Arhive etichetă: Faur Iosua

Îndoctrinare idolatră a copiilor nazisti

De Marius Silvesan pe 02/02/2012 | Lasă un comentariu

În cadrul filmului 180, care poate fi vizionat AICI, se aduce in discutie persoana lui Isus în apărarea lui Hitler. Interesant este faptul că în nazism, care se pretindea a fi o doctrină mesianică, îndoctrinarea începea de la cei mici și continua cu cei mari. Cântarea de mai jos, trimisă de Iosua Faur, este un exemplu clasic de îndoctrinare idolatră a copiilor naziști. Hitler ia locul lui Isus în această cântare care exprimă destul de evident faptul că nazismul se pretindea un înlocuitor pentru creștinism, putând fi considerat datorită caracteristicilor sale o religie politică.

Cântarea de sub nr. 382 –

„We are the happy Hitler Youth;
We have no need for Christian virtue;
For Adolf Hitler is our intercessor
And our redeemer.
No priest, no evil one
Can keep us
From feeling like Hitler’s children.
No Christ do we follow, but Horst Wessel!
Away with incense and holy water pots.”

„Cel Care ne întăreşte împreună cu voi, în Cristos, şi Care ne-a uns, este Dumnezeu.”

Publicat în: Creștinism, Istorie, Politică, Religie | Etichetat: Adolf Hitler, Faur Iosua, Horst Wessel, religie politică

Biserica există prin misiune

De Marius Silvesan pe 01/02/2012 | Lasă un comentariu

„Biserica există prin misiune aşa cum un foc există prin ardere.”

E. Brunner

Un mesaj de Iosua Faur

Dacă priveşti la tot felul de biserici, chiar numai din Bucureşti, vei vedea că unii îţi vor spune: „Noi suntem o biserică care pune accent pe ucenicie.” sau „Noi suntem o biserică care pune accent pe închinare.” Însă repede îţi dai seama că acestea sunt scuze pentru a nu face evanghelizare. Pe de alta parte este greşit. Cred că nu pui accentul corect pe ucenicie sau pe închinare ca şi biserică decât atunci când oamenii sunt mântuiţi şi botezaţi în biserica ta.

Poţi face o serie de 48 de predici pe Romani 12, dar cum poţi învăţa Noul Testament cu pasiune şi cum poţi să fi profund fără să ajungi la concluzia că oamenii pierduţi trebuie salvaţi? Domnul Isus a spus: „Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi! Eu n-am venit să-i chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi!” (Marcu 2:17)

Gândeşte-te la fiecare verset din N.T. în contextul misiunii bazate pe Evanghelie. Evangheliile prezintă misiunea lui Dumnezeu prin Domnul Isus:

– Matei îl prezintă ca un Rege într-o misiune

– Marcu îl prezintă ca un Slujitor într-o misiune

– Luca îl prezintă ca Omul Perfect într-o misiune

– Ioan îl prezintă ca Dumnezeu într-o misiune

La sfârşitul ev. lui Ioan, Domnul Isus spune: Aşa cum M-a trimis pe Mine Tatăl [într-o misiune], aşa vă trimit şi Eu pe voi [într-o misiune]. Şi desigur ştiţi Marea Trimitere din Matei 28 sau Luca 24 care sunt de fapt catapulte pentru restul N.T. – un manual de misiune

– Dacă citeşti Faptele Apostolilor şi nu vezi accentul pus pe misiune înseamnă că eşti orb

– Romani este mesajul misiunii

– 1, 2 Corinteni se ocupă cu problemele unei biserici în misiune

– Galateni separă misiunea Evangheliei de o simplă religie

– Efeseni pune accentul pe biserica în misiune

– Epistolele pastorale (1,2 Timotei, Tit) descriu liderul misiunii

– Apocalipsa descrie împlinirea şi scopul misiunii

Dacă Isus şi-a trimis oamenii în lume pentru a fi ucenici care fac ucenici, botezându-i, învăţându-i şi apoi trimiţându-i să-i înveţe pe alţii, iar noi nu facem toate acestea, nu cumva suntem neascultatori? Este biserica măcar biserică, biblic vorbind, dacă oamenii nu se întâlnesc cu Cristos? Eu cred că o biserică nu este biserică decât atunci când se află angajată în misiunea lui Cristos de evanghelizare.

