Arhive etichetă: Dragomir Bojan

Maxima zilei – 11 septembrie 2016


Pereche (cuplu) romantică - iubire - dragoste

A comunica, a dărui cuvânt și a primi ceva din sufletul semenului înseamnă a arunca o punte peste abisul singurătății. Multe neînțelegeri, conflicte, acte de violență ar fi evitate dacă oamenii ar fi dispuși să jertfească un pic de timp pentru a sta de vorbă, pentru a asculta unul pe celălalt. Când se gândesc s-o facă adeseori e prea târziu.

Dragomir Bojan, Cântecul sirenelor, p. 31.

Maxima zilei – 10 septembrie 2016


Drapelul României (ro.wikipedia.org)

Iubirea de țară nu se declamă, nu se afișează ostentativ, ci se trăiește în fiecare zi. Nu războiul e calea de asanare a răului în lume, ci pacea cu Dumnezeu sădită în inimă. El, Domnul, face să răsară soarele și peste cei răi și peste cei buni. Trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți.

Dragomir Bojan, Cântecul sirenelor, p. 29.

Maxima zilei – 9 septembrie 2016


Oricâte bunuri ai poseda pe pământ, orice poziție socială ai avea, dacă nu-l ai pe Dumnezeu însoțitor pe cale rămâi cu sufletul pustiu, copleșit de o imensă singurătate.

Dragomir Bojan, Cântecul sirenelor, p. 25

Maxima zilei – 8 septembrie 2016


​Nu poți fi în același timp și creștin și spiritist după cum nu poți sluji la doi stăpâni sau călarii deodată doi cai.

Dragomir Bojan, Cântecul  sirenelor, p. 21

Maxima zilei -2 iulie 2016


Biblia nu e doar un text literar remarcabil, nici o colecție de povestiri mitologice, nici o poveste despre lupta binelui cu răul, nici o carte pentru inițiați, ci o modalitate prin care Creatorul s-a revelat folosind limbajul semnelor.
Dragomir Bojan, Cântecul sirenelor, p. 9.

Maxima zilei – 1 iulie 2016


Apus de soare în București (10 mai 2015), cer albastru

Nu va ajunge în Împărăția cerurilor cel ce vorbește despre religie, ci acela care va face voia Tatălui care este în ceruri (Matei 7:21)

Dragomir Bojan, Cântecul sirenelor, p. 7.

Maxima zilei – 30 iunie 2016


Apus de soare în București (10 mai 2015), cer albastru

Domnul va judeca pe fiecare, nu numai după ce spune în public, ci și după ce face în taină, departe de ochii lumii.

Dragomir Bojan, Cântecul sirenelor, p. 37,

%d blogeri au apreciat asta: