Reporter: Ați menționat la început și o serie de așteptări care poate nu au fost împlinte. Doriți să elaborați cu privire la acestea?

Mă pot referi aici la anumite aspecte care nu au ținut de mine în mare parte și la altele la care poate aș fi putut realiza mai mult. Între lucrurile care nu au ținut așa de mult de mine dar care sunt importante, se află situația financiară a Uniunii. Este știut că după a nul 1989 susținerea pe care bisericile o acordă Uniunii prin dărnicia lor nu este la nivelul nevoilor, în ciuda faptului că în fiecare an, cu ocazia Conferinței Naționale se adoptă o contribuție pe membru care ar asigura bugetul Uniunii. Situația reală este că bisericile susțin numai în jur de 40% din bugetul adoptat și pe lungă durată o asemnea stare nu va putea fi susținută. Am remarcat însa situația interesantă că în anul în care am avut colecta pentru cutremurul din Haiti și pentru inundațiile din România, suma totală colectată de Uniune se apropie de bugetul anual propus. De aici am tras concluzia că există resurse și disponibilitate de implicare din partea bisericilor dar slujirea la Uniune nu este suficient de vizibilă. Activitatea de zi cu zi a Uniunii care este deosebit de importantă pentru viața bisericilor deoarece acestea există legal prin Uniune, nu are vizibilitatea unor proiecte nationale ca cele descrise mai sus.

Un alt aspect pe care doresc să îl menționez este regretul că am avut colegi de slujire pe care nu am reușit să îi conving pe deplin că viziunea adoptată la Congres, de către cei care au reprezentat bisericile și care au votat, este o viziune pentru întreaga Uniune.

Am considerat că votul Congresului a fost pentru o conducere a Cultului care să pună în aplicare viziunea adoptată. Rolul conducerii Cultului este să realizeze viziunea, dezbaterea fiind pentru a stabili modalitatea în care poate fi pusă în aplicare această viziune cât mai bine. Mă bucur că lucrurile s-au îndreptat totuși în direcția indicată de Congres și pot să mărturisesc că am văzut mâna Domnului la lucru în toată această perioadă în realizarea unității dintre membrii Consiliului.

Reporter: Vă mulțumesc pentru gândurile împărtășite. Doriți să comunicați ceva la încheierea acestui interviu?

Otniel Bunaciu: Doresc să îi multumesc lui Dumnezeu pentru ocazia și onoarea de a sluji bisericile din România în acest prim mandat și în același timp mă rog lui Dumnezeu pentru ca să își împlinească voia cu ocazia următoarelor alegeri.

Într-un nou mandat îmi propun să continui dezvoltarea slujirilor începute și să promovez aceste slujiri între bisericile din cadrul Uniunii. Cred că implicarea în slujire motivează bisericile și întărește unitatea frățească. Evanghelizarea și misiunea rămând direcții prioritate pentru slujirea bisericilor noastre. În același timp cred că este important să analizăm schimbările care au loc în țara noastră și să înțelegem mai bine cum afectează acestea mărturia și slujirea bisericilor noastre. Mă refer aici la dezvoltarea din mediul urban în care se găsesc majoritatea bisericilor mari din Uniune şi la scăderea din mediul rural unde sunt multe biserici care au rămas mici şi au nevoie de sprijin. Pe lângă urbanizare, fenomenul emigrării a afectat dramatic România în ultimii ani și este o tendință care încă se menține. Este nevoie să evaluăm impactul acestor fenomene și să vedem ce se poate face pentru a veni în sprijinul bisericilor afectate mai mult dar și a comunităților de credincioși care s-au format acum în diaspora. În al treilea rând consider că pe lângă evanghelizare, misiune și o înțelegere mai bună a realității în care ne aflăm este nevoie de o echipare mai bună a tuturor membrilor din bisericile noastre. Uneori se pare că identitatea noastră ca baptiști nu mai este cunoscută suficient de bine. Este nevoie ca în continuare întemeierea credinței baptiste să fie pe învățătura Sfintei Scripturi la care trebuie să revenim mereu pentru ca să ne tragem seva de acolo si să rămânem întemeiați în aceasta. Din istorie știm că credința baptistă a influențat semnificativ creștinismului nou testamental din țara noastră. Sunt convins că o înțelegere mai profundă a ceea ce credem și practicăm, pornind de la Scriptură, ne va ajuta să reafirmăm această identitate baptistă și în secolul XXI.

În final doresc să mulțumesc familiei mele, soției Camelia și lui David pentru înțelegerea acordată atunci când slujirea m-a făcut să lipsesc de acasă. Fără sprijinul lor nu aș fi reușit să rezist ritmului slujirii.

Mulțumesc părinților mei Bunaciu Ioan și Otilia pentru exemplul de slujire pe care mi l-au dat și pentru sfaturile pe care continuă să mi le dea. Dumnezeu m-a binecuvântat cu o familie care a fost și este implicată în slujirea bisericilor baptiste din România.

Mulțumesc colegilor de slujire din biserica, fratelui Sorin Bădrăgan și de curând fratelui Sami Crișan pentru că au fost alături de mine și au preluat multe din sarcinile slujirii din biserica locală făcând posibilă slujirea mea în Uniune.

Mulțumesc Bisericii Providența în care am crescut și pe care o slujesc pentru îngăduința, rugăciunile de însoțire și cuvintele de încurajare.

Multumesc colegilor de la Institutul Teologic Baptist și Facultatea de Teologie Baptistă pentru susținere.

Multumesc frățietății din Uniunea Baptistă din România pentru încrederea acordată de a-i sluji.

A lui Dumnezeu să fie Slava!

Sursa: Revista Creștinul Azi

Articole similare

Mesajul lui Otniel Bunaciu la Congres (2007)

Componența Consiliului Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România

Raportul Uniunii Baptiste (2007-2011) prezentat de catre Prof. Dr. Otniel Bunaciu

Comunicatul Comisiei Nationale de Propuneri via Revista Creștinul Azi

Otniel Ioan Bunaciu – Interviu (I) via Revista Crestinul Azi

Otniel Ioan Bunaciu – Interviu (II) via Revista Crestinul Azi