Conferința națională. Eudacația din perspectiva valorilor
AL DOILEA APEL
UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC
CATEDRA DE PEDAGOGIE, PSIHOLOGIE SI DIDACTICA
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ
în colaborare cu
ACADEMIA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ DIN MOLDOVA
organizează
Conferinţa naţională, cu participare internaţională
Educatia din perspectiva valorilor
Ediţia a III-a
ALBA IULIA
29-30 OCTOMBRIE 2010
Arii tematice: Conferinţa îşi propune să ofere un cadru de prezentare şi dezbatere a cercetărilor realizate de cadre didactice din învăţământul universitar şi preuniversitar, pe direcţii precum: curente noi în pedagogie, educaţia în societatea modernă, educaţia religioasă, educaţia morală, cercetări experimentale, cercetări constatative, cercetări istorice.
Secţiuni:
– Educaţia religioasă şi educaţia morală. Repere pentru o reconstrucţie axiologică a educaţiei
– Educaţie şi valori în societatea contemporană. Convergenţe şi cofruntări pe tema relaţiei educaţie-societate
– Literatura religios-morală. Abordări din perspectivă educaţională
– Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar. Particularităţi ale formării moral-religioase
– Cercetări realizate de studenţi şi masteranzi
Limbile conferinţei: română, engleză
|
Informații gennerale
|
|
|
| Termene limită: 31.05.2010 – înscrierea participanţilor (exclusiv on-line, la secţiunea Formular inscriere); 15.06.2010 – confirmarea acceptării lucrării (se va realiza individual, prin e-mail); 15.09.2010 – trimiterea lucrării in extenso şi achitarea taxei de participare; 29.10.2010 – 30.10.2010 – desfăşurarea lucrărilor conferinţei. Lucrările acceptate vor fi publicate într-un volum editat la o editură recunoscută CNCSIS Taxa de participare: – Pentru cadrele didactice din invatamantul universitar, taxa de participare este de 100 RON/lucrare;
– Pentru cadrele didactice din preuniversitar, taxa de participare este de 50 RON/lucrare; – Pentru studenti si masteranzi nu exista taxa de participare; Taxa se va achita în contul DPPD: RO47TREZ002504601X000270 Cheltuielile legate de cazare şi transport sunt suportate de către participanţi. La cerere, organizatorii asigură cazarea în camerele de oaspeţi ale Universităţii. Persoanele care doresc cazare la hotel sunt rugate să consulte: www.apulum.ro/ro/hoteluri.htm. Organizatorii asigură publicarea lucrărilor în volum, mapa conferinţei şi masa. Adresă de contact: Telefoane de contact: |
Partajează asta:
Studiu de caz: Cadrul legislativ referitor la culte 1948-1965
Dinamica raporturilor dintre Stat și
Bisericile Creștine Baptiste din România între 1948-1965.
Studiu de caz: Cadrul legislativ
Coord. Prof. Univ. Dr. Dinu C. Giurescu
Drd. Marius Silveşan
Universitatea din Bucureşti
Asumarea trecutului și cunoașterea adevărului cu privire la el sunt dezideratele de la care pornim în analiza raporturilor dintre Biserică și Stat în cadrul comunității baptiste din România prin prezentarea și analizarea cadrului legislativ. Analiza pornește de la anul 1948 care a fost unul de cotitură pentru viaţa religioasă prin schimbările care s-au realizat la nivelul legislaţiei şi atitudinii statului faţă de problematica religioasă. Anul 1965 este cel în care se produce o schimbare la nivel politic, au loc schimbări în cadrul cultului baptist, este elaborată o nouă constituție care reiterează principiile afirmate anterior de legile fundamentale din 1948 și 1952, dar aduce și unele precizări noi din punct de vedere legislativ pentru relația Biserică-Stat. Referindu-ne la perioada 1948-1965 din acest punct de vedere, o putem caracteriza prin faptul că statul elaborează o serie de legi prin intermediul cărora se urmărea supravegherea cultului baptist alături de celelalte culte religioase, cu scopul de a exercita un control cât mai strâns asupra acestora. Acest obiectiv a fost transpus în practică prin intermediul mai multor decrete, legi, directive care stabileau reglementări și limitări pentru Cultul Baptist, precum și atribuții de supraveghere și control pentru instituții precum Ministerul Cultelor, Departamentul Cultelor, Miliție, Securitate, organele administrative locale.
Pornind de la schimbările politice produse după anul 1944, prin intermediul acestei comunicări ne propunem să prezentăm și să analizăm schimbările legislative dintre anii 1948-1989 ce au avut un impact direct sau indirect asupra vieții religioase în general și a Cultului Creștin Baptist în particular. Prezentarea se va face pe baza surselor amintite, a documentelor identificate în Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte, Arhivele Naţionale Istorice Centrale, presă. Expunerea va folosi și surse de istorie orală cu scopul de a evidenția diferența dintre discursul oficial și transpunerea acestuia în practică. Urmărim astfel identificarea și prezentarea efectelor cadrului legislativ asupra vieții credincioșilor, motiv pentru care aceste categorii de surse vor fi folosite nu pentru a reconstitui legislația, ci pentru a vedea raportul dintre legi și practicile sociale.
Partajează asta:
Sesiunea Naţională de Comunicări Științifice Ed. a V
Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Istorie
Asociația Studenților la Istorie ,,Dacia”
Sesiunea Naţională de
Comunicări Ştiinţifice
Ediţia a V-a
Bucureşti
5-7 mai 2010
Miercuri 5 mai 2010
– 9:00-13:00 sosirea participantilor din ţară;
– 16:30 – Deschiderea Sesiunii Naţionale de Comunicari Ştiinţifice, Bucureşti, ediţia V;
– conferinţa De la Casa Scânteei la Casa Presei Libere, invitaţi Emil Hurezeanu şi Cristian Tudor Popescu, Moderator Drd. I Matei Gheboianu, Biblioteca de Facultăţii de Istorie.
Joi, 6 mai 2010
Istorie Contemporană
Sala 105
Partea I
Moderator: Lect. Univ. Dr Marian Ştefănescu
9.00 – 9.20 – Doru-Adrian Lixandru, Proiecte de reformă socială în România Mare. Studiu de caz: ”Şcoala de sociologie” a profesorului Dimitrie Gusti. Scopul şi însemnătatea monografiilor sociologice efectuate în perioada interbelică, coord.: Lect. Univ. Dr. Ion Bucur, an III, Universitatea din Bucureşti;
9.20 – 9.40 – Andrada Iulia Bălan, Între „stigmatul Axei” şi „Apărător al Occidentului”. Spania lui Franco în oglinda discursului lui Winston Churchill din 24 mai 1944, Coord.: Lect. Univ. Dr. Marian Ştefănescu, master I, Universitatea din Bucureşti;
9.40 – 10.00 – Simona Deleanu, Imaginea lui Nicolae Ceauşescu în presa post-decembristă, coord.: Prof. Univ. Dr. Adrian Cioroianu, master I, Universitatea din Bucureşti;
10.00 – 10.20 – Maria-Camelia Popescu, Chestiunea avortului în dezbaterea interbelică, coord.: cercetător “ N. Iorga” Mioara Anton, An III, Universitatea din Bucureşti;
10.20 – 10.40 – Sorana Chiper, Implicaţiile discursului lui Winston Churchill de la Fulton (5 martie 1946) asupra politicii internaţionale, Coord.: Asist. Univ. Dr. Mihai Alexandrescu, an II, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca;
10.40 – 11.00 – Oana Nicoleta Trandafir, Decretul 779/1966 sau încercarea stopării divorţurilor în România Socialistă, coord.: Prof. Univ. Dr. Dinu C. Giurescu, Master I, Universitatea din Bucureşti;
11.00 – 11.20 – Nicolae-Alexandru Nicolaescu, Discursul electoral al Partidului Tărănesc relevat prin caricaturi. Studiu de caz alegerile din 1926, coord.: Conf. Univ. Dr. Radu Sorin, Universiatea Lucian Blaga din Sibiu,
11.20 – 11.40 – Nicoleta Şerban, Influenţa BBC în Marea Britanie în timpul Celui de Al Doilea Război Mondial, coord.: Prof. Univ. Dr. Mirela Murgescu, Master II, Universitatea din Bucureşti;
11.40 – 12.00 – Daniela Osiac, Procesul de pace dintre Israel şi Palestina – analiza soluţiei „Statului Unic”, Coord.: Prof. Univ. Dr. Ion Calafeteanu, drd. I, Universitatea Valahia, Târgovişte;
12.00 – 12.20 – Mihai Marian Olteanu, Sistematizarea Capitalei în viziunea regimului „ceauşist”, coord.: Prof. Univ. Dr. Dinu C. Giurescu, Master I, Universitatea din Bucureşti;
12.20 – 12.40 – Claudia Anamaria Iov, Cooperare Regionalǎ şi Dezvoltare – opţiunea pentru Europa a statelor balcanice, Coord.: Prof. Univ. Dr. Adrian L. Ivan, Master II, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca;
12.40 – 13.00 – Nicolae Videnie, Convenţiile sovieto-române din iulie 1945 privind înfiinţarea SOVROMTRANSPORT şi SOVROMPETROL, coord.: Prof. Univ. Dr. Adrian Cioroianu, Drd. I, Universitatea din Bucureşti;
Pauza de masă
Partea II
Moderator: Lect. Univ. Dr. Ion Bucur
14.00 – 14.20 – Alina Mariana Urs, Informatorii Securităţii şi rezistenţa din munţi. Istorii incomplete, coord.: Prof. Univ. Dr. Dinu C. Giurescu, An III, Universitatea din Bucureşti;
14.20 – 14.40 – Oana Elena Brânda, O nouă provocare pentru UE: relaţia sa cu Federaţia Rusă, coord.: Prof. Univ. dr. Adrian Pop, master II, Universitatea din Bucureşti;
14.40 – 15.00 – Marius Silveşan, Dinamica raporturilor dintre Stat și Bisericile Creștine Baptiste din România între 1948-1965. Studiu de caz: Cadrul legislativ, coord. Prof. Univ. Dr. Dinu C. Giurescu, Drd. II, Universitatea din Bucureşti;
15.00 – 15.20 – Alice-Elena Schreiner, Interferenţe ale futurismului politic în fascism, coord. Lect. Univ. Dr. Marian Ştefănescu, master II, Universitatea din Bucureşti;
15.20 – 16.00 – Elena Caproş, Naşterea unei culturi: ” limba moldovenească ”. Fenomenul politic, coord. Conf. Univ. Dr. Silviu Miloiu, Universitatea ”Valahia”, Târgovişte;
16.20 – 16.40 – Antoneta-Luisa Dobrin, Decizia Republicii Chile de a ieşi din Societatea Naţiunilor la 2 iunie 1938, coord. Lect. Univ. Dr. Marian Ştefănescu, master I, Universitatea din Bucureşti;
16.40 – 17.00 – Andreea Bădilă, Aspecte diplomatice ale politicii externe româneşti faţă de Uniunea Sovietică (1965-1969), Prof.Univ.Dr. Mihai Retegan, master II, Universitatea din Bucureşti:
17.00 – 17.20 – Florin Chioran, Situaţia economică a Elveţiei între 1977-1986, coord .Prof. Univ. Dr. Dinu C. Giurescu, Drd. I, Universitatea din Bucureşti.
Istorie Antică
Sala 406
Moderator: Conf. Univ. Dr. Ioan Carol Opriş
9.00 – 9.20 – Ştefania Voicu, Dimensiunea raţională a intelectului în lumea vechilor greci, coord. Prof. Univ. Dr. Zoe Petre, Drd.I, Universiatatea din Bucureşti.
9.20 – 9.40 – Andreea Andreescu, Noi puncte arheologice in bazinul Merisor (intorsura Buzaului), Coord. Lect. Univ. Dr. Marian Cosac, Universitatea ”Valahia” Târgoviste,;
9.40 – 10.00 – Raluca-Monica Dragostin, Cine era Angerona?, coord. Prof. Univ. Dr. Constantin C. Petolescu, Drd. I, Universitatea din Bucureşti;
10:00 – 10.20 – Alexandru Berzovan, Aşezări şi fortificaţii dacice în zona de vest a Munţilor Zărandului (sec. V î. Hr – II d. Hr), coord. Adrian Bejan, Liviu Ioan Măruia, Universitatea de Vest Timişoara;
10.20 – 10.40 – Nazen Peligrad, Geneza artei creştine: catacombele, tematica, simbolurile, coord. Prof. Univ. Dr. Alexandru Barnea, drd. III, Universitatea din Bucureşti;
10.40 – 11.00 – Elena Emilia Ştefan, Ratio placatio animi est. Raţiunea şi starea de fericire în Naturales Quaestiones, Coord. Prof. Univ. Dr. Gheorghe Vlad Nistor, drd. I, Universiatatea din Bucureşti;
11.00 – 11.20 – Ana-Maria Răducan, Poetul în slujba conducătorului – Aspecte propagandistice în Idilele lui Theocrit (sec. III a. Chr.), coord. Prof. Univ. Dr. Florica Bechet, master I, Universitatea Bucureşti.
Istoria Medie
Sala 406
Moderator: Prof. Univ. Dr. Ecaterina Lung
11.30 – 11.50 – Ioan-Augustin Guriţă, Mănăstirea Secu – loc de memorie, coord. Prof. Univ. Dr. Petronel Zahariuc, master II, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi;
11.50 – 12.10 – Andra Jugănaru, Începuturile monahismului feminin în Europa occidentala (secolele IV-VI), coord. Prof. Univ. Dr. Ecaterina Lung, An III, Universitatea din Bucureşti;
12.10 – 12.30 – Roxana Hangaru, Elementele figurative in documentele medievale romanesti, Coord. Prof. Univ. Dr. Burac Constantin, An II, Academia Naţională de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Bucureşti.
12.30 – 12.50 – Iulian-Marcel Ciubotariu, Comunităţile monastice şi puterea în Moldova secolului XV, coord. Lect. Univ. Dr. Liviu Pilat, An II, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi.
13.00 – 14.00 Pauză de masă
Istoria Modernă
Sala 406
Moderator: Conf. Univ. Dr. Rudolf Dinu
14.00 – 14.20 – Mihaela-Cristina Oprea, Influenţa franceză în moda românească a secolului al XIX-lea, coord. Lect. Univ. Dr. Cristina Gudin, Master, Universitatea Bucureşti;
14.20 – 14.40 – Vlad Paşca, „Berea cosmopolită salută pelinul naţional”. Consumul de bere în România modernă (1870-1916), coord. Prof. Univ. Dr. Bogdan Murgescu, master I, Universitatea Bucureşti;
14.40 – 15.00 – Costel Coroban, John Graham de Claverhouse şi prima revoltă iacobită din Scoţia (1689), coord. Prof. Univ. Dr. Marian Cojoc, an III, Universitatea „Ovidius” Constanţa;
15.00 – 15.20 – Alexandra Bere, Destrigoirea în scrisoarea unui preot bihorean, coord. Prof. Univ. Dr. Barbu Ştefănescu, Universitatea din Oradea.
15.20 – 15.40 – Irina Gafiţa, Abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza în memorialistica românească, Coord.: Lect.univ.dr. Nelu-Cristian Ploscaru,
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi.
Sala 105
17.30 – Acordarea Diplomelor
Partajează asta:
Politici ale memoriei în Europa postcomunistă
Partajează asta:
Conferinţă: Biserica Ortodoxă Română și puterea politică în perioada comunistă
| Ciclul de conferinte „Biserica ortodoxa in perioada comunista” |
| Doamne ajuta!
Rugăciunile unora dintre voi au fost ascultate, motiv pentru care săptămâna aceasta va aşteptăm la ciclul de conferinţe având ca temă „Biserica Ortodoxă Română şi puterea politică în perioada comunistă” . Astfel, marţi 9 februarie, începând cu ora 18:00, va avea loc conferinţa „Comunismul –o religie atee” avându-l ca invitat pe Lect. Univ. Dr. Radu Preda, lector la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj, director fondator al Institutului Român de Studii Interortodoxe, Interconfesionale şi Interreligioase (INTER). Domnul Preda este de asemenea membru al Comitetului redacţional al revistei „Renaşterea“, publicaţie oficială a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului şi membru în staff-ul Forumului European al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă (Bruxelles). Miercuri 10 februarie, începând cu ora 18:00, se va proiecta documentarul, „De ce nu canonizăm martirii anti – comunişti?” – o producţie TVR semnată de Rafael Udrişte. Cea de a doua conferinţă va avea loc joi, 11 februarie de la ora 18.00. Titlul conferinţei va fi „Biserica şi Securitatea”, avându-l ca invitat pe Lect. Univ. Dr. George Enache, membru CNSAS şi lector la Facultatea de Istorie din Galaţi Cea de a treia conferinţă „File din Patericul Închisorilor: Valeriu Gafencu” va avea loc vineri, 12 februarie de la ora 18.00. Conferenţiar va fi Monahul Moise, de la Mănăstirea Oaşa, judeţul Alba. Toate conferinţele se vor desfăşura în Aula „Mihai Eminescu” din corpul A al Universităţii „Al. I. Cuza” – Iaşi. La fiecare conferinţă veţi putea cumpăra cărţi ale invitaţilor la preţuri studenţeşti. Manuela Cluci |
http://infocrestin.wordpress.com/
Partajează asta:
Sfârşitul regimurilor comuniste
În perioada 25-28 Iunie 2009 s-a desfăşurat la Făgăraş – Sâmbăta de Sus, Simpozionului Internaţional
SFÂRŞITUL REGIMURILOR COMUNISTE.CAUZE, DESFĂŞURARE ŞI CONSECINŢE
Temele abordate în cadrul simpozionuluiau fost:
a) cauzele care au determinat prăbuşirea regimurilor comuniste în România şi în Europa Centrală şi de Est,
b) sfârşitul regimurilor comuniste: studii de caz, analiză comparativă
c) consecinţele căderii regimurilor comuniste (politice, economice, sociale, culturale)
d) valorificarea muzeală a istoriei regimurilor comuniste.
În cadrul secţiunii ,,Ipostaze ale comunismului românesc” au fost prezentate 3 comunicări, a căror teme se pot subscrie şi istoriei evanghelice:
- Adrian Nicolae PETCU (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Serviciul Culte din Securitate, 1948-1989, structură, evoluţie, atribuţii şi metode
O importantă structură a Securităţii înfiinţată de autorităţile comuniste în 1948 a fost Serviciul Culte din cadrul Direcţiei de Informaţii Interne. Această structură moştenea o serie de atribuţii avute, până la data înfiinţării, de către fosta Siguranţă a Statului. Rolul său în noua configuraţie politică a României era de a supraveghea şi controla activitatea cultelor recunoscute şi nerecunoscute de legislaţia abia instituită. Directivele date de liderii PMR în perioada 1948-1949, atunci când trebuia pusă în aplicare noua lege a cultelor, au constituit jaloanele de activitate ale Serviciului de la constituirea sa şi până la căderea regimului comunist. În activitatea sa încifrată, Serviciul culte din Securitate se ajuta de Ministerul/Departamentul cultelor, care reprezenta interfaţa represivă a regimului în relaţia cu bisericile recunoscute. Prin structura guvernamentală a cultelor, Serviciul culte dirija funcţionarea şi activitatea confesiunilor recunoscute, de multe ori implicându-se decisiv în mişcări de personal, autorizaţii, acţiuni represive (închideri de lăcaşuri de cult, inclusiv, mănăstiri), relaţii interconfesionale etc.
În comunicarea de faţă dorim să trasăm câteva coordonate necesare pentru înţelegerea organizării, funcţionării, Serviciului culte şi a metodele pe care le-a folosit în exercitarea atribuţiilor primite. Totodată, această întreprindere îi va avea în vedere pe cei mai importanţi ofiţeri care au condus această structură represivă a Securităţii.
- Drd. Marius SILVEŞAN (Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti) – Relaţia dintre cultul baptist şi statul român între anii 1948-1989
Prin intermediul acestei comunicări dorim să realizăm o incursiune în istoria comunităţii baptiste din România începând cu anul instaurării comunismului, până la momentul prăbuşiri acestuia, în decembrie 1989. Perspectiva istorică este subscrisă relaţiei dintre statul roman şi Cultul Creştin Baptist. Introducerea temei se realizează prin intermediul definirii termenilor cheie, a termenilor, precum şi a legislaţiei. Evoluţia idei de libertate religioasă şi de conştiinţă în cadrul comunităţii baptiste române s-a cristalizat odată cu evoluţia vieţii politice româneşti având ca bază conceptul englez asupra libertăţii.
Schimbările politice din perioada 1944-1948 au determinat raportul relaţiilor cu statul precum şi trecerea de la statutul de organizaţie religioasă la cea de cult.
Perioada 1948-1965 este una în care statul se foloseşte de cultele religioase pentru atingerea scopurilor sale, în paralel cu exercitarea unei presiuni din ce în ce mai mari asupra membrilor acestora pentru a-şi renega credinţa şi valorile creştine.
Perioada 1965-1989 este cea în care statul abordează alte strategii de relaţionare. Se urmărea în acest fel menţinerea sub controlul statutului a Cultului Creştin Baptist, controlarea vieţii religioase şi folosirea propagandistică a acestuia în susţinerea păcii mondiale.
Presiunile la care au fost supuşi credincioşii baptişti, coroborat cu diferite favoritisme determină şi coabitarea unora dintre aceştia cu organele de securitate. Astfel spus în plasa Securităţii au căzut tot felul de persoane datorită ameninţărilor, şantajului sau promisiunilor.
Tactica pentru distrugerea bisericilor creştine care activau în România a diferit de la un caz la altul. Scopul urmărit era însă acelaşi: dezrădăcinarea credinţei şi impunerea ateismului materialist dialectic.
Cu toate acestea, baptişti, alături de credincioşii altor dominaţiuni creştine şi-au lăsat definitiv amprenta asupra societăţii româneşti prin mărturiile şi activitatea unor personalităţi precum Iosif Ţon, Petre Dugulescu, Pavel Nicolescu, Vasile Talpoş, Vasile Taloş. Aceştia alături de mulţi alţii au dus mai departe speranţa în libertatea pe care românii şi-o vor cuceri singuri prin jertfă de sânge în decembrie 1989.
- Drd. Denisa BODEANU (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Informatorii din Cultul Baptist în ultimul deceniu comunist
Supravegherea cultelor religioase din România a fost unul dintre obiectivele permanente ale Securităţii de-a lungul perioadei comuniste. Între 1979-1989 această activitate era desfăşurată de Serviciul IV din Direcţia I şi de ofiţerii specializaţi pe problemă din cadrul Inspectoratelor Judeţene de Securitate.
În cadrul urmăririi informative a membrilor cultului baptist, ofiţerii de securitate îşi propuneau: controlul şi limitarea relaţiilor credincioşilor baptişti cu străinii, identificarea canalelor de procurare şi răspândire a literaturii religioase, izolarea şi eradicarea manifestărilor de „disidenţă religioasă”, supravegherea deservenţilor de cult, zădărnicirea prozelitismului religios. Pentru îndeplinirea cu succes a acestor obiective, Securitatea avea nevoie de „serviciile” unor informatori proveniţi din rândul Cultului Baptist.
Pe baza documentelor identificate în arhiva C.N.S.A.S. şi a mărturiilor orale, în studiul de faţă vom prezenta modul în care erau atraşi la colaborare adepţii Cultului Baptist, mediile din care proveneau aceştia, categoriile de informaţii pe care trebuiau să le culeagă, beneficiile obţinute de pe urma colaborării şi cauzele încetării legăturii lor cu Securitatea.
Organizatorii manifestării au fost:
Fundaţia Culturală„Negru Vodă” Făgăraş, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Mănăstirea „Brâncoveanu”Sâmbăta de Sus, Universitatea de Arte Bucureşti, Asociaţia Culturală„Mozaic”Cluj-Napoca
Istorie Evanghelica 