Publicat în: Devoțional | Etichetat: Faur Iosua

8 moduri de a te apropia de Scriptură

De Marius Silvesan pe 27/01/2012 | 1 comentariu

Un material de Iosua Faur

J.C. Ryle a fost un om al Cuvantului. J.C. Ryle a fost primul episcop de Liverpool si avea o pasiune extraordinara pentru Scriptura si dorea ca oamenii sa se indragosteasca de ea. De aceea Ryle ne da 8 moduri pentru a te apropia de Scriptura:

1. Incepe sa citesti Biblia si incepe de azi.

2. Citeste Biblia cu o dorinta sincera de a intelege.

3. Citeste Biblia cu credinta si smerenie.

4. Citeste Biblia intr-o atitudine de ascultare si aplicare.

5. Citeste Biblia zilnic.

6. Citeste Biblia cu onestitate si sinceritate.

7. Citeste toata Biblia si citeste-o intr-o ordine.

8. Citeste Biblia avandu-L pe Cristos in minte.

Mai multe detalii aici

Publicat în: Devoțional | Etichetat: Faur Iosua, J. C. Ryle

Iosua Faur, Curajul nu este a castiga… ci a sacrifica

De Marius Silvesan pe 25/01/2012 | Lasă un comentariu

Când vine vorba de o ceartă, de o dispută, de un argument… trebuie să câştigi întotdeauna? Faţă de angajaţi sau angajator… Faţă de copii, părinti, soț/soţie… Trebuie să câştigi întotdeauna pentru că pur şi simplu poţi şi dacă laşi de la tine arăţi lipsă de curaj? Data viitoare când te trezeşti într-o ceartă, într-un conflict, adu-ţi aminte de cel mai curajos om care a trăit pe acest pământ: Isus Cristos.

Domnul Isus este exemplul perfect al unui altfel de curaj şi putere. Ioan, autorul unei evanghelii scrie în capitolul 19: Atunci Pilat L-a luat pe Isus şi a pus să-L biciuiască. Soldaţii au împletit o coroană de spini, I-au aşezat-o pe cap şi L-au îmbrăcat într-o mantie purpurie. Ei îi dădeau palme… şi Isus a ieşit ducându-Şi crucea… L-au răstignit acolo… Când soldaţii L-au răstignit pe Isus, I-au luat hainele şi le-au împărţit în patru părţi… Au pus într-o ramură de isop un burete plin cu vin acru şi I l-au dus la gură. Când a primit vinul, Isus a zis: „S-a terminat!”. Apoi Şi-a plecat capul şi Şi-a dat duhul.

În orice moment al acelei torturi, Isus putea să-i distrugă pe cei care îl băteau şi abuzau. El este Dumnezeu! El are toată puterea şi autoritatea! El este primul în toate lucrurile!

Şi cu toate acestea… nu s-a apărat, nu a răspuns înapoi, nu a făcut nimic ca să câştige. Era oare prea fricos ca să răspundă? Cu siguranţă că nu. Cu ceva vreme în urmă le spunea: Eu Îmi dau viaţa ca s-o iau din nou. Nimeni nu o ia de la Mine, ci Eu o dau de la Mine Însumi. Am autoritate s-o dau şi am autoritate s-o iau din nou. (Ioan 10:18). Era neputincios? Nu, putea oricând să cheme armate întregi de îngeri (Matei 26:53).

Dar Domnul Isus a ales calea sacrificiului şi astfel ne arată ce înseamnă adevăratul curaj.

Adevăratul curaj este de cele mai multe ori măsurat prin abilitatea de sacrificiu.

Domnul Isus nu a trebuit să câştige pentru că prin sacrificiul Lui, El deja câștigase.

Iosua Faur

Publicat în: Devoțional | Etichetat: Faur Iosua

Cum sa prezinti oamenilor Evanghelia (part. IV)

De Marius Silvesan pe 21/01/2012 | Lasă un comentariu

Motivul pentru care deseori falimentăm în a evangheliza este pentru că oameni îşi dau seama repede dacă tu îi priveşti mai mult ca un proiect decât ca o persoană. Lucrul acesta este adevărat şi atunci când predici şi unu-la-unu. Oameni îşi dau seama că noi avem o agendă care nu are nimic de-a face cu ei; pur şi simplu vrei să scoţi ceva de la ei sau vrei să îi pui să facă ceva. Treaba noastră este să comunicăm Evanghelia, Vestea Bună a unui Salvator perfect care a murit în locul păcătoşilor, a înviat din morţi şi într-o zi se va întoarce. Avem ocazia să le spunem oamenilor nişte veşti glorioase şi pe măsură ce o facem apostolul Pavel ne spune cum să o facem.

Coloseni 4:6 – Vorbirea voastră să fie întotdeauna caracterizată de bunătate, dreasă cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia, adică ne spune trei lucruri: fii amabil, fii interesant, fii interesat.

1. Fii amabil! Comunică Evanghelia harului lui Dumnezeu într-un mod civilizat. Nu trebuie să sperii oameni din tramvai/metrou/stradă. Fii amabil şi fii prietenos. Nu te supăra dacă ei încep să se certe, nu te mânia dacă nu cred. Fiţi întotdeauna pregătiţi să răspundeţi oricui vă întreabă despre motivul nădejdii care este în voi, dar cu blândeţe şi cu teamă (1 Petru 3:15-16). Dacă ei au întrebări cu privire la creştinism, priveşte la aceasta ca şi la o oportunitate. Dumnezeu se poate folosi ca obiecţiile lor să fie mijlocul prin care să fie atraşi la El. Aşadar, fii amabil!

2. Fii interesant! Pavel spune că vorbirea noastră trebuie să fie dreasă cu sare. Ar trebui să existe gust în discuţia noastră. Aşa cum folosim sarea ca să aducem la suprafaţă gustul mâncării tot aşa să folosim sarea în evanghelizare pentru a aduce la suprafaţă gustul Evangheliei. Fii tu însuţi! Fii persoana care eşti, nu imita pe alţii. Dacă eşti inteligent, foloseşte-ţi creierul (cu smerenie). Dacă eşti fermecător, foloseşte-te de asta. Dacă eşti amuzant, foloseşte-ţi umorul. Dacă nu eşti amuzant, nu folosi umorul! (spre binele tău…)

3. Fii interesat! Pavel ne mai spune să răspundem fiecăruia. Fiecare persoană este diferită. Fiecare persoană are întrebări diferite, probleme diferite, necazuri diferite. Dacă te duci cu o prezentare a Evangheliei scoasă din conservă nu vei reuşi prea multe. Arată că eşti interesat de fiecare şi lasă ca Duhul Sfânt să te umple şi să deschidă El uşi pe măsură ce tu vorbeşti. De asemenea, asigură-te că prezinţi Evanghelia şi nu altceva. Adu-i totdeauna la Isus. Răspunde-le la întrebări, atinge problemele lor, dar nu uita să-i aduci la Isus. Pur şi simplu, prezintă-le oamenilor Evanghelia într-un mod în care respecţi persoana şi onorezi personalitatea (ei nu sunt chestii ale unui proiect!)

Iosua Faur

Publicat în: Biblie, Creștinism | Etichetat: Faur Iosua

Esti un prieten al păcătoșilor?

De Marius Silvesan pe 20/01/2012 | Lasă un comentariu

Aud mulţi creştini vorbind despre cum să fi la fel ca Isus, cum să ai un caracter cristic, să umbli ca Isus şi să-L urmezi pe El. Dar cei mai mulţi dintre noi nu iubim păcătoşii aşa cum Domnul Isus a făcut-o. Nu petrecem timp cu ei, nu stăm la poveşti cu ei, nu le spunem Evanghelia… pur şi simplu nu vrem să avem de-a face cu ei.

Isus în evanghelii este acuzat de oameni religioşi pentru că este prietenul păcătoşilor (Matei 11:19). Nu spune despre El că îi tolera sau că îi îngăduia în cercul Lui de prieteni. Nu spune că arunca cu flyere evanghelistice şi apoi fugea sau că ţinea concerte pe stadion şi apoi le predica manipulându-i cu o momeală şi un băţ.

