Arhive etichetă: Denisa Bodeanu

Denisa Bodeanu (ed.), Neoprotestanţii din Transilvania în timpul regimului comunist. Studiu de caz: Baptiştii din judeţul Cluj. Mărturii şi documente. Volumul II, Argonaut, 2012


Denisa Bodeanu (cas Budeancă) este doctor în istorie la Cluj și cercetătoare la CNSAS. Volumele de față au fost realizate ca urmare a interviurilor realizate de autoare pe parcursul unei perioade mai mari de timp după reguli de istorie orală. Pe lângă sursele de istorie orală autoarea a mai folosit documente, în principal din Arhiva CNSAS precum si o serie de cărți, studii și articole de specialitate.

Mai jos aveți o prezentare a volumului I si al volumului II

„În anul 2007 a apărut la Editura „Argonaut” din Cluj-Napoca primul volum al cărţii „Neoprotestanţii din Transilvania în timpul regimului comunist. Studiu de caz: Baptiştii din judeţul Cluj” ce cuprindea: un studiu introductiv consistent în care era analizată situaţia Bisericii Baptiste din România şi a credincioşilor acesteia în perioada comunistă, 14 interviuri realizate cu baptişti din judeţul Cluj şi 15 documente din arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Volumul era rezultatul unor ample cercetări de teren desfăşurate de Denisa Bodeanu în judeţul Cluj şi al unor investigaţii minuţioase întreprinse în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii din Bucureşti.

CUPRINS vol. I

Cuvânt înainte…………………………………………………………………………………….7
Studiu introductiv………………………………………………………………………….11
Achim Ioan…………………………………………………………………………………31
Bojan Dragomir……………………………………………………………………………..38
Căpuşan Mircea……………………………………………………………………………..46
Cherecheş Vasile……………………………………………………………………………51
Dan Ioan Alexandru………………………………………………………………………….64
Faur Avram…………………………………………………………………………………75
Faur Malidia……………………………………………………………………………….83
Huşanu Mihai……………………………………………………………………………….98
Lazăr Victor………………………………………………………………………………116
Lehene Ioan……………………………………………………………………………….146
Mânzat Ioan……………………………………………………………………………….160
Mocan Liviu……………………………………………………………………………….171
Marhao Liviu………………………………………………………………………………176
Rusu Ioan…………………………………………………………………………………181
Rusu Nicolae………………………………………………………………………………184
Sidea Vasile………………………………………………………………………………188
Anexe……………………………………………………………………………………….
Indice de nume………………………………………………………………………………
Indice de locuri………………………………………………………………………………

După 5 ani, cu sprijinul generos al aceleiaşi edituri a apărut şi al doilea volum, ce cuprinde un număr de 12 interviuri realizate cu 3 pastori şi 9 credincioşi baptişti din judeţul Cluj şi 20 de documente selectate din fondurile „Documentar” şi „Informativ” din arhiva CNSAS.

Şi acest volum, la fel ca şi cel precedent, se adresează atât specialiştilor interesaţi de istoria evanghelicilor din România cât şi publicului larg.

Volumul poate fi comandat la Editura Argonaut (editura_argonaut@yahoo.com).

Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul volumului.

Cuvânt înainte ……………………………………………………7

Listă de abrevieri……………………………………………….. 9

Mărturii ………………………………………………………… 11

Nicolae Antonie ………………………………………………….. 13

Maria Bărbătei ………………………………………………….. 26

Anica Bocaniciu………………………………………………….. 35

Silvia Căpuşan …………………………………………………… 43

Liviu Cioflică …………………………………………………….. 56

Verginia Dan…………………………………………………….. 64

Lidia Dan………………………………………………………… 73

Avram Faur ……………………………………………………… 86

Liviu Marhao …………………………………………………… 104

Gabriel Pruneanu ……………………………………………….. 122

Ioan Rusu……………………………………………………….. 136

Vasile Tămaş……………………………………………………. 147

Documente ……………………………………………………. 163

Index general………………………………………………….. 237”

http://cosmin-budeanca.blogspot.de

A apărut volumul Sfârșitul regimurilor comuniste: cauze desfășurare, consecințe


După două decenii de la căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est, deschiderea arhivelor şi libertatea de utilizare a unor surse alternative de documentare oferă specialiştilor în domeniul istoriei recente posibilitatea de a reconstitui evenimente petrecute în perioada totalitară şi de a elabora analize complexe. Cauzele, desfăşurarea şi consecinţele prăbuşirii regimurilor comuniste, atât în România cât şi în plan internaţional, sunt câteva din temele importante ale istoriei recente, destul de puţin cunoscute, şi care pot oferi chei de înţelegere a realităţilor prezente. Astfel, cele studii 27 de studii din acest volum reprezintă o contribuţie la cunoaşterea realităţilor istoriei recente din România şi din alte state care au cunoscut regimuri comuniste.

Volumul conţine lucrări prezentate la ediţia a IV-a a Simpozionului internaţional care a avut loc la Făgăraş-Sâmbăta de Sus în perioada 25-27 Iunie 2009 şi a apărut cu sprijinul Fundaţiilor Konrad Adenauer şi Aspera.

Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul volumului:

CUPRINS

Cuvânt înainte

SFÂRŞITUL REGIMULUI COMUNIST ÎN ROMÂNIA. CAUZE, DESFĂŞURARE ŞI CONSECINŢE

Doina Jela
De ce s-a prăbuşit regimul comunist şi cum s-ar fi putut oare să nu se întâmple acest lucru?
Mircea Stănescu
Relaţiile româno-sovietice de la Masa rotundă poloneză până la căderea comunismului în Europa de Est
Floarea Dobre, Luminiţa Banu
Reflectarea în documentele Securităţii a impactului programului de sistematizare a mediului rural (1989)
Ilie Gherheş, Mihaela-Cristina Tusluc
Petrova Maramureşului, 16 ianuarie 1989. Un moment de rezistenţă împotriva sistematizării ceauşiste
Florian BANU
Noiembrie 1989 – plecarea din România a Nadiei Comăneci – ultima lovitură de imagine dată regimului Ceauşescu
Elena Gherman, Liviu Ţăranu
Câteva consideraţii pe marginea evoluţiei economiei româneşti în ultimul deceniu comunist
Raluca Nicoleta Spiridon
Viaţa cotidiană şi starea de spirit a populaţiei premergătoare imploziei sistemului comunist din România în decembrie 1989 – Aspecte din dosarele Securităţii
Mihaela Toader
Exilul românesc şi Revoluţia din decembrie ’89
Cristina Roman
Prăbuşirea regimului comunist şi începuturile democratizării societăţii româneşti (1989-1992)
Cosmin Budeancă
„Între două patrii”. Percepţia românilor asupra etnicilor germani emigraţi din România

ISTORIA COMUNISMULUI ÎN POSTCOMUNISM

Alexandra Bogdanovici
Deportarea sârbilor în Bărăgan
Vladimir Lj. Cvetković
Tratativele privind rezolvarea incidentelor de graniţă din Timişoara în 1953 şi impresiile delegaţiei iugoslave cu privire la realitatea românească
Liliana Corobca
Desfiinţarea cenzurii comuniste româneşti (D.G.P.T.) în anul 1977

*
Marius Silveşan
Relaţia dintre Biserică şi Stat în România comunistă. Studiu de caz: Alegeri la comunitățile baptiste în 1975

*

Denisa Florentina Bodeanu
Informatorii din Cultul Baptist între 1979-1989

*
Jánosi Csongor
Cariera unui ofiţer de Securitate. Ungváry József în documentele de arhivă şi în memoria colectivă
Antonovici Valeriu
Munca patriotică în Republica Socialistă România – Dacă-i ordin, cu plăcere!
Gabriel Catalan
Reflectarea evenimentelor din decembrie 1989 din România în manualele şcolare de istorie
Dragoş Carciga
Comunismul şi Muzeologia. O cercetare critică

COMUNISM ŞI POSTCOMUNISM PE PLAN INTERNAŢIONAL

Larisa Turea
Consideraţii privind meandrele memoriei culturale şi colective (cu referire la schimbările de mentalitate induse de înfometarea populaţiei din R.S.S. Moldovenească în 1946-1947)
Ion Xenofontov
Mişcarea naţională din R.S.S. Moldovenească în istoriografie: premise, evoluţie, consecinţe
Lidia Prisac
Problema naţională în R.S.S. Moldovenească în contextul restructurării gorbacioviste
Eduard Boboc
Colapsul sistemului totalitar sovietic şi dezintegrarea U.R.S.S.
Mihai Croitor, Sanda Borşa
Deng Xiaoping şi limitele reformismului chinez
Boštjan Kolarič
Căderea regimurilor comuniste în Iugoslavia şi consecinţele asupra Sloveniei
Maria Dermendzhieva
Darzhavna Sigurnost (Securitatea bulgară din perioada comunistă) şi noile servicii de securitate naţională

http://cosmin-budeanca.blogspot.com/

După cum se remarcă și din parcurgerea cuprinsului, în cadrul acestui volum se regăsesc și două studii privitoare la evanghelicii din România în perioada comunistă.

Primul studiu este al Denisei Florentina Bodeanu (căsătorită Budeancă), cercetătoare la CNSAS care abordează o problemă spinoasă în societatea românească dar și în mediul evanghelic, cea a colaborării personalului de cult cu Securitatea ca instituție de poliție politică.

Cel de-al doilea studiu realizat de mine se bazează pe documente identificate în Arhiva Departamentului Cultelor (Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte) și tratează alegerile de la comunitatea baptistă Oradea ce au avut loc în anul 1975, precum și cazul Liviu Olah.

Cum se scrie Istoria baptiştilor în România


În cadrul unui articol consistent, Alin Cristea readuce în atenția cititorilor aspecte interesante referitoare la istoriografia baptistă contemporană.  După cum menționează și autorul, articolul a apărut inițial în revista electronică Confesionala, Nr. 5 / 2007.

Sunt analizate trei cărți și trei autori:

1. Alexa Popovici – Istoria baptiștilor

2. Ioan Bunaciu – Istoria răspândirii credinței baptiste

3. Daniel Mitrofan – Pigmei și uriași

http://romaniaevanghelica.wordpress.com/2011/11/23/cum-se-scrie-istoria-baptistilor-in-romania/

Între timp au mai apărut câteva cărți privitoare la istoria baptiștilor dintre care menționez:

Denisa Bodeanu – Neoprotestanții din Transilvania în timpul regimului comunist (conține un studiu introductiv de aprox 50 p și interviuri)

Denisa Bodeanu, Valentin Vasile – Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România 1985 (conține un studiu introductiv și documente privitoare la vizita evanghelistului american în România)

Ioan Bunaciu – Istoria Bisericilor Baptiste din România. Editura Universității Emanuel, Editura Făclia, Oradea, 2006.

Ioan Bunaciu – Umblând pe ape printre stânci (o carte memorialistică care s-a dorit un răspuns la cartea lui Daniel Mitrofan)

Ioan Bunaciu – Crâmpeie de istorie din propovăduirea Evangheliei în Bisericile Baptiste din România 1874-1989 (portretele a peste 100 de lucrători pe ogorul Evangheliei). Editura Făclia, Oradea, 2011.

Iosif Sărac – Istoria „Memoriului celor 50” – documente, relatări, amintiri, date biografice ale pastorilor semnatari ai „Memoriului” din 1973 adunate și păstrate de Iosif Sărac. Editura Ramira, Arad, 2010.

Afacerea ”Evanghelistul” Vizita lui Billy Graham în România(1985): reportaj TVR – 800 de vizionări


În data de 29 noiembrie 2010 am încărcat  pe You Tube documentarul TVR despre vizita lui Billy Graham în România, inspirat după volumul de documente: Afacerea ”Evanghelistul” Vizita lui Billy Graham în România(1985), editat de către cercetătorii CNSAS Denisa Bodeanu și Valentin Vasile. Pe 5 decembrie 2010 0ra 02.35 la numai o săptămână de la  menționarea posibilității de vizionare a documentarului pe  You Tube  de către blogul Istorie Evanghelică,  și ulterior și de alte bloguri, documentarul  a  înregistrat 800 de vizualizări.

Afacerea ,,Evanghelistul” Vizita lui Billy Graham în România(1985): reportajul TVR acum și pe youtube


Acest post este un update la cel anterior despre vizita lui Billy Graham în România. Spre deosebire de varianta inițială am reformulat informația referitoare la Remus Rus și am inserat comentariul lui Emanuel Conțac. Pe această cale mulțumesc lui Emanuel Conțac pentru precizare și lui Ionuț Tătaru, pentru faptul că mi-a pus la dispoziție varianta downloada-tă a documentarului TVR, din care am tăiat partea care nu se referea la Billy Graham și l-am postat pe youtube.

Duminică 28 noiembrie 2010, în cadrul emisiunii Reportajele Jurnalului, TVR1 a difuzat un scurt documentar despre vizita lui Billy Graham în România desfășurată în luna septembrie a anului 1985, documentar pe care l-am anunțat aici și aici.  Este interesant de observat faptul că  poziția oficială din partea organizatorilor a fost oferită de către traducătorul lui Billy Graham, Remus Rus. Vizionând documentarul mi-a venit în minte o idee: colaborator până la moarte, inspirată de postarea lui Emanuel Conțac cu titlul Numai moartea i-a întrerupt colaborarea cu Securitatea.

Update:

După publicarea articolului inițial în care menționam faptul că Remus Rus este sursa ,,Apostol”, Emanuel Conțac mi-a lăsat următorul comentariu:

Nu cred că Remus Rus este sursa “Apostol”. Pare să fie “Biologul”. Această sursă știe atât engleză, cât și germană, e ortodoxă și e luată în calcul ca posibil traducător al lui Billy Graham. Cred că “Apostol” e altcineva.

Așa cum am anunțat aici, preluând informația de pe blogul Persona, înregistrarea pe site-ul TVR este disponibilă aici:

Reportaj TVR despre ,,Afacerea Evanghelistul” vizita lui Billy Graham în România (1985)


Ca urmare a lansării volumului de documente despre vizita lui Billy Graham în România editat de către Denisa Bodeanu și Valentin Vasile despre care am scris aici, precum și a interesului suscitat de acest subiect, Televiziunea Română a realizat un documentar despre ,,Afacerea Evanghelistul”. Referitor la acest ultim aspect, Denisa Bodeanu mi-a trimis următorul e-mail:

Informațiile mele pe tema abordată de tine sunt următoarele:
Reportajul este realizat de d-na Camelia Csiki de la TVR. Dacă totul merge bine și va reuși sa-l finalizeze, va fi difuzat duminica, 28 noiembrie la ora 20.30 pe TVR 1 (după Telejurnal).
Toate cele bune,
Denisa

 

Din informațiile referitoare la programul TVR postate pe site-ul http://tvr.ro înțeleg că reportajul ar putea fi difuzat în cadrul emisiunii Tema zilei care începe la ora 20.40.

19.40. Sport
20.00 Telejurnal
Omologarea tragerilor Joker, Loto 5/40, Loto 6/49 și Noroc
20.40 Tema zilei
Meteo
21.10 Ultimul mohican film

Articolele de pe site-ul Istorie evanghelică referitoare la cartea ,,Afacerea Evanghelistul” Vizita lui Billy Graham în România (1985) în ordinea publicării sunt următoarele:

1. Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985)

2. Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985) update

3. Vasilică Croitor despre cartea Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985)

4. Postarea Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985) în urcare 45 de poziții în Top 100 WP (25.10.2010)

5.”Acțiunea Evanghelistul”: vizita lui Billy Graham în România(1985) p.1-motivațiile statului

6. George W. Bush jr. despre Billy Graham: ,,reverendul Graham a plantat o sămânță o sămânță în sufletul meu care a încolțit în anii următori.”

7.  Informatori în dosarul „Evanghelistul” (Vizita lui Billy Graham în România, 1985).

George W. Bush jr. despre Billy Graham: ,,reverendul Graham a plantat o sămânță o sămânță în sufletul meu care a încolțit în anii următori.”


În studiul introductiv al cărții Afacerea ,,Evanghelistul”: vizita lui Billy Graham în România(1985), Denisa Bodeanu se ocupă și de biografia evanghelistului Billy Graham. În acest context, sunt prezentate și conexiunile acestuia cu viața politică americană, motiv pentru care a fost numit și ,,Pastorul Americii”. Acest apelativ denotă faptul că Billy Graham se bucura nu numai de popularitate ci și de influență, dovadă stând și mărturisirea lui George W. Bush jr. care va câștiga președinția SUA datorită transformării produse în el de mesajul lui Cristos vestit de către evanghelistul american, precum și de sprijinul protestanților americani pe care nu l-ar fi obținut fără transformarea vieții.

În lucrarea ,,A Charge to Keep”  George W. Bush jr. mărturisea: ,,reverendul Graham a plantat o sămânță o sămânță în sufletul meu care a încolțit în anii următori. […] mi-am încredințat sufletul lui Isus Cristos și am început să am un nou drum în viața mea” Stephen Witfield, Billy Graham, un pasteur américain en politique, în ,,Vingtième siècle”, nr 96, octombrie-decembrie 2007, p.210 apud Denisa Bodeanu, Valentin Vasile, Vizita lui Billy Graham în România (1985), Editura Argonaut, Cluj-Napoca 2010, p.18

”Acțiunea Evanghelistul”: vizita lui Billy Graham în România(1985) p.1-motivațiile statului


 

Mulți dintre cei care au citit anunțul referitor la lansarea cărții despre vizita lui Billy Graham în România s-au întrebat care au fost motivațiile, argumentele care au determinat autoritățile române să accepte desfășurarea unei campanii evanghelistice într-o țară ateistă, iar editorii volumului ,,Afacerea Evanghelistul” își propun la 25 de ani de la eveniment să răspundă măcar parțial acestor întrebări. În cadrul acestui articol am să prezint condițiile, motivațiile generale care au stat în spatele acceptării cruciadei evanghelistice a lui Billy Graham în România. Voi reveni și cu alte detalii despre vizita lui Billy Graham în România.

Pe fondul unor critici accentuate din partea statelor occidentale, autoritățile de la București au acceptat ca delegații formate din politicieni americani sau reprezentanți ai unor organizații internaționale să viziteze țara noastră în încercarea de a combate teoria conform căruia cultele erau supuse unui regim opresiv. În acest context se înscrie și vizita lui Billy Graham din septembrie 1985, care apare în documentele elaborate de Securitate sub numele de ,,Acțiunea Evanghelistul”

Denisa Bodeanu, Valentin Vasile, (editori), Afacerea ,,Evanghelistul” Vizita lui Billy Graham în România (1985), Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2010, p.7

Baptismul, de peste 120 de ani în Transilvania


Au venit în Ardeal pe la sfârşitul secolului XIX, şi-au înmulţit rândurile după Primul Război Mondial şi au căpătat, în timpul comunismului, denumirea de pocăiţi şi sectanţi. „Corso“ vă prezintă câteva dintre punctele de cotitură ale istoriei baptiştilor în România.

Mulţi au păreri deja formate despre religia, credinţa şi obiceiurile lor. Puţini ştiu, însă, că ei şi-au făcut simţită pentru prima dată prezenţa în Transilvania, în 1871, prin intermediul unui maghiar din Imperiu. „Atunci a ajuns în zonă un vânzător de Biblii, numit Anton Novak, maghiar din Austro-Ungaria, care lucra în numele Societăţii Biblice Britanice pentru răspândirea Bibliei în Ungaria şi Transilvania. El a început lucrarea printre etnicii maghiari.

 

1985 – foto realizată de Securitate, arhiva CNSAS

În 1875, s-a botezat Mihai Cornea, un român maghiarizat, care, în 1877, a devenit pastor şi a încept să răspândească Evanghelia printre români. Prima biserică baptistă română din Transilvania a luat fiinţă în 1884“ – povesteşte Florentina Bodeanu, cercetător la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), care a publicat o teză de doctorat pe tema apariţiei credinţei baptiste în Transilvania şi cum a traversat ea comunismul.

Totuşi, până la Primul Război Mondial, răspândirea credinţei baptiste în rândul românilor a fost destul de modestă. Abia după Primul Război Mondial se poate vorbi de o creştere spectaculoasă a numărului baptiştilor, soldaţii români fiind convertiţi pe front.

„Acolo s-au întâlnit (în armata autro-ungară) cu baptişti de la care au preluat credinţa. Când s-au întors acasă, indiferent dacă erau bogaţi sau săraci, au încercat şi au reuşit de multe ori să-şi convertească familia şi rudele. După ce i-au câştigat la credinţă pe aceştia, au misionat printre vecini şi prieteni. Aşa au apărut cele mai multe biserici din Transilvania, după Primul Război Mondial. Ele aveau 20-30 de membri“ – explică cercetătorul.

Potrivit datelor Recensământului din 1930, pe întreg teritoriul României, trăiau 60.562 credincioşi baptişti, dintre care 10.286 în Transilvania, 6.770 în Banat şi 20.773 în Crişana şi Maramureş. De-a lungul secolului XX, numărul baptiştilor a crescut în mod constant. În 1978 erau 84.615, iar în 1988 – 117.715, pentru ca în 2002 să ajungă la aproape 130.000. „După cum puteţi observa, în pofida politicii antireligioase a statului comunist, numărul baptiştilor a crescut considerabil chiar în ultimul deceniu al regimului condus de Nicolae Ceauşescu. În acea perioadă, Statele Unite, care au cea mai mare comunitate de baptişti din lume, susţineau puternic baptiştii din România“ – relatează Bodeanu. De altfel, termenul de pocăiţi sau sectanţi vine tot din perioada comunistă, însă baptişii resping ultima denumire.

„Baptiştii nu au fost o sectă, ci un cult recunoscut, legal în România comunistă ca şi Cultul Penticostal, Cultul Adventist de Ziua a Şaptea şi Cultul Creştin După Evanghelie. Pentru a fi deveni membru al Bisericii Baptiste, un individ trebuie să se pocăiască şi să se boteze. Spre deosebire de ortodocşi sau de catolici, baptiştii au ca singură autoritate în materie de credinţă Biblia (Vechiul Testament plus Noul Testament). Baptistii nu au cultul Fecioarei Maria şi nici al sfinţilor, pe care nu-i acceptă ca mijlocitori între om şi Dumnezeu. Şi pastorilor le este refuzat acest rol de intermediari ai relaţiilor cu divinitatea, baptiştii considerând că fiecare credincios are libertatea de a i se adresa direct lui Dumnezeu. Baptiştii au obligaţia de a participa regulat la slujbele religioase (care au loc de trei ori pe săptămână) şi de a contribui lunar cu bani pentru întreţinerea lăcaşului de cult, a pastorilor, a femeilor de serviciu etc. Dacă la credincioşii altor culte participarea la serviciile divine este opţională, un baptist îşi pierde acest statut de membru dacă nu se implică activ şi constant în viaţa bisericii din care face parte“ – precizează Florentina Bodeanu, adăugând că baptiştii nu au zile prestabilite pentru post şi nici rugăciuni. Ei îşi folosesc propriile cuvinte când doresc să vorbească cu Dumnezeu.

Totodată, faţă de alte religii cu mai multă vechime, baptiştii refuză finanţare de la clasa politică. „Baptiştii au un principiu: cine plăteşte, controlează. Ei nu au primit niciodată bani de la stat. Îşi construiesc şi îşi întreţin bisericile prin resurse proprii, îşi plătesc pastorii şi angajaţii (femei de serviciu etc.) tot din resurse proprii“ – mai spune Florentina Bodeanu.

Un articol de Camelia Sisko pe Corso

Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985) update


Referitor la cartea Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985), despre care am publicat informații aici,   Cosmin Budeancă, cercetător la IICCMER și soțul Denisei Bodeanu (căsătorită Budeancă),  face următoarele precizări:

Abia ieri a aparut si nu cred ca au pus-o deja pe site. Pretul este de 30 RON. La comenzi de 10 sau peste se face discount la 25 RON/exemplar.
Poate face comenzi la adresa: valiorga@yahoo.com.

Cosmin se referă la site-ul Editurii Argonaut din Cluj-Napoca, precum și la condițiile și modalitatea de a comanda această carte care tratează vizita lui Billy Graham în România (1985).

Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985)


Cosmin Budeancă ne anunță pe blogul său apariţia volumului Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985), editori Denisa Bodeanu şi Valentin Vasile. Cartea a apărut la Editura Argonaut din Cluj-Napoca sub egida Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi are 354 pagini.

Rezultat al unor ample cercetări întreprinse în arhiva CNSAS, lucrarea prezintă în documente şi imagini turneul întreprins în România comunistă de unul dintre cei mai celebri pastori americani. Ea oferă, pentru prima dată după 1985, mult aşteptatele răspunsuri celor care s-au întrebat cum a reuşit să predice Billy Graham în România şi ce „preţ” a fost nevoit să plătească pentru asta.
Billy Graham este cea mai importantă personalitate a lumii protestante care ne-a vizitat ţara în secolul XX şi căreia, în pofida faptului că România era condusă atunci de un guvern ateu, i s-a permis să susţină predici în zece lăcaşuri de cult: Mănăstirea Vorona din judeţul Botoşani, Catedrala Reformată din Cluj, Catedrala Romano-catolică, Biserica Baptistă nr. 2 din Oradea, Biserica Baptistă „Speranţa” din Arad, Catedrala Ortodoxă din Timişoara, Catedrala Ortodoxă din Sibiu, Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Iosif” din Bucureşti, „Templul Coral” din Bucureşti, Biserica Penticostală „Filadelfia” din Bucureşti. La acestea au asistat aproximativ 150.000 de oameni.
Cele 70 de documente inedite prezente în volum reconstituie integral „Acţiunea Evanghelistul”, reflectând principalele momente ale tratativelor întreprinse de reprezentatul evanghelistului (Alexander Haraszti) cu autorităţile române, prezintă măsurile şi acţiunile întreprinse de Securitate înaintea şi în timpul vizitei, reacţiile mass-mediei internaţionale şi consecinţele vizitei. […]
Cuprinsul cărții:
Nota editorilor………………………………………………………
Listă de abrevieri………………………………………………….
Un evanghelist american în spatele Cortinei de Fier: Vizita lui Billy Graham în România (1985)…………………………………
Lista documentelor……………………………………………….
Documente…………………………………………………………..
Summary……………………………………………………………..
Fotografii…………………………………………………………….
Index de persoane………………………………………………..
Index de localităţi………………………………………………..
Lista documentelor:
1. 1981, mai 26 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” privind discuţiile purtate de Alexander Haraszti, reprezentantul reverendului Billy Graham, cu directorul Sorin Iulian de la Departamentul Cultelor şi cu liderii Bisericii Baptiste din România.
2. 1982, februarie 10 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” privind discuţiile purtate de Alexander Haraszti cu liderii baptiştilor din România.
3. 1982, februarie 16 – Raport informativ întocmit de colonelul Banciu Ioan în urma discuţiilor cu sursa „Apostol” din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.
4. 1982, mai 17 – Notă informativă întocmită de sursa „Apostol” în urma deplasării efectuate la Moscova, unde i-a întâlnit pe Billy Graham şi Alexander Haraszti.
5. 1984, mai 3 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” referitoare la vizita întreprinsă de Alexander Haraszti în România şi discuţiile purtate de acesta cu liderii Bisericii Baptiste şi cu mitropolitul Antonie Plămădeală.
6. 1984, mai 5 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” referitoare la discuţiile purtate de Alexander Haraszti la Departamentul Cultelor şi la Ambasada S.U.A. din Bucureşti.
7. 1984, mai 18 – Notă de măsuri privind folosirea cazului „Evanghelistul” în acţiunea „Orizont 84”. […]
Mai multe detalii despre acest volum precum şi lista integrală a documentelor pe blogul lui Cosmin Budeancă:

 

Cultul baptist din Transilvania între 1948-1989 în memoria colectivă


Denisa Bodeanu (căsătorită Budeancă), cercetător la CNSAS, a finalizat teza de doctorat “Cultul Baptist din Transilvania între 1948-1989 în memoria colectivă (judeţele Cluj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj)”.  O parte din materialul rezultat ca urmare a cercetărilor  s-a materializat în lucrarea Neoprotestanţii din Transilvania în timpul regimului comunist. Studiu de caz: baptiştii din judeţul Cluj – Mărturii şi documente, publicat la Editura Argonaut din Cluj-Napoca în anul 2007.  Atât în lucrarea publicată, cât şi în cea de doctorat, Denisa Florentina Bodeanu a inclus o serie de interviuri cu personalităţi ale vieţii evanghelice clujene din perioada comunistă. Printre acestea se regăseşte şi un interviu cu pastorul Mihai Huşan, preşedinte al cumunităţii baptiste din Cluj, iar din anul 1984, timp de un mandat,  preşedinte al Cultului Creştin Baptist din România.  Acesta a fost ajutat în exercitarea mandatului său de către o altă personalitate, păstor la vremea respectivă în Cluj, Vasile Talpoş,  ales la Congresul Cultului baptist din anul 1984 în funcţia de secretar general. Astfel, prin sursele folosite, interviurile incluse şi metodologia abordată, lucrarea reprezintă o analiză ştiinţifică a vieţii religioase din România pe parcursul perioadei comuniste. Aşteptăm publicarea lucrării pentru a ne putea face o imagine mai clară asupra  istoriei Cultului baptist din Transilvania şi punctului de vedere al autoarei referitor acest subiect.

Pentru mai multe detalii despre  teza de doctorat accesaţi site-ul  Clujul Evanghelic

Acelaşi site pune la dispoziţia celor interesaţi şi un rezumat al lucrării de doctorat care se poate vizualiza aici:

Cultul Baptist din Transilvania între 1948-1989 în memoria colectivă (judeţele Cluj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj)

Tabel cu unii intelectuali mai activi din cultele neoprotestante


Existenţa unor „liste negre”, cu persoane neagreate de către regimul comunist era un lucru îndeobşte cunoscut între cei implicaţi în diverse forme de  rezistenţă faţă de regim. Unele dintre aceste liste aveau o încărcătură mai gravă; aşa erau acelea cu intelectualii care ar fi trebuit să fie lichidaţi de Securitate în cazul organizării unei acţiuni de masă împotriva regimului comunist. Ceea ce avem aici în faţa noastră este un exemplu de listă oarecum nevinovată, căci singura acuzaţie adusă celor enumeraţi în ea este activismul lor în cadrul bisericilor.

Judeţul Alba

Cultul baptist

Crişan Simion – subinginer la ISGCL, Alba Iulia

Cultul adventist

Andronic Valentin – medic la Spitalul din Ocna Mureş

Judeţul Arad

Cultul baptist

Moisescu Cristian – profesor de limbă engleză în Arad

Notă: A fost după 1989 Primar al Aradului.

Cultul penticostal

Popa Doru [de fapt era baptist] – inginer, Combinatul chimic Arad

Notă: A fost după 1989 Primar al Aradului.

Judeţul Bihor

Cultul baptist

Albuţ Ioan – medic, Întreprinderea „Refractara” Aleşd

Madar Timotei – inginer, idem

Negruţiu [Negruţ] Paul – psiholog, a demisionat din serviciu şi îndeplineşte ilegal funcţia de pastor

Gheorghiţă Nicolae – medic, a demisionat din serviciu şi îndeplineşte ilegal funcţia de pastor

Halasz Francisc – inginer, Fabrica de zahăr, Oradea

Bokor Iosif – profesor de muzică în Oradea

Ciorbă Maria – inginer la Întreprinderea „Refractara” Aleşd

Ciorbă Aurel – inginer la Întreprinderea „Refractara” Aleşd

Derecichei Iosif – economist la Filiala din Marghita a Băncii Naţionale

Lascău Petru [de fapt era penticostal] – inginer, TCL, Oradea

Damian Florian – inginer mecanic la IJCL Oradea

Judeţul Bistriţa-Năsăud

Cultul baptist

Tone Tituş [Titus] – inginer, Beclean

Cifor Lucia – profesoară de muzică; a fost scoasă din învăţământ pentru propagandă religioasă în şcoală

Cultul penticostal

Dolha Dumitru – inginer la Inspectoratul silvic Bistriţa

Dărăban Cornelia – învăţătoare sat Mohari; şi-a convertit soţul, fost preot ortodox, Dărăban Gh.; a fost exclusă din învăţământ pentru propagandă religioasă în şcoală

Judeţul Botoşani

Cultul adventist

Gheorghiţă Dan – medic la Spitalul judeţean

Cultul creştin după Evanghelie

Ursache Petru – inginer la Eletrocontact

Judeţul Braşov

Cultul baptist

Sezonov Virgil – medic, Spitalul Chişcani [de fapt era medic în Judeţul Brăila]

Notă: Confuzia provine probabil din faptul că Virgil avea un frate care locuia în Braşov. Sau poate confuzia este la numele judeţului, dată fiind eroarea de mai jos.

Cultul adventist

Eme [Ene] Paulini – medic, comuna Viziru

Notă: De fapt este vorba de comuna Viziru, judeţul Brăila.

Municipiul Bucureşti

Cultul baptist

Tundrea [Ţundrea] Ilie – subinginer, a solicitat intrarea în rândul păstorilor

Cocar Rodica – absolventă conservator; angajată ca arhivar la Uniunea Cultului Baptist

Cultul penticostal

Bulgăre [Bulgăr] Emil – inginer proiectant

Roschi [Roske] Vasile – inginer agronom; nu are serviciu permanent; a refuzat să meargă în agricultură

Cultul adventist

Stroiescu Alexandru – inginer

Bujor Paul – inginer

Cultul creştin după Evanghelie

Socoteanu Ion – medic, Spitalul Fundeni

Sima Ion – medic, Spitalul de reumatologie

Miu Petru – inginer

Notă: Toţi trei erau membri ai ramurii „tudoriste” a acestui cult (actualmente, Biserica Evanghelică Română).

Judeţul Caraş-Severin

Cultul baptist

Cimpoieşu Cornel – inginer, Combinatul siderurgic Reşiţa

Judeţul Cluj

Cultul baptist

Mărgăraş Constantin – inginer, Întreprinderea de echipament termoenergetic Cluj-Napoca

Mezei Ioan – inginer, Uzina mecanică Cluj-Napoca

Dănuţ Ioan – inginer electronist

Farc Petru – inginer la „Clujeana”

Achim Ioan – inginer, Institutul de proiectări Cluj-Napoca

Cosma [Cosman] Gheorghe – inginer

Dan Ioan – medic la Liceul nr. 6 Cluj-Napoca

Rodilă Constantin – profesor, dar lucrează ca tehnician la Uzina de cazane mici Cluj-Napoca

Mureşan Ion – profesor muzică, Şcoala generală Apahida

Cultul penticostal

Lupu Maria – educatoare, Şcoala generală Orman

Cultul adventist

Szentagotai Lorand – medic, Comuna Panticeu

Cazan Doina – profesor muzică, Şcoala generală nr. 14 Cluj-Napoca

Judeţul Hunedoara

Cultul baptist

Fişcă Gheorghe – medic stomatolog, Dobra

Judeţul Iaşi

Cultul baptist

Stan Mihai – inginer, „Nicolina” Iaşi

Mănăstirean [Mănăstireanu] Dan [Dănuţ]– economist la “Mase plastice” Iaşi

Ioanid Ghiocel – cercetător, Institutul de fizică-chimie „Petru Poni”

Notă: De fapt, Ghiocel, care era nepot al poetului Costache Ioanid, n-a fost niciodată prea activ sub raport religios. Avem de-a face aici cu un soi de „vinovăţie prin proximitate”.

Sfătcu [Sfatcu] Teodor – medic, comuna Popeşti

Cultul penticostal

Afloarei Nicolae [de fapt era creştin după Evanghelie] – inginer agronom, CAP Miroslăveşti [de fapt avea doar pregătire medie]

Romaniuc Victor [de fapt era creştin după Evanghelie] – inginer, Baza de aprovizionare agricolă

Cultul creştin după Evanghelie

Vasilache Mihai – subinginer, „Tehnoton” Iaşi

Ursache Valentin – subinginer, IMAMUS Iaşi

Ghiţescu [Chiţescu] Ioan – inginer, TILIB Iaşi

Judeţul Mureş

Cultul adventist

Cazan Vasile – profesor de muzică, dar lucrează la PTT Tg. Mureş

Cultul creştin după Evanghelie

Burghele [Burghelea] Ioan – avocat, Tg. Mureş

Judeţul Neamţ

Cultul adventist

Prisecaru Ion – inginer, Trustul de construcţii-montaj P. Neamţ

Arcuş Paulina – medic, Spitalul Roman

Judeţul Olt

Cultul adventist

Istrate Petru – medic, Spitalul de copii Caracal

Judeţul Prahova

Cultul baptist

Seiceanu Emanoil – inginer la Institutul de proiectări, Ploieşti

Cultul adventist

Gheorghe Paul – medic, Policlinica Filipeşti de Pădure

Cultul creştin după Evanghelie

Cioată Silviu – medic, Ploieşti

Cioată Mircea – inginer, Ploieşti

Cioată Nausica – studentă la Institutul de petrol [de fapt, studentă la medicină], Ploieşti

Notă: Nausica era fiica lui Mircea Cioată. Şi aici avem de-a face mai degrabă cu o „vinovăţie prin proximitate”.

Judeţul Sălaj

Cultul baptist

Molnar Iosif – inginer agronom, Pericei

Joldiş Constantin – informatician, Oficiul de calcul al Întreprinderii de prelucrare a lemnului Zalău

Joldiş Letiţia – farmacistă

Tamaş Valer – inginer, IRE Jibou

Cultul penticostal

Talpoş Grigore – inginer viticol, CAP Borşa

Cultul adventist

Mureşan Aron – avocat Şimleu Silvaniei

Judeţul Teleorman

Cultul baptist

Ologeanu Cornelia – învăţătoare, Şcoala generală Ţigăneşti; scoasă din învăţământ pentru propagandă religioasă

Cultul creştin după Evanghelie

Bălan Olga – asistentă medicală, Spitalul Alexandria

Nuţă Ionel – asistent medical, Spitalul Alexandria

Judeţul Timiş

Cultul baptist

Dronca Nelu – inginer, Timişoara

Coţ Teofil – subinginer, Timişoara

Cultul penticostal

Caraşovan Cornel – inginer constructor, Timişoara

Luca Teodor – subinginer, Timişoara

Frînc Iosif – economist, Timişoara

Daminescu Doru – Timişoara

Judeţul Tulcea

Cultul Baptist

Cristodoru Nicolae – inginer, Tulcea

Cultul adventist

Anghezini Pavel – profesor, Centrul de calcul Tulcea

Boţocan Valeriu -medic, Direcţia sanitară judeţeană

NOTĂ: Documentul reprezintă o sinteză întocmită în noiembrie 1986 de George Cîrstoiu, ispector principal de specialitate (responsabil cu cultele neoprotestante) la Departamentul Cultelor şi provine din Arhiva CNSAS fond Documentar, vol. 5, ff. 169-174, Anexa 3. A fost publicat în Denisa Bodeanu, Neoprotestanţii din Transilvania în timpul regimului comunist, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2007, pp. 317-323. (Corecturile dintre [ ] ne aparţin, la fel ca şi notele separate incluse după anumite nume.)

Analiză

  • Documentul de mai sus este unul destul de eclectic. Mai întâi, eticheta „intelectual” este folosită destul de flexibil, ea incluzând şi persoane fără educaţie universitară.
  • Este evident faptul că lista include doar laici. Oare pentru că Departamentul cultelor nu-i considera pe pastori ca fiind intelectuali? Deşi este posibil să fie aşa, adesea pe bună dreptate, probabil că nu aceasta este explicaţia. Cel mai plauzibil este faptul că s-a dorit listarea laicilor activi sub raport religios în cadrul bisericilor neoprotestante.
  • Apoi, lista este în mod evident incompletă, din ea lipsind o serie de intelectuali veritabili care erau  foarte activi în biserici. De asemenea, ea cuprinde câteva nume care nu aveau ce căuta acolo, deoarece este vorba de persoane care n-au fost niciodată creștini foarte activi.
  • Mulţi dintre cei enumeraţi mai sus au avut enorme dificultăţi cu Securitatea şi cu Departamentul cultelor în diverse perioade sub regimul comunist. Lista însă conţine şi persoane care au fost suspectate sau dovedite deja ca fiind informatori ai Securităţii.


Articol preluat de pe Blogul lui Danut, Persona

Exmatriculări ale studenţilor neoprotestanţi clujeni în perioada comunistă


Apogeul persecuţiilor îndreptate împotriva studenţilor baptişti în intervalul 1948-1964 s-a înregistrat însă în 1959 când, la Universitatea din Cluj a fost organizată o mare întrunire cu studenţii şi profesorii Universităţii, în cadrul căreia au fost exmatriculaţi mai mulţi studenţi neoprotestanţi, mulţi dintre aceştia baptişti, pe motiv că sunt mistici şi, implicit, periculoşi pentru societatea socialistă. “La 1 martie 1959, a fost o şedinţă în Casa Universitarilor, pe tot centrul universitar Cluj. Atunci viitoarea mea soţie a fost exmatriculată din ultimul an de la Filologie în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a rectorului Constantin Daicoviciu. Şi Daicoviciu a spus atunci: Tovarăşul prim-secretar, iată o trădătoare de neam, o spioană americană, să fie dată afară. Şi actuala mea soţie, şi o altă studentă au fost scoase afară cu exclamaţii injurioase”. [1]

Episodul ne este relatat, mai detaliat, şi de către doamna Lidia Ţugulan (născută Cadar), una dintre studentele exmatriculate cu această ocazie. “Nu ştiam ce se va întâmpla acolo (la întrunire – n.n.) dar atmosfera era ca la un mare congres. Holurile erau ticsite de activişti şi securişti, maşini oficiale erau peste tot, înghesuială… În prezidiu erau multe oficialităţi, între care rectorul universităţii, Constantin Daicoviciu, şi Nicolae Ceauşescu pe atunci, secretar, probabil, în C.C. al P.C.R. După un discurs introductiv, plin de condamnări în numele ideologiei comuniste, prima chemată să-şi spună de la tribună poziţia, am fost eu, studenta Cadar Lidia, din anul IV Română. Nu-mi amintesc în detaliu tot ce am spus dar, în esenţă, temele au fost următoarele: sunt copil de văduvă de război şi în anii trăiţi n-am avut alt sprijin decât pe Dumnezeu şi pe mama care m-a învăţat fiica de El; am citit şi am studiat mai mult ca alţi colegi, dar teoria materialist-evoluţionistă nu m-a putut şi nu mă poate convinge; cred că locul meu este în biserică şi nu accept ca cineva să intre cu brutalitate în sufletul meu şi în credinţa mea. Se pare că i-am înfuriat tare. Profesorii şi studenţii au fost provocaţi să-mi pună întrebări din sală. Un student a fost provocat să ceară exmatricularea mea pentru ca propunerea să vină din public. Dumnezeu a făcut ca acel student să-mi fie consătean şi prieten şi a refuzat. Menţionez că Ceauşescu n-a scos nici un cuvânt. Constantin Daicoviciu a declarat, însă, că sunt o ruşine, un element anacronic pentru generaţia tânără şi m-a declarat exmatriculată şi mi-a strigat: Ieşi afară!” [2]

La începutul anilor ‘60, studenţii ematriculaţi din facultăţi au primit, însă, din partea autorităţilor comuniste, acceptul de a-şi continua studiile.

[1] Interviu al autoarei cu Ioan Alexandru Dan
[2] Mărturie scrisă a Lidiei Ţugulan, aflată în arhiva autoarei

Denisa Bodeanu, Neoprotestanţii din Transilvania în timpul regimului comunist. Studiu de caz: baptiştii din judeţul Cluj – Mărturii şi documente –, Argonat, Cluj-Napoca 2008, p. 54-55

Articol preluat de pe site-ul ClujulEvanghelic.ro

“Problemele” Malidiei Faur în scoala generală în perioada comunistă


Denisa Bodeanu: Ce probleme aţi avut dvs. la şcoală?
Malidia Faur: Crescând în biserica baptistă, mi-a plăcut foarte mult tot ce se făcea acolo şi pricepeam. Deci, nu mergeam că mă obliga mama… Aşa de mult îmi plăcea că vroiam să devin predicator. Nimeni nu mi-a spus nici să mă botez, nici că trebuie să merg să mă rog, nici să citesc din Biblie. N-am avut părinţi din ăia care să zică: Pune mâna pe Biblie! Roagă-te! Nu, pentru că ei erau aşa, foarte largi… N-aveam televizor, aveam doar radio, dar nu era o problemă pentru mine, că îmi plăcea foarte mult să învăţ… Îmi plăcea foarte mult matematica, îmi plăcea Biblia s-o studiez… Atunci nu prea erau cărţi de doctrină baptistă, de nici un fel nu erau, practic, nici cărţi ortodoxe nu prea erau ca să studiezi. Mergeam la anticariat şi găseam ceva cărţi ortodoxe sau catolice, aşa, puse mai în altă parte şi, cunoscând vânzătorul de acolo, duceam cărţi bune, romane, şi îmi dădeau cărţi din alealalte. Studiam foarte mult religia, mă interesa să ştiu ce cred, îmi plăcea Biblia, vroiam s-o cunosc şi la şcoală eram foarte bătăioasă în religia mea. Dacă îmi spuneau: Duminică veniţi la muncă patriotică… sau, ştiu eu ce ne tot chema acolo, eu mă ridicam: Eu nu pot să vin că mă duc la biserică. Aşa în plen. La care toată lumea trebuia, mai ales învăţătoarea, să ia atitudinea: Dacă nu vii îţi scad nota la purtare! Nici o problemă, că nu mi-o puteţi scădea dvs. atât de tare încât să nu mai merg eu la biserică. Mi-a scăzut într-a cincea până într-a opta, tot nouă am avut la purtare. Învăţam bine, în rest aveam medii de 9 şi 10, media anuală 9.52, cu media la purtare scăzută la 9. Am fost făcută pionier într-a doua, nu în prima serie, nici în a doua, ci în ultima, din cauza religiei. Când colegii îmi spuneau: Hai să-ţi spun cum a fost la un film sau ceva să-mi povestească… Zic: Bine, ascult, da’ după aia vă povestesc eu cum a fost duminică la biserică, cine a predicat şi ce s-a întâmplat. Eram foarte bună la matematică şi colegii îmi ziceau: Îmi arăţi la matematică? Da, îţi arăt dacă data viitoare îmi spui un verset pe de rost din Biblie. Şi aveau Biblii, bunicii aveau, aduceau Biblia acasă, citeau şi ziceam: Vezi, un verset scurt să-mi spui. Şi până găseau versetul ăla scurt trebuiau să citească mult… ca să găsească un verset scurt. Şi asta făceam, fără ca ei să ştie, şi un pic de cultură religioasă la colegii mei… Şi câte probleme, atâtea versete trebuia’ să-mi zică din Biblie. Cu locul unde scrie, capitolul, versetul, tot…
Denisa Bodeanu: Şi se conformau?
Malidia Faur: Da! Păi, altfel nu le arătam, era clar. Mi se părea cinstit târgul. Într-a VIII-a erau aşa de îndoctrinaţi cei din clasă de la mine… ştiau întotdeauna cine o predicat, ce s-o predicat, tot, tot, tot… Aveam putere de convingere şi mă impuneam în clasă. Şi când a venit profa să ne înveţe despre perioada darwinismului, că omul este din maimuţă, toată lumea a început să râdă! Că nu-i adevărata, doară Dumnezeu l-o creat pe om. La care profesoara s-a uitat la mine, zice: Malidia, ieşi afară! Știind că eu am fost vinovată, eă numai eu eram pocăită în clasă.

Denisa Bodeanu, Neoprotestanții din Transilvania în timpul regimului comunist. Studiu de caz: baptiştii din judeţul Cluj – Mărturii şi documente -, Argonaut, Cluj-Napoca 2008, pp. 155-156

Articol preluat de pe site-ul Clujul Evanghelic.ro

Ce înseamnă cuvântul ,,pocăit”?


Denisa Bodeanu: Ce înseamnă cuvântul “pocăit”?

Dragomir Bojan: E un cuvânt creat în spaţiul românesc. În Biblie nu există cuvântul pocăit. Scrie “să vă pocăiţi” ca verb. Dar ca adjectiv nu l-am întâlnit niciodată… Cuvântul ăsta s-a creat, practic, în spaţiul nostru românesc şi desemnează un om care s-a întors la Dumnezeu, un om care s-a căit de viaţă, lui i-a părut rău. Şi s-a căit mult că “pocăianie” vine din limba slavonă. În greacă este metanoia, schimbarea minţii, însă în slavonă e cuvântul “pocăianie”. Deci mă căiesc mult. Îmi pare rău, îmi pare foarte rău de viaţa mea… şi nu numa că-mi pare rău că dacă-mi pare rău numa’ cad în depresie. Îmi pare rău şi doresc să mi-o schimb, să am altă viaţă. Asta este pocăinţa. Sigur, cuvântul ăsta a luat naştere în special în bisericile mici de la ţară: Ăla-i pocăit!. Ca să se distingă de dreptul credincios care era ortodox.

Denisa Bodeanu, Neoprotestanţii din Transilvania în timpul regimului comunist. Studiu de caz: baptiştii din judeţul Cluj – Mărturii şi documente -, Argonat, Cluj-Napoca 2008, p. 106

Articol preluat de pe site-ul ClujulEvanghelic.ro

Sfârşitul regimurilor comuniste


În perioada 25-28 Iunie 2009 s-a desfăşurat la Făgăraş – Sâmbăta de Sus, Simpozionului Internaţional

SFÂRŞITUL REGIMURILOR COMUNISTE.CAUZE, DESFĂŞURARE ŞI CONSECINŢE

Temele abordate în cadrul simpozionuluiau fost:

a) cauzele care au determinat prăbuşirea regimurilor comuniste în România şi în Europa Centrală şi de Est,

b)  sfârşitul regimurilor comuniste: studii de caz, analiză comparativă

c) consecinţele căderii regimurilor  comuniste (politice, economice, sociale, culturale)

d) valorificarea muzeală a istoriei regimurilor comuniste.

În cadrul secţiunii ,,Ipostaze ale comunismului românesc” au fost prezentate 3 comunicări, a căror teme se pot subscrie şi istoriei evanghelice:

  • Adrian Nicolae PETCU (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Serviciul Culte din Securitate, 1948-1989, structură, evoluţie, atribuţii şi metode

O importantă structură a Securităţii înfiinţată de autorităţile comuniste în 1948 a fost Serviciul Culte din cadrul Direcţiei de Informaţii Interne. Această structură moştenea o serie de atribuţii avute, până la data înfiinţării, de către fosta Siguranţă a Statului. Rolul său în noua configuraţie politică a României era de a supraveghea şi controla activitatea cultelor recunoscute şi nerecunoscute de legislaţia abia instituită. Directivele date de liderii PMR în perioada 1948-1949, atunci când trebuia pusă în aplicare noua lege a cultelor, au constituit jaloanele de activitate ale Serviciului de la constituirea sa şi până la căderea regimului comunist. În activitatea sa încifrată, Serviciul culte din Securitate se ajuta de Ministerul/Departamentul cultelor, care reprezenta interfaţa represivă a regimului în relaţia cu bisericile recunoscute. Prin structura guvernamentală a cultelor, Serviciul culte dirija funcţionarea şi activitatea confesiunilor recunoscute, de multe ori implicându-se decisiv în mişcări de personal, autorizaţii, acţiuni represive (închideri de lăcaşuri de cult, inclusiv, mănăstiri), relaţii interconfesionale etc.

În comunicarea de faţă dorim să trasăm câteva coordonate necesare pentru înţelegerea organizării, funcţionării, Serviciului culte şi a metodele pe care le-a folosit în exercitarea atribuţiilor primite. Totodată, această întreprindere îi va avea în vedere pe cei mai importanţi ofiţeri care au condus această structură represivă a Securităţii.

  • Drd. Marius SILVEŞAN (Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti) – Relaţia dintre cultul baptist şi statul român între anii 1948-1989

Prin intermediul acestei comunicări dorim să realizăm o incursiune în istoria comunităţii baptiste din România începând cu anul instaurării comunismului, până la momentul prăbuşiri acestuia, în decembrie 1989. Perspectiva istorică este subscrisă relaţiei dintre statul roman şi Cultul Creştin Baptist. Introducerea temei se realizează prin intermediul definirii termenilor cheie, a termenilor, precum şi a legislaţiei. Evoluţia idei de libertate religioasă şi de conştiinţă în cadrul comunităţii baptiste române s-a cristalizat odată cu evoluţia vieţii politice româneşti având ca bază conceptul englez asupra libertăţii.

Schimbările politice din perioada 1944-1948 au determinat raportul relaţiilor cu statul precum şi trecerea de la statutul de organizaţie religioasă la cea de cult.

Perioada 1948-1965 este una în care statul se foloseşte de cultele religioase pentru atingerea scopurilor sale, în paralel cu exercitarea unei presiuni din ce în ce mai mari asupra membrilor acestora pentru a-şi renega credinţa şi valorile creştine.

Perioada 1965-1989 este cea în care statul abordează alte strategii de relaţionare. Se urmărea în acest fel menţinerea sub controlul statutului a Cultului Creştin Baptist, controlarea vieţii religioase şi folosirea propagandistică a acestuia în susţinerea păcii mondiale.

Presiunile la care au fost supuşi credincioşii baptişti, coroborat cu diferite favoritisme determină şi coabitarea unora dintre aceştia cu organele de securitate. Astfel spus în plasa Securităţii au căzut tot felul de persoane datorită ameninţărilor, şantajului sau promisiunilor.

Tactica pentru distrugerea bisericilor creştine care activau în România a diferit de la un caz la altul. Scopul urmărit era însă acelaşi: dezrădăcinarea credinţei şi impunerea ateismului materialist dialectic.

Cu toate acestea, baptişti, alături de credincioşii altor dominaţiuni creştine şi-au lăsat definitiv amprenta asupra societăţii româneşti prin mărturiile şi activitatea unor personalităţi precum Iosif Ţon, Petre Dugulescu, Pavel Nicolescu, Vasile Talpoş, Vasile Taloş. Aceştia alături de mulţi alţii au dus mai departe speranţa în libertatea pe care românii şi-o vor cuceri singuri prin jertfă de sânge în decembrie 1989.

  • Drd. Denisa BODEANU (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Informatorii din Cultul Baptist în ultimul deceniu comunist

Supravegherea cultelor religioase din România a fost unul dintre obiectivele permanente ale Securităţii de-a lungul perioadei comuniste. Între 1979-1989 această activitate era desfăşurată de Serviciul IV din Direcţia I şi de ofiţerii specializaţi pe problemă din cadrul Inspectoratelor Judeţene de Securitate.

În cadrul urmăririi informative a membrilor cultului baptist, ofiţerii de securitate îşi propuneau: controlul şi limitarea relaţiilor credincioşilor baptişti cu străinii, identificarea canalelor de procurare şi răspândire a literaturii religioase, izolarea şi eradicarea manifestărilor de „disidenţă religioasă”, supravegherea deservenţilor de cult, zădărnicirea prozelitismului religios. Pentru îndeplinirea cu succes a acestor obiective, Securitatea avea nevoie de „serviciile” unor informatori proveniţi din rândul Cultului Baptist.

Pe baza documentelor identificate în arhiva C.N.S.A.S. şi a mărturiilor orale, în studiul de faţă vom prezenta modul în care erau atraşi la colaborare adepţii Cultului Baptist, mediile din care proveneau aceştia, categoriile de informaţii pe care trebuiau să le culeagă, beneficiile obţinute de pe urma colaborării şi cauzele încetării legăturii lor cu Securitatea.

Organizatorii manifestării au fost:

Fundaţia Culturală„Negru Vodă” Făgăraş, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, Mănăstirea „Brâncoveanu”Sâmbăta de Sus, Universitatea de Arte Bucureşti, Asociaţia Culturală„Mozaic”Cluj-Napoca

%d blogeri au apreciat asta: