologia, dorință expresă a bunicii sale reflectată și în faptul că de la grădiniță a început să meargă la biserică. „În fiecare dimineață [bunica] mă trezea la 7 și plecam la slujbă” povestește Fuego. „Mai târziu m-am apucat și am citit Biblia, o carte extraordinară”, continuă șirul amintirilor Fuego. Virgil Ianțu se declară, la rândul său, un om credincios cu o educație decentă primită de la tatăl său. Alessandra Stoicescu mărturisea în discuțiile cu Cătălin Dupu următoarele: „Cred în Dumnezeu. Nu pot să spun că mă duc în fiecare duminică la biserică, dar mă rog, discut cu Dumnezeul din mine, există o relație.”
Dem Rădulescu, un bun național demonstrează faptul că maestrul Dem Rădulescu era nu numai un mare om de teatru, dar și un pedagog excelent, un om care punea suflet în relațiile cu studenții. A fost o personalitate în adevăratul sens al cuvântului, nu doar un om celebru, un bun național cum îl definește Cătălin Dupu care l-a avut pe acesta ca profesor, dar și mentor în carierea profesională.
Schițele biografice ale unor personalități politice, literare, artistice precum Jimmy Carter, Abraham Lincoln, Billy Graham, George Washington, Charles Dickens, Winston Churchill, Martin Luther King Jr., Henry Sienkiewicz, Jony Eareckson Tada ne arată tot atâtea moduri în care Dumnezeu a lucrat de-a lungul istoriei, dar și moduri în care oamenii au ales să-L aleagă pe El ca Domn și Mântuitor. Selecția făcută de autor s-a realizat după criteriul valorii, dorind să evidențieze faptul că au existat oameni politici, președinți, prim-miniștrii care au avut un set de valori morale după care s-au călăuzit în viața lor personală și profesională. Ceea ce putem învăța din experiențele acestor personalități este faptul că în viață au câștigat oamenii care au avut un set de valori și că cei care au avut principii morale solide au putut ajunge în funcții de conducere. Mult mai important decât faptul că aceștia au ajuns în poziții cheie este faptul că au lăsat în urma lor ceva, au avut un vis care a devenit realitate. Trebuie să învățăm din istorie să fim și recunoscători înaintașilor noștri și să înțelegem că ei au construit ceva valoros care dăinuie și astăzi. Autorul concluzionează faptul că „indiferent cine suntem în prezent, putem deveni prin perseverență, educație și credință în Cel de Sus oameni care să fie adevărate «miracole».” Educația și credința devin astfel cele două elemente principale ale succesului în viață. Dacă le înțelegem și ni le însușim avem șansa de a lăsa ceva valoros în urma noastră.
Ținând cont de un set de principii, de valorile morale după care a ales să-și ghideze viața, Cătălin Dupu a considerat la un moment dat că Dumnezeu este mai sus de televiziune și că nu scena aceasta este importantă, ci cea a împărăției lui Dumnezeu, acolo unde El, creatorul tuturor lucrurilor, deține controlul și Lui i se aduce slava și gloria. Această carte dovedește faptul că harul lui Dumnezeu ne poate găsi pe fiecare dintre noi, rămâne numai ca noi să dăm curs invitației Sale.
Dr. Marius Silveșan
Istoric
Apariții editoriale (18) Constantin Mitu, Istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia. O minune a lui Dumnezeu la malul mării

Lansarea cărții va avea loc la Biserica Creștină Baptistă Emanuel din Mangalia, duminică, 17 noiembrie 2013 începând cu ora 17. Evenimentul este prilejuit și de împlinirea a 35 de ani de când biserica din Mangalia a fost reînființată (1978 -2013) . Alături de credincioșii bisericii, la acest eveniment special, vor participa autorități locale, oameni de cultură din Mangalia, lideri ai bisericilor din oraș , numeroși invitați speciali, dar și oameni care doresc să cunoască mai multe lucruri despre biserica baptistă din Mangalia și evoluția ei până astăzi.
http://bisericacrestinabaptistaemanuelmangalia.wordpress.com
Discursul Dr. Ben Carson la Casa Albă cu subtitrare în limba română
În luna februarie 2013, cu prilejul evenimentului Mic Dejun cu Rugăciune a fost invitat și Dr. Ben Carson pentru a ține un discurs. Despre reacțiile stârnite de discursul său și modul cum a fost receptat de către presa de peste ocean am scris în cadrul articolului DISCURSUL DR. BEN CARSON ÎN CADRUL EVENIMENTULUI NAŢIONAL MIC DEJUN CU RUGĂCIUNE preluat din revista on-line Semnele Timpului.
De curând am dat și peste varianta cu subtitrare în limba română pe care o puteți urmării mai jos.
Maxima zilei – 5 noiembrie 2013
Cel mai mare păcat al oamenilor e frica, spaima de a privi în față și a recunoaște adevărul
Mihai Eminescu
Botez la Biserica Creştină după Evanghelie Nr.2 Craiova
„Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i pentru Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.”
Matei 28:19-20

Maxima zilei – 4 noiembrie 2013
Stejarul crește numai unde-i pământul bun, buruienile cresc pretutindeni
Mihai Eminescu
Costel Ghioancă – Unde sunt bătrânii?
Am să încep și eu ca un om lipsit de inspirație cu zicala ca „cine nu are bătrâni să-și cumpere…” Bun, cumpărăm, cumpăram, da’ de unde? Nu că nu ar fi bătrâni (seniori) în societatea noastră – analizele demografice indică faptul că segmentul celor de vârsta a treia se îmbuibă tot mai mult, hrănindu-se cu disperare din grotescul avorturilor contemporane. Problema este că, parcă în zilele noastre, s-a rupt o legătură sfântă dintre generații, într-un mod cu totul inacceptabil.
Pavel, robul lui Dumnezeu, îi scrie lui Tit și demonstrează că familiile, bisericile și societățile sănătoase întrețin vie legătura dintre generații. Femeile bătrâne (și bărbații) trebuie să învețe noile generații valorile creștine fundamentale. Dacă se rupe această legătură cu înaintașii noștri, cine ne mai învață? Om fi noi cea mai deșteaptă generație, să învățăm singuri? Ce dacă avem informația la degetul mic, înseamnă că nu mai avem nevoie de modele? Înseamnă că nu mai avem nevoie să vedem cu ochii noștri că se poate? Să vedem că a trăi ca și Hristos nu este o utopie și nici un abur care se pierde sub arșița dezmățului contemporan…
Unde sunt bătrânii? Nu, nu mă refer la cei netăiați împrejurul inimii, ci la astfel de bătrâni: „treji, vrednici de cinste, cumpătați, sănătoși în credință, în dragoste, în răbdare.” (Tit 2:2) Nu vreau să spun că tinerii sunt mai buni (realitatea tristă ne arată contrariul), vreau doar să strig (poate și alții împreună cu mine) că avem nevoie de modele! Bătrânii nu trebuie „trași pe dreapta” – mă rog, unora mai „flexibili” nu le-ar strica – ei încă trebuie să fie activi! Vrem bătrâni la care să privim cu admirație și să fim motivați în a persevera pe calea credinței. Vrem bătrâni de la care să învățăm înțelepciunea duhovnicească, nu pe cea lumească. Bătrânii trebuie să fie „treji”, adică alerți, activi, cu inițiativă. Ei nu ar trebui să se resemneze, ca și cum nu ar mai face nici două parale.
De fapt, adevărul este că mai avem și bătrâni, așa cum spune Scriptura, doar că nu loc din cauza altor „bătrâni” mai de seamă!
Stau și mă tot gândesc, de ce piere generația noastră din punct de vedere spiritual? Că doar, păcate și probleme au fost dintotdeauna! Cred că adevărații bătrâni au uitat (sau nu sunt lăsați) să investească în tineri. Generația tânără crește strâmb, pentru că, adesea, singura modalitate de îndreptare a puișorilor din societatea noastră este prin amenințări, șantaj și prin biciul legalismului. Unde sunt bătrânii care să-i convingă pe tineri de dragostea lor? Să demonstreze că au un cuvânt de spus prin trăirea și curăția lor? Poate că unii vor zice, „de ce nu mergi să discuți cu bătrânii duhovnicești”? Oare, trebuie copilul să-i spună părintelui că are nevoie să fie crescut? Trebuie ca generația tânără să strige că are nevoie de modele? Normal, cine ar trebui să dea dovadă de maturitate? Oare, nu cumva chiar faptul că un bătrân ia inițiativă, dovedește că este duhovnicesc? Altfel, mergi să cauți ajutor și cine știe peste cine dai…
În fine, închei cu speranța că într-o zi voi vedea bătrâni care să-i ia de mână pe cei tineri (din proprie inițiativă) și să-i ajute să fie ca Hristos. Nu am uitat de Duhul Sfânt și de toată dimensiunea spirituală, dacă cineva se gândea la acest lucru. Doar că „împărăția care va veni” nu o elimină pe cea care ar trebuie să fie deja, aici și acum. Aștept să văd bătrâni treji și gata de acțiune.
De fapt, nu știu sigur dacă ar trebui să ne cumpărăm bătrâni, sau biblic ar fi mai corect să ne cumpere ei pe noi…