În schimb evangheliile ne spun că Isus era prietenul păcătoşilor. Îi cunoştea personal, făcea vizite în casele lor şi (SENZAŢIONAL!!!) stătea cu ei de vorbă la un pahar de vin :O:O:O:O (asta nu-i foarte WWJD nu-i aşa?). Îi ştia pe nume, posibil le ştia numele copiilor, le cunoştea dorinţele şi visele şi era interesat de hobby-urile lor. Şti cum îi… ca un prieten.

În toată discuţia asta: să fi ca Isus! să fi ca Isus! de ce nu vorbim şi de aspectul acesta? De ce credem că este ok să petrecem timpul doar cu creştini şi niciodată să nu stai cu cei care nu cred ceea ce tu crezi? Nu ar trebui să călcăm pe urmele Domnului Isus?

I-am auzit pe mulţi creştini spunând: „Oh, noi vrem să fim sfinţi.” Domnul Isus era sfânt. Dar tocmai sfinţenia Lui l-a făcut să ajungă la oameni cunoscuţi şi ca: păcătoşi, criminali, curvari, obsedaţi, rebeli, hoţi, materialişti. Isus era cunoscut pentru interesul pe care îl avea faţă de aceşti oameni încât ajunge să fie acuzat că este un beţiv şi un mâncăcios (Matei 11:19).

Mulţimea religioasă l-a urât; El nu juca după regulile lor. Una din plângeri era faptul că Domnul Isus nu le dădea şi lor atenţia cuvenită (fariseii şi saducheii). El stătea împreună cu cei bolnavi (oamenii care erau consideraţi ca fiind pedepsiţi de Dumnezeu). Dacă te uiţi la viaţa ta, la biserica ta, la denominaţiunea din care faci parte, s-ar putea să fi şi tu acuzat de aşa ceva? Vrei să fi ca Isus? Eşti un prieten al păcătoşilor?

Iosua Faur

Publicat în: Devoțional | Etichetat: Faur Iosua

Hey! Nu o lua razna!

De Marius Silvesan pe 19/01/2012 | 7 comentarii

„Eram cu toţi acolo, aveam un timp fain, ne distram şi deodată, cumva, cineva a început să vorbească de Isus…”

Câți dintre voi aţi avut experienţa asta? Cât timp aţi discutat despre nu ştiu ce, erai ok, râdeai, erai tu însuţi, te distrai dar dintr-o dată cineva pomeneşte de Isus şi începi să te porţi ciudat. Nu-ţi mai găseşti cuvintele, începi să te înroşeşti, o căldura ciudată te cuprinde, respiri din ce în mai greu şi devii sec, plictisitor. Nici o urmă de bucurie pe faţa ta şi apoi începi să vorbeşti despre Cea Mai Bună Veste. Vezi contradicţia? Are vreun sens? Când vorbeşti despre orice altceva, eşti ok. Dar când vorbeşti despre Evanghelie, comportamentul tău trădează mesajul tău.

Fi întotdeauna pregătit

Apostolul Pavel îi instruia pe primii creştini cu privire la discuţiile lor despre credinţă: Sfinţiţi-L în inimile voastre pe Cristos ca Domn! Fiţi întotdeauna pregătiţi să răspundeţi oricui vă întreabă despre motivul nădejdii care este în voi (1 Petru 3:15) Vedeţi pe ce pune accentul? Fi întotdeauna gata, indiferent de circumstanţe. Nu şti niciodată când Duhul Sfânt îţi va deschide o uşă. Trebuie să fi pregătit. De obicei te simţi ciudat şi inconfortabil tocmai pentru că nu eşti pregătit.

Cunoaşte Evanghelia

Începe prin a-ţi predica ţie Evanghelia. Citeşte pasaje despre Evanghelie. Ascultă cum alţii vorbesc despre Evanghelie. Chiar dacă nu ai toate răspunsurile la întrebările oamenilor, poţi să spui: „Nu sunt sigur… dar mă voi interesa.” Nu o lua razna, nu te apăra şi nu fi frustrat.

Dacă Evanghelia este adevărată atunci ar trebui să fim siguri pe noi şi plini de convingere când vorbim despre ea. Te va ajuta şi experienţa. Cu cât vei discuta mai mult pe acest subiect, cu atât mai confortabil vei deveni. Până la urmă cel care are puterea să atragă oamenii este Dumnezeu. El este suveran peste discuţiile şi relaţiile tale cu cei care nu cred Evanghelia. Nu stă totul pe umerii tăi, deci relaxează-te puţin.

Cinsteşte-L pe Isus

Petru îşi începe instrucţiunile spunând: Sfinţiţi-L în inimile voastre pe Cristos ca Domn! În inima ta înalţă-L totdeauna pe Isus, supune discuţia Domnului Isus şi încrede-te în El. Roagă-te ca Duhul Sfânt să te umple. Şi când începi să vorbeşti, fă-o cu blândeţe şi cu teamă, având o conştiinţă bună (1 Petru 3:15-16). După ce ai terminat discuţia, încrede-te în Isus şi roagă-te pentru rezultate. Ţine minte: eşti doar mesagerul Evangheliei, nu mesajul însuşi. Dumnezeu este cel care până la urmă evanghelizează şi schimbă inimi.

Iosua Faur

Publicat în: Devoțional | Etichetat: Faur Iosua

Iosua Faur – Cum să vorbim despre credinta noastră

De Marius Silvesan pe 18/01/2012 | Lasă un comentariu

Sunt atâția colegi cu care putem vorbi, atatia prieteni care chiar asteapta sa faci ceva, sunt atatia oameni pentru care sa ne rugam. Nu stiu de ce noi crestinii o luam razna si parem niste ciudati atunci cand vine vorba sa vorbim despre credinta noastra… Totul ar trebui sa fie natural, nu? Uitati cateva lucruri care ne-ar putea ajuta:

1. Gaseste un drum care sa duca la Isus – In timp ce discuții gandeste-te cum poate fi Isus adus in discutie, pentru ca Domnul Isus atinge fiecare subiect al culturii noastre: sport, muzica, arta, politica, etc. Urmareste, cauta, construieste poduri pentru a-l aduce pe El in conversatie. Ar trebui sa vorbesti la fel de natural si de pasionat ca si cum vorbesti despre orice altceva.

2. Nu fi ciudat si nefiresc – „Deci… acum… as vrea sa iti vorbesc despre Isus…” Daca dintr-o data iti pui in cap palaria cu „Isus” si vorbesti cu el/ea de parca ar fi un proiect si nu o persoana, atunci intri intr-un teritoriu ciudat. Vor fi ocazii in care vei parea ciudat, pentru ca sa vorbesti despre Isus si despre pacat nu-i foarte normal pentru unii. Dar nu lasa ca discutia sa fie ciudata din cauza ta.

3. Fi atragator – nu inseamna ca trebuie sa-ti cumperi o garderoba noua pentru evanghelizare. Atrage-i pe oameni prin stilul tau, prin metodele tale, fa conversatia atractiva. Pentru mai multe info, citeste Castigatorul de suflete, de Spurgeon.

4. Arata ca nu esti un stereotip sau o caricatura – Multi oameni seculari au o imagine deja formata cu privire la crestin/pocaiti, imagine nu foarte faina: „ma judeca…” „sunt agresivi…” „fanatici”. Fi amabil cu ei, natural, iubeste-i, slujeste-i.

5. Fi deschis – invita prieteni la tine acasa, organizeaza ocazii in care sa fiti impreuna, mergeti la un suc, la o pizza, la un film.

6. Fi sincer cu privire la problemele si greselile tale – Cu toti gresim. Toti avem probleme cu care ne confruntam. Isus trebuie sa primeasca tot creditul pentru ce ii bun in viata ta. Multi necrestini evita crestini pentru ca se simt complexati de problemele pe care le au.

7. Faptele vorbesc – Ajutati vecinii. Ajutati cartierul/strada. Gaseste tot felul de oportunitati. Cei din jurul tau te privesc si asa cum Iacov spune: o credinta fara fapte… este moartă.

Iosua Faur