Centrul Regional Francofon de Studii Avansate în Ştiinţe Sociale și Fundaţia Culturală Memoria organizează, în perioada 20-21 noiembrie 2014, la București, conferința internațională cu titlul „După 25 de ani. Istoriile și memoriile comunismului”.

Comitetul de organizare este format din Claudia-Florentina Dobre (doctor în istorie, secretar general de redacţie al revistei Memoria, cercetător asociat CEREFREA) și Valeriu Antonovici (doctor în ştiinţe politice, SNSPA). La conferință vor participa, în calitate de membri ai comitetului științific, Liliana Deyanova (profesor, Universitatea St. Kliment Ohridski, Sofia), Micaela Ghiţescu (director, Fundaţia Culturală Memoria), Adrian Miroiu (profesor, SNSPA), Liviu Rotman (profesor, SNSPA), Izabela Skórzyńska (profesor, Universitatea Adam Mickiewicz, Poznań), Anna Wachowiak (profesor, Şcoala de Excelenţă în Studii Umanistice, Szczecin). Partenerul evenimentului este Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA).

Cu acest prilej, organizatorii încurajează cercetătorii să trimită lucrările lor privitoare la memoria şi istoria comunismului românesc. Sunt binevenite lucrări clasice în limbile română, engleză şi franceză, dar şi cele pe suport audio-video, postere şi filme documentare. Temele avute în vedere sunt istoriografia comunismului, viața cotidiană, memoria și istoria represiunii, memoriile comunismului, generația postmemorială, dar sunt acceptate digresiuni de la aceste teme.

Propunerea trebuie să aibă maxim 300 de cuvinte și trebuie să fie însoțită de biografia autorului. Lucrările se vor trimite pe adresa cfdobre@gmail.com până la data de 1 septembrie 2014. Candidații selectați vor fi înştiinţaţi pe 15 septembrie 2014. Organizatorii au în vedere publicarea lucrărilor conferinţei.

25 de ani după căderea comunismului în Europa centrală şi de est, memoria şi istoria acestui regim rămân controversate. Pe de o parte, istoria comunismului în regiune stă sub semnul denunţării crimelor săvârşite de acest regim. Pe de altă parte, mai ales în unele cercuri intelectuale de stânga, se aduce în discuţie aşa-numita „modernitate a comunismului”.

Memoria comunismului se prezintă chiar şi mai divizată decât paradigmele istorice în care este aşezat acest regim. Nostalgicii se afirmă în spaţiul public, în ultimii ani, mai ales prin urmaşii lor de a doua generaţie. Cele mai recente sondaje realizate de Fundaţia pentru o societate deschisă şi cele realizate de IICCMER arată că tinerii consideră epoca comunistă o perioadă mai degrabă pozitivă. Denunţătorii crimelor comunismului, foarte activi imediat după căderea comunismului, dispar rând pe rând fără a fi reuşit să transmită flacăra mai departe, cu câteva excepţii. O memorie ironică a comunismului îşi face şi ea din ce în ce mai mult prezenţa în spaţiul public al regiunii.

Dacă cei care au experimentat comunismul se manifestă nostalgic sau denunţător, tinerii „Epocii de aur” ceauşiste privesc această perioadă cu (auto)ironie. Cei născuţi în preajma anului 1989, fără a avea amintiri proprii, se situează într-un curent postmemorial. Opiniile şi chiar memoria lor despre comunism sunt intermediate de familie sau de grupul din care fac parte precum şi de  sistemul de învăţământ şi de media.

http://topub.unibuc.ro/apel-la-contributii-conferinta-internationala-dupa-25-de-ani-istoriile-si-memoriile-comunismului/