După cum am menționat în cadrul postării Apariții editoriale (30) Daniel Marius Mariș, Teodor – Ioan Colda, Constantin Adorian: un lider baptist vizionar consider că o astfel de lucrare este utilă pentru istoria și identitatea baptistă. Prin intermediul ei pastorii și profesorii Daniel Mariș și Teodor Colda readuc în atenția opiniei publice viața și slujirea celui care a fost Constantin Adorian: un baptist vizionar.

În partea de final a acestei cărți, respectiv pp. 191-192 se regăsește și o scurtă referință intitulată

Constantin Adorian, omul prin care baptismul trece la români

O lucrare despre Constantin Adorian este binevenită oricând și cu atât mai mult acum când la 25 de ani de la Revoluție societatea românească încă își mai caută valorile.

Biografia acestui om al credinței este benefică atât comunității baptiste și evanghelice în general, cât și societății românești în ansamblul său prin valorile și conceptele la care face referire.

Autorii, Conf. Dr. Daniel Mariș și Asistent Drd. Teodor Colda, ambii pastori ai bisericii înființate de Adorian, și profesori la Institutul Teologic Baptist din București la a cărei fondare Adorian și-a adus de asemenea contribuția, se apleacă cu competență asupra biografiei acestui om al credinței. Sunt evidențiate. Este de menționat în cazul Bisericii Golgota, dar și în formarea lui Adorian ca lucrător, rolul bisericii baptiste germane din București, prin contribuția și cu susținerea căreia baptismul trece la români.

Este de remarcat dorința celor doi autori de a prezenta celor tineri biografia acestui vizionar om al credinței care a fost Constantin Adorian și evidențierea contribuțiilor acestuia  la fondarea Uniunii Baptiste, Seminarului Teologic Baptist, dar și a Bisericii Golgota.

Constantin Adorian a fost un om educat cu studii la Hamburg, fapt care s-a reflectat și în activitatea sa prin implicarea activă în formarea Uniunii Baptiste în anul 1920, ca organ reprezentativ al baptiștilor români, dar și în formarea Seminarului Teologic Baptist în anul 1921. Adorian a fost un om de acțiune, o persoană cultivată implicată activ în viața bisericii baptiste pe plan administrativ, educațional cât și pastoral în calitatea sa de lider spiritual al primei bisericii baptiste de limbă română din București, Biserica Baptistă Golgota. Deși este o lucrare care se adresează publicului larg ea nu face rabat de la rigorile unei cercetări academice îmbinând într-un mod util cele două stiluri de tratare a unor astfel de subiecte. Apelul la documentele vremii, fie că sunt de natură memorialistică sau de arhivă au rolul de a contura o imagine complexă a celui care a fost pastor, profesor, primul președinte al Uniunii Comunităților Creștine Baptiste din România și primul director al Seminarului Teologic Baptist după mutarea sa în iarna anului 1921 la București.

După cum se menționează și în subtitlul lucrării, autorii au dorit să vorbească nu numai despre omul Constantin Adorian, cât și despre lucrarea lui motivați de dorința de promovare a imaginii și moștenirii acestei personalități marcante a baptiștilor români. Luând în considerare aspectele menționate este de apreciat faptul că un loc aparte în economia acestei lucrări îl ocupă contribuția lui Adorian în lupta pentru libertatea religioasă a baptiștilor din România. Deși perioada interbelică a fost una de libertate politică, de înflorire din punct de vedere economic, drepturile religioase ale credincioșilor baptiști, dar și a celorlalți credincioși evanghelici au fost îngrădite. În acest context personalitatea lui Adorian, viziunea sa, sunt puse în slujba lui Dumnezeu, iar El este cel care le dă adevărata valoare. Contribuțiile sale, rolul său în plan pastoral, evanghelic, administrativ și educațional ne permit să considerăm ca fiind corectă încadrarea lui Adorian, așa cum au făcut-o și autorii, printre cei mai importanți 10 baptiști din România, poate chiar primul.

Prin intermediul acestei lucrării autorii demonstrează, încă odată dacă mai era nevoie, că valorile religioase și morale ale comunității baptiste au avut semnificație atunci și au semnificație și astăzi. Valorile acestei mici comunități religioase, marginalizată de autorități și biserica majoritară au îmbogățit societatea românească.

Exemplul lui Adorian este unul pozitiv care ne arată că merită să lupți pentru valorile și crezurile tale atunci când sunt în armonie cu Sfânta Scriptură. Merită să lupți pentru libertatea religioasă într-o societate în care conceptul de adevăr absolut este acceptat tot mai puțin.

Dr. Marius Silveșan
Istoric