Arhive etichetă: Buni Cocar

A mai căzut un stâlp, Bora Octavian (1941-2019)


A plecat la Domnul Bora Octavian, ani de-a rândul casierul Bisericii Creștine Baptiste Nădejdea din București, persoană implicată activ în lucrarea de slujire, inclusiv cu Evanghelia. De asemenea, acesta a fost și membru în comitetul Bisericii Creștine Baptiste Nădejdea din București, persoană capabilă în gestionarea problemelor financiare și nu numai.

Bora Octavian s-a născut la 1 mai 1941 și abdecedat la data de 11 octombrie 2019, a fost căsătorit cu Lidia Bora (fostă Țopa), având împreună două fete, Dana căsăt. Dragomir și Ligia căsăt. Dan. Bora Octavian a avut 4 nepoți și o strănepoată.

Bora Octavian a fost ginerele pastorului Țopa Ioan, cel care a pus în anii ’30 bazele adunării baptiste din Giulești, actuala Biserica Creștină Baptistă Nădejdea. Acesta a cunoscut în mod direct modul în care a fost dărâmatâ de către, la ordinul Securității lăcașul de închinare al bisericii baptiste din Giulești de sărbătoarea Rusaliilor 1985.

A fost activ în adunarea din Giulești pe parcursul slujirii pastorale a următorilor păstori: Buni Cocar, Vasile Talpoș, Elisei Pecheanu, Costel Ghioancă, Ovidiu Rusnac.

Serviciile religioase de priveghi și înmormântare se vor desfășura după următorul program:

Sâmbătă, 12 octombrie 2019, începând cu ora 19 va avea loc serviciul de priveghi în localul adunării din strada Luduș Nr. 4.

Serviciul religios de înmormântare va avea loc duminică, 13 octombrie 2019, începând cu ora 13:00.

Domnul sa mângâie familia îndurerată!

Foto: Marius Silveșan

Dr. Buni Cocar la BCB Nădejdea București (31.08.2018)


În cadrul turneului pe care îl efectuează în România, pastorul Buni Cocar, fost păstor și la Giulești în anii 80 ai secolului XX, va avea un mesaj în seara zilei de vineri, 31 august 2018 la Biserica Creștină Baptistă Nădejdea din București.

Deportarea Lidiei Căldăraru și a pastorului baptist Eugeniu Jurenco


Perioada anilor ’40 este una în care am avut și acțiuni extreme precum deportările unor minorități, inclusiv religioase.

În primul caz vorbim de deportarea unor credincioși baptiști rămași în Basarabia cedată URSS-ului în vara anului 1940 la ordinul NKVD.

Trist este faptul că după recuperarea Basarabiei de către români în vara anului 1941 credincioșii baptiști au continuat să fie persecutați.

Iată mai jos link ul unde este prezentat acest caz de deportare al unei credincioase baptiste în baza unei documentări realizate de Vasile Bel care a fooosit informații regăsite în Revista Farul Creștin.

https://istoriebaptistablogul.blogspot.com/2018/06/lidia-caldararu-deportata.html?m=1

Un caz similar de deportare a minorităților religioase, inclusiv din Basarabia a avut loc în luna mai a anului 1942. Atunci Mareșalul Ion Antonescu, conducătorul statului, a dat un ordin secret care prevedea ca toți sectanții să fie deportați in organizațiile de muncă de pe Bug, în Transnistria. Ordinul a fost anulat la scurt timp și nu au fost deportați mulți credincioși baptiști, însă printre aceștia a fost si pastorul Eugeniu Jurenco din orașul Bălți care a fost închis în lagărul Golta din Transnistria. (Vezi AICI un portret al lui Eugeniu Jurenco realizat de Buni Cocar)

Problemele din perioada lui Antonescu le-am tratat în cadrul studiului „Evoluția legislației religioase referitoare la baptiștii din România în timpul Regimului Antonescu” publicat în Jurnalullibertății de credință, 2015, pp. 271-290.

Din prezentarea succintă acelor două cazuri putem observa faptul că acțiunile de deportare au vizat credincioșii baptiști în timpul unor regimuri totalitare sau autoritare pe parcursul anilor 40 ai secolului XX, un secol al extremelor după cum îl portretizează și Eric Hobsbawm.

Buni Cocar la BCB Nădejdea București – 14 septembrie 2017 


Programul vizitei fratelui Buni Cocar în București pentru perioada 12-17 septembrie 2017



Mesaje creștine și lansarea noii cărți CAUT UN OM
marți 12 sept. Biserica DUNAMIS, pastor Aurelian Barbu – Colentina, orele 18:30 
miercuri 13 sept. Biserica RAUL VIETII, pastor Răzvan Mihăilescu – Mihai Bravu, orele 18:00

joi 14 sept. Biserica NADEJDEA , pastor Ovidiu Rusnac – Giulești, orele 18:00

vineri 15 sept. Biserica GOLGOTA, pastor Daniel Mariș – N. Titulescu, orele 18:00

vineri 15 sept. Bis. BOB DE MUSTAR, pastor Pârvu Daniel – str. Morilor-Timpuri Noi, noapte de veghe

sâmbătă 16 sept. Biserica MARANATA, pastor Victor Tudorache – Pitești, orele 18:00

duminică 17 sept. Misiunea RENOVATIO, pastor Florin Ianovici – sala Eminescu Romexpo, orele 10:00

1983 – lucrări de extindere a clădirii Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” București


Pornind de la o fotografie preluată de pe pagina de Facebook a pastorului Liviu Căprar, l-am rugat pe fratele Mircea Bulatov să mă ajute în descoperirea contextului și personajelor care apar în fotografie.
Produsul final îl vedeți mai jos.

bcb-nadejdea-bucuresti-1983a

Mircea Bulatov mi-a mai scris următoarele: „Printre ceilalți tineri par să fie (nu sunt sigur) cei de la biserica din Tamaș de lângă Buftea unde făcea lucrări de misionariat și evanghelizare fratele Buni Cocar”.

Pentru înțelegerea necesității realizării lucrărilor din anii 80 am să reiau unele informații publicate în cadrul articolului 30 de ani de la demolarea forțată a Bisericii Creștine Baptiste NĂDEJDEA făcută de organele represive comuniste (1985-2015) – update

„Biserica Baptistă „Nădejdea sau Biserica Baptistă Giulești, cum este cunoscută aceasta,  este situată în cartierul bucureștean Giulești pe strada Luduș, Nr. 4.  Conform informațiilor prezentate de către Ioan Bunaciu în cartea Istoria Bisericilor Creștine Baptiste din România, Biserica a luat ființă ca un punct misionar al Bisericii Baptiste din cartierul Ferentari. Actuala Biserică Baptistă Providența. Conform informațiilor oferite de Alexa Popovici, biserica a fost fondată în anul 1933 de către Țopa Ioan care fusese trimis de Biserica Baptistă din Ferentari pentru a stabili în cartierul Giulești o filială a Bisericii din Ferentari. Inaugurarea casei de rugăciune și oficierea primului serviciu divin în ea a avut loc la data de 15 septembrie 1933. Pe parcursul anilor biserica a cunoscut o creștere constantă, astfel că în anul 1961 când pastor era Constantin Bălgrădeanu, se ajunsese la un număr de 180 de membrii. Cutremurul din 4 martie 1977 a afectat clădirea bisericii, iar credincioșii au reușit să facă doar niște reparații minore cu toate că o perioadă de timp s-au întâlnit în capela Seminarului Teologic Baptist din București situat pe strada Berzei Nr. 29. Directorul Seminarului în acea perioadă (1970-1988) era pastorul Ioan Bunaciu. În anul 1980 a fost ales ca pastor al Bisericii, Buni Cocar, iar numărul de credincioși a continuat să crească astfel că se impunea mărirea locașului. În lucrarea Istoria Bisericilor Baptiste din România, Ioan Bunaciu menționează faptul că Buni Cocar „a început construcția unei clădiri noi și mari peste vechea clădire a bisericii, a turnat stâlpi de beton, iar peste ei a turnat cupola și a început să zidească”. (p. 126)

Pastorul bisericii din acea vreme, Buni Cocar, scrie următoarele în lucrarea autobiografică Și tata a plâns : „În fiecare an am extins casa de rugăciune, dar cu toate aceste remodelări n-am avut un singur serviciu în care să nu stea oamenii în picioare. Era o lucrare a Duhului Sfânt în mijlocul nostru și noi încercam să oferim condiții cât mai bune pentru toți cei interesați să participe la slujbe.
Singura cale era să amenajăm casa pe care o aveam , s-o extindem puțin chiar. Am propus asta și frații mei de credință s-au dedicat construcțiilor și renovărilor. Ne-am bucurat să facem lucrarea,  fiindcă simțeam că odată cu renovarea casei deveneam și noi puțin mai noi, mai ”renovați”. Din nefericire, extinderile le-am făcut mereu fără nici o aprobare de la cei în drept. Nu se dădeau și noi ne-am asumat riscul, construind fără avizul puternicilor zilei și nopții. După fiecare mărire constatam că trebuie să facem o alta.” (pp. 191-192)

Aceste modificări și construcții fără aprobarea autorităților, care oricum nu dădeau autorizații de construcție, a dus inevitabil la momentul demolării forțate de Rusalii 1985 despre care am scris AICI

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 4 Literatura religioasă în perioada comunistă


Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său (13.7.2015) cu logo

Partea a patra a dialogului cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean abordează problema literaturii religioase în comunism și dezvăluie detalii interesante despre implicarea acestuia în distribuția acestei literaturi în zona Făgetului. De asemenea, sunt informații despre ajutoarele materiale oferite credincioșilor, dar și despre tracasările Securității.

Urmăriți și celelalte părți ale dialogului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 3 Realizări și dificultăți în activitatea pastorală

Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean – p. 2 Perioada Seminarului


După cum am anunțat AICI, revin cu prezentarea celorlalte părți ale dialogului avut cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean la Făget în data de 13 iulie 2015. În partea a doua discutăm despre perioada în care acesta a urmat Seminarul Teologic Baptist din București (1974-1978), unde a fost coleg printre alții cu Elisei Pecheanu și Buni Cocar.

Citește și Marius Silveșan în dialog cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean despre cartea Almanah cu Bisericile Creștine Baptiste din zona Făgetului

Ioan Alexandru Lăpugean la biroul său (13.7.2015) cu logo

Un eveniment major în timpul Seminarului a fost Memoriul de protest al seminariștilor din 1976. Elisei Pecheanu menționează că „doi colegi  au fost exmatriculaţi după memoriul seminariştilor din 1976 (Ianculovici Dimitrie şi Prejban Ionel)”

Pastorul Ioan Lăpugean menționează că nu a vrut să semneze acest memoriu, dar l-a făcut la insistențele colegilor, în principal ale lui Buni Cocar. Prin intermediul acestui memoriu studenții cereau printre altele ca Iosif Țon să vină ca profesor la Seminar.

De asemenea, în data de 2 aprilie 1977 este citit la Europa Liberă un alt memoriu de protest cunoscut generic sub numele de Scrisoarea celor 6. Acest document este prezentat pe larg în cartea pe care am realizat-o cu istoricul Bogdan Emanuel Răduț, Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977).

Dincolo de alte aspecte pastorul Lăpugean rememorează numele colegilor și al profesorilor, realizează scurte portrete ale acestora, printre care și pe cel al pastorului Elisei Pecheanu. În a doua parte a anilor 70 regăsim printre profesori pe Dr. Ioan Bunaciu (și-a luat doctoratul în 1974), Vasile Talpoș (profesor de Homiletică), Vasile Taloș (profesor de Vechiul Testament). Talpoș și Taloș au absolvit Seminarul Teologic Baptist din București în promoția 1965-1969, cei doi fiind cei mai buni din anul respectiv la învățătură.  Detalii despre acest aspect se găsește în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).

 Doresc să menționez că dialogul nu se oprește aici, el continuă atât cu pastorul Ioan Alexandru Lăpugean. cât și cu alte persoane.

Buni Cocar: Amintiri (9)


Prin intermediul episodului 9 al amintirilor sale, pastorul Buni Cocar realizează o portretizare foarte frumoasă a lui Eugeniu Jurenco. Din câte știu acesta era din Basarabia, a fost implicat în distribuirea de Biblii în perioada comunistă și a fost o vreme administrator la Seminarul Teologic Baptist din București. Cred că la un moment dat un pastor, posibil Constantin Bălgrădean, secretar general al cultului, i-a pus în vedere să își găsească locuință în altă parte și să elibereze camera de la Seminar.

Romania Evanghelica

52

Nu stiu cati l-au cunoscut sau cati isi mai amintesc de Eugen Jurenco … Eu n-am cum sa-l uit fiindc-a fost vecinul nostru, al seminaristilor, timp de cativa ani (intre 74 si 78)…

Familia Jurenco nu era singura familie care locuia pe atunci in cladirile Seminarului, dar la celelalte doua era de-nteles, una se numea Socaciu iar cealalta Bunaciu si daca in loc de Jurenco as fi dat acolo peste „Popovici” sau „Trutza”, nu m-as fi mirat, dar …, Jurenco?

Incetul cu incetul am aflat ca fratele Eugen Jurenco este membru in Biserica de pe Titulescu, ca este si-n comitet, tine si scoala duminicala, dar nici aceste informatii nu explicau prea multe.

Intr-o zi mi s-a spus ca apartamentul lui Jurenco este „depozit” de Biblii … Nu mi-a venit sa cred. Nu era de crezut. Depozit de Biblii sosite clandestin in tara, tocmai in curtea Seminarului? Cine si-ar fi imaginat?…

Vezi articolul original 487 de cuvinte mai mult

Maxima zilei – 29 iunie 2015


image

Propovăduirea este relevanță la timp și ne la timp. Oamenii de ea au nevoie, deși constant o detestă.
Buni Cocar, Și tata a plâns, p. 190

Maxima zilei – 28 iunie 2015


image

romaniaevanghelica.wordpress.com

În ciudă faptului că mulți cred că timpul vindecării a trecut, eu mă tem doar să nu fi trecut timpul credinței.
Buni Cocar, Și tata a plâns, p. 179

Buni Cocar: Amintiri (8)


Partea a opta din amintirile păstorului Buni Cocar prezintă portretul „unui colos al credinței”, Cenușe Teodor.

Romania Evanghelica

cenuse-1

Petrosani, 3 octombrie 1976

Despre fratele Cenuse Teodor am auzit multe istorii, majoritatea legate de pastorirea ce o facuse printre leprosii din Tichilesti. Stiam (si m-am cutremurat) ca dupa primul botez oficiat acolo se-nrosise apa din baptistier … M-a uimit faptul ca Cenuse ceruse sa mearga la leprosi direct de la Seminar!!!

Pentru Cenuse purtarea crucii nu era numai o doctrina ci un act pe care l-a trait, era singurul lucru vrednic de primit.

Fusese coleg de Seminar cu Alexa Popovici si impreuna au pus multe probleme dascalilor la orele de curs. Cand dascalii n-aveau prea multe de spus, Cenuse si Popovici dezbateau inainte, practic, si-au fost dascali unul celuilalt. Cenuse mi-a povestit ca se mai si contraziceau, ca se mai ridicau si in picioare cand argumentau, dar asa s-au slefuit amandoi …

Nu-mi-amintesc decat o singura predica a lui Cenuse. La Craciunul din ’75 a rostit un mesaj intitulat:…

Vezi articolul original 231 de cuvinte mai mult

Pastor Buni Cocar despre starea Bisericii Baptiste din Giulești (Nădejdea) în anii 80


buni-cocar

Sursa foto: România Evanghelică

Cea de-a 6 parte a amintirilor pastorului Buni Cocar are informații intrresante și inedite referitoare la Biserica Baptistă din cartierul Giulești, București în anii 80 ai secolului XX. Buni Cocar, care tocmai venise pastor la Biserica Baptistă din Giulești (BCB Nădejdea), rememorează elemente legate de evanghelizări și botezuri la Giulești. De asemenea, sunt amintite încă câteva biserici baptiste din București. Prima este Biserică Baptistă Golgota (Basarab de la numele străzii, Bd. Basarab, actuală Șoseaua Titulescu). Cea de-a două este Biserica Baptistă Sfântă Treime cunoscută astăzi și ca Valori, dar menționată în text sub numele de Mihai Bravu deoarece atunci se află pe Șoseaua Mihai Bravu.

Iată mai jos pasajul care vorbește despre Biserica din Giulești:

Starea din București (Giulești) era totuși alta. Lucrare spirituala se făcea în oraș, se făcea la „Mihai-Bravu”, în „Titulescu”, la „Popa Rusu” și mai putin în Giulești. Mi-a trebuit un an întreg ca să adresez prima chemare la mântuire. Mi-a fost inima cât un purice, dar am făcut-o și Dumnezeu a fost bun cu noi. E drept că frații mai vechi din Adunare n-au fost de acord cu noul stil, dar zarurile au fost aruncate. Timp de 5 ani și jumătate am botezat în fiecare lună noi suflete, uneori aveam și câte 3 sau patru botezuri într-o lună.

https://romaniaevanghelica.wordpress.com/2015/06/10/buni-cocar-amintiri-6/

Buni Cocar despre Marcu Nichifor: „era „o bogăție” deși aparent sărac”


În cadrul celei de-a patra postări cu amintirile pastorului Buni Cocar publicate de Alin Cristea am găsit evocată și figura lui Marcu Nichifor.

Marcu Nichifor (glimboca.wordpress.com)

Marcu Nichifor (glimboca.wordpress.com)

Buni Cocar (romaniaevanghelica.wordpress.com)

Buni Cocar (romaniaevanghelica.wordpress.com)

Importanți deveniseră și slujitorii care purtau focul dragostei Lui. Astfel Harap, Marcu Nichifor, Ștef Ioan și Cure Simion au figurat printre invitații noștri favoriți din acel an. Curata sărbătoare! (…)

Marcu Nichifor era „o bogăție” deși aparent sărac. Uneori îl întrebăm: cum stăm? Sensul era: cum arată Biserica în care tocmai ați predicat? Dânsul zicea: „mai bine, dar mai sunt niște cioate”. Odată ni s-a făcut milă de fratele Marcu și tinerii din Petroșani i-au dat 1000 de lei. Ei i-am înmânat banii într-un plic și Marcu n-a spus decât: „mulțămesc în Numele lui Dumnăzău”.

M-a impresionat simplitatea și naturalețea, mă gândeam: deci așa se primește un ajutor … dar la Marcu era și un epilog. La vreo două zile, prezbiterul s-a-ntors în Petroșani, la locul faptei: „Bre mi-ai dat prea multi bani …”. Cum eu n-am vrut să-i primesc înapoi, dânsul mi-a cerut să-i spun câteva lucruri unde ar putea merge să misioneze în locul nostru pentru acei bani … Cred c-am văzut atunci „omul frumos”!

https://romaniaevanghelica.wordpress.com/2015/06/03/buni-cocar-amintiri-4/

Recomandări

Marcu Nichifor – Cum răspunde Dumnezeu

Marcu Nichifor – Viata are o singură tintă, de a face voia lui Dumnezeu

Marcu Nichifor, un adevărat mit al baptiștilor din Romania via Persona

30 de ani de la demolarea forțată a Bisericii Creștine Baptiste NĂDEJDEA făcută de organele represive comuniste (1985-2015)


demolare

Anul acesta de Rusalii se împlinesc 30 de ani de la demolarea locașului de închinare al Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” din București al cărui pastor la momentul respectiv era Buni Cocar.

Cu acest prilej Mircea Bulatov, unul dintre martorii acelor evenimente, a realizat un material comemorativ pe baza propriei experiențe, a documentelor de arhivă, dar și a unor mărturii orale.

De Rusalii anul acesta se împlinesc 30 de ani
de la demolarea forțată a Bisericii Creștine Baptiste NĂDEJDEA, 
făcută de organele represive comuniste.
O demolare poate fi făcută cel puțin în două feluri.
Brutal și rapid prin dărâmare (cu mult zgomot) reușește să transmită  năucire și frică.
Calculat și lent prin desfacerea (compromitere) piesă cu piesă a elementelor unei construcții bine închegate.
Primul fel de demolare se practica în anii premergători lui ’89, celălalt a luat ființă după.
Pentru înțelegerea acelor vremi aveți mai jos câteva relatări a celor  ce le-au trăit.
Mircea Bulatov
 

Din atașament puteți descărca un scurt material, însoțit de imagini, cu descrierea acelor tulburătoare evenimente.

 

Pentru o înțelegere și mai profundă a grozăviilor de atunci urmăriți fragmente din mărturia lui COJOCĂRESCU ION subinginerul constructor și în același timp diacon al bisericii NĂDEJDEA în 1985, folosind următoarele linkuri:

 

 Partea 1 COJOCARESCU ION Întrebări și acuzații

Partea 2 COJOCARESCU ION Suferințe și torturi

Binecuvântări din România pentru cei de la RTN Chicago – un material de Mircea Bulatov


Un material interesant realizat de Mircea Bulatov, material care, deși are numai 1:29, poate fi privit ca un logo al emisiunii  Interviurile Față în Față care l-a avut ca invitat pe pastorul Buni Cocar.

Reiau aici și interviul cu pastorul Buni Cocar publicat AICI

După 20 de ani (1994-2014) – Romanian Television Network la ceas aniversar


Petru Amarei față în față cu pastorul Buni Cocar într-o emisiune care rememorează începuturile Romanian Television Network Chicago (RTN)

 

Biserica Baptistă Nădejdea 80 de ani – (10) Mesajul de salut al pastorului Buni Cocar


Cu prilejul serbării de 80 de ani a Bisericii Baptiste Nădejdea, pastorul Buni Cocar, fost pastor al acestei biserici în anii 80 a trimis un mesaj de salut citit de către pastorul Liviu Căprar.

Articole pe aceeaşi temă

ANIVERSARE 80 DE ANI BISERICA BAPTISTĂ „NĂDEJDEA” BUCUREȘTI (1)

BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (00) MESAJ BORA OCTAVIAN

BISERICA NĂDEJDEA 80 DE ANI – (01) CORUL BCB NĂDEJDEA, CRISTOS IN JURUL SĂU NE ADUNĂ (29.09.2013)

BISERICA NĂDEJDEA 80 DE ANI – (02) MESAJUL DE SALUT AL PASTORULUI DR. VASILE TALPOŞ

BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (03) CORUL BCB NĂDEJDEA, LAUDĂ ASTĂZI PE DOMNUL

BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (05) MIRCEA BULATOV PREZINTĂ UN SCURT ISTORIC AL BISERICII CREȘTINE BAPTISTE „NĂDEJDEA” BUCUREȘTI

BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (06) MĂRTURIE LUNGU DUMITRU DESPRE BISERICA DIN CASE ȘI TRANSPORTUL ILEGAL DE BIBLII ÎN COMUNISM

BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (07) ING. POP ILIE DESPRE CONSTRUCȚIA IMOBILULUI BISERICII

BISERICA BAPTISTĂ NĂDEJDEA 80 DE ANI – (09) CORUL BCB NĂDEJDEA, IUBIREA TA

%d blogeri au apreciat: