Cum să înțelegem declarația solemnă care este vestea bună (în greacă eu-anghelia, de la care noi am făcut ”Evanghelia”) că ”Împărăția lui Dumnezeu a venit?” Unde a fost Dumnezeu până acum? Și ce înseamnă că acum a venit?

Ca să căpătăm răspunsul la aceste întrebări trebuie să ne uităm la două evenimente din Vechiul Testament. Primul eveniment se referă la prezența lui Dumnezeu în Templul din Ierusalim. Prezența lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său era bunul cel mai de preț al poporului iudeu. Era semnul clar că ei sunt poporul ales al lui Dumnezeu și era garanția că El îi ocrotește: Cine ar îndrăzni să atace Ierusalimul, care era cetatea lui Dumnezeu și în care era Templul în care locuia Dumnezeu?!

Iudeii au abuzat de prezența lui Dumnezeu între ei: au călcat legământul, au trăit în tot felul de fărădelegi și au comis idolatrie, considerând că Dumnezeu nu va pleca de la ei indiferent ce ar face ei! Ei se considerau în siguranță și de aici jocul lor cu păcatul, de aici permisivitatea lor.

A venit însă momentul în care răbdarea lui Dumnezeu a ajuns la capăt. După avertismente repetate prin prooroci, Dumnezeu a hotărât să plece din mijlocul lor și astfel