Fotografii de la Conferința Arhivele Comunismului – între discurs și realitate
În data de 23 august 2013 am participat la Conferința Arhivele Comunismului – între discurs și realitate unde am prezentat un material referitor la reconstituirea istoriei baptiștilor pe baza documentelor de arhivă.

Adrian Nicolae Petcu, Dinu Zamfirescu, Marius Silveșan
Conferința „Arhivele comunismului – între discurs și realitate” s-a adresat în primul rândul cercetătorilor și istoricilor, categorii care militează pentru deschiderea totală a acestor arhive și instituirea unui acces neîngrădit la documentele create de structurile statului comunist.
Program conferință
Descarcă document (PDF)
Rezumat comunicare Marius Silveșan, Reconstituirea istoriei baptiștilor sub comunism pe baza documentelor de arhivă. Un demers necesar.
Rezumat (PDF)
Elena Dragomir, cercetător al istoriei comunismului și colegă de suferință pe acest ogor, cu care am avut plăcerea să mă întâlnesc pe 23 august la Conferința Arhivele Comunismului prezintă în cadrul unui articol publicat pe blogul http://elenadragomirro.wordpress.com un rezumat al comunicării mele privitoare la sursele de documentare arhivistica privind istoria Bisericii Baptiste din Romania sub comunism.

Elena Dragomir, Dinu Zamfirescu, Dumitru Lăcătuşu
Apreciez capacitatea de sinteză a materialului și modul interesant de prezentare a acestuia. Îi mulțumesc pe această cale, așa cum am făcut-o și anterior, pentru efortul depus și interesul arătat față de acest subiect.
Comunicare a debutat cu o scurtă istorie în date, potrivit căreia:
– Prima Biserică Baptistă din România a fost înființată în anul 1856 în București;
– În perioada interbelică baptiștii români au funcționat cu statutul de asociație religioasă;
– Statutul de cult religios l-au obținut în anul 1940, dar în scurt timp acesta a fost interzis (între 1942 și 1944);
– În toamna anului 1944, prin decret regal, le-a fost recunoscut iar statutul de cult religios, fapt reiterat şi prin Legea Cultelor din 1948, și prin Decretul 1203 din 1950.
După instaurarea comunismului în România, statul a intervenit masiv şi în viaţa Bisericii Baptiste. Marius Silveșan a notat că demersul de scriere a istoriei postbelice a acestei Biserici este abia la început şi este tributar accesului la documentele care se găsesc într-o serie de arhive precum:
– Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte (ASSC), Bucureşti;[1]
– Arhiva Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România (AUBR), Bucureşti;[2]
– Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), Bucureşti;
– Arhiva Radio Europa Liberă (HU – OSA), Budapesta;
– Arhiva Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității (ACNSAS), Bucureşti.
Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte (ASSC) – creată de Ministerul Cultelor (după 1948) și de succesorul acestuia, Departamentul Cultelor (după 1957), cu următorele fonduri: Fondul Secretariat, Fondul Direcția Relații Culte (DRC), Fondul Direcția Supraveghere și Control (DSC), Fondul Direcția Împuterniciților. Potrivit lui Marius Silveşan, unele documente din această arhivă sunt într-o „stare avansată de degradare” şi nu există opise pentru toate fondurile.
Arhiva Uniunii Bisericilor Baptiste din România (AUBR) este o arhivă confesională. Pentru a avea acces în aceasta este nevoie de un aviz prealabil acordat de reprezentanţii Bisericii. De fapt, arhiva nu este structurată, nu există opise sau inventare şi nici sală de studiu. Mariu Silveşan spune că a avut acces în această arhivă, după ce a depus o soliciatre scrisă şi după ce a trecut de proba unui interviu.
Accesul în Arhivele Naționale Istorice Centrale (de interes este mai ales Fondul CC al PCR) nu pune niciun fel de probleme speciale. Fondurile şi colecţiile prelucrate pot fi ceretate fără probleme. Recent, ANIC a preluat de la ASSC Fondul Direcția de Studii.
Documente valoroase privind fenomenul religios din România, referitor inclusiv la Biserica Baptistă în perioada postbelică, se află şi în Arhiva Europa Liberă de la Budapesta (Open Society Archives, HU-OSA). Marius Silveşan a cercetat în această arhivă şi a constatat că accesul nu pune niciun fel de problemă.
Arhiva CNSAS, cu fondurile Documentar, Rețea și Informativ, este şi ea de interes pentru cei care studiază istoria Bisericii Baptiste din România. Potrivit lui Marius Silveşan, problemele de la Arhiva CNSAS sunt legate de întârzierea cu care cercetătorii primesc fotocopiile cerute. Spre exemplu, Marius Silveşan spune că nu a primit fotocopii solicitate cu 2-3 ani în urmă.
Notă: Marius Silveşan este autorul recentei lucrări Bisericile Creştine Baptiste din România între persecuţie, acomodare şi rezistenţă, Târgovişte, Cetatea de Scaun, 2012, 410 pagini.
[1] Adresa Secretariatului de Stat pentru Culte: str. Nicolae Filipescu. Nr. 40, Sectorul 2, Bucureşti.
[2] Adresa Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România:str. Dambovita, nr. 9-11, Sector 6, Bucuresti.
Inserez acum și câteva poze de la acest eveniment, urmând ca restul să le luați de pe pagina mea de facebook, sau să mă contactatți printr-un comentariu la acest articol.
http://elenadragomirro.wordpress.com/2013/09/14/arhivele-si-istoria-bisericii-baptiste-din-romania/
În cadrul acestei conferințe am avut oportunitatea să mă întâlnesc printre alții și cu Mircea Stănescu de la Arhivele Naționale ale României

Dinu Zamfirescu, Dumitru Lăcătușu, Mircea Stănescu
Conferința a fost cadrul să ascult și comunicarea lui Sergiu Soica referitoare la Arhivele Bisericii Greco-Catolice.

Adrian Nicolea Petcu, Dinu Zamfirescu, Sergiu Soica
Mai multe fotografii de la acest eveniment sunt disponibile AICI
Propunere pentru înființarea unui centru Ortodox la Geneva cu scopul de a „direcționa și controla emigrația românească”
Recitind de curând articolul lui Adrian Nicolae Petcu despre Departamentul Cultelor, mi-a reținut atenția pasajul de mai jos
Un alt refuz din partea Departamentului cultelor, impardonabil pentru Securitate, s-a consumat la propunerea ambasadei României în Elveția prin care solicita înființarea „unui centru ortodox românesc la Geneva”, în scopul „contrabalansării comunităților romanești cu orientare reacționară şi anticomunistă, precum și pentru a concentra în jurul său elemente cu idei şi vederi progresiste, să devină, în perspectivă, un centru de direcționare şi de control a emigrației romanești”[44]
[44]ACNSAS, Fond Documentar/Bucureşti, dosar nr. 11206, vol. 10, ff. 138v-139.
Adrian Nicolae PETCU, Activitatea Departamentului Cultelor în atenția Securității (1970-1989), Partea I-a http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/Activitatea%20departamentului%20cultelor%20in%20atentia%20securitatii%201%20de%20Adrian%20Nicolae%20Petcu.htm
Am considerat interesant faptul că propunerea de înființare a unui centru ortodox românesc la Geneva nu se făcea pentru promovarea valorilor creștine ci „pentru a concentra în jurul său elemente cu idei şi vederi progresiste, să devină, în perspectivă, un centru de direcţionare şi de control a emigraţiei româneşti”. Cred că acest detaliu poate fi încadrat în ceea ce eu am denumit în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 ca fiind Implicarea Bisericii în acțiunile propagandistice ale regimului comunist prin promovarea unei imagini pozitive în Occident. Se impune menționarea, că în acest caz, vorbim de ceva mai mult decât de o promovare a unei imagini pozitive dorindu-se nici mai mult nici mai puțin ca în viitor acest centru să devină unul de „direcționare și control al emigrației românești.”
Dezbaterile CSIC – Biserica Ortodoxă Română sub comunism
Centrul de Studii în Istorie Contemporană
Care erau opţiunile ierarhiei Bisericii Ortodoxe Române în gestionarea relaţiei cu statul după 1945?
Cum a colaborat şi cum a rezistat Biserica sub regimul comunist ateu?
La aceste întrebări vor căută să răspundă invitaţii celei de-a doua întâlniri din seria Dezbaterilor CSIC: Adrian Nicolae Petcu (cercetător CNSAS), prof. univ. dr. Radu Carp (Facultatea de Ştiinţe Politice) şi pr. prof. univ. dr. Adrian Gabor (Facultatea de Teologie). Cu participarea extraordinară a pr. prof. Nicolae Bordaşiu, fost deţinut politic. Moderatorul dezbaterii va fi, şi de această dată, filosoful Sorin Lavric.
Scopul principal al Dezbaterilor CSIC îl reprezintă readucerea în discuţia publică a unor subiecte controversate, care modelează societatea contemporană, precum şi prezentarea unor puncte de vedere diferite asupra lor, într-o atmosferă echilibrată, argumentată şi de bun simţ. Întâlnirea va porni de la o prezentare generală a temei supuse dezbaterii, urmând a continua pe câteva direcţii sugerate de către organizatori şi moderator.
Evenimentul va avea loc marţi, 11 iunie, începând cu ora 18.00, la Biblioteca Naţională a României (Bd Unirii nr. 22), sala Mircea Eliade.
Proiectul se desfăşoară cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer România şi al Grupului Filos. Recomandat de Radio Guerrilla.
Intrarea publicului este liberă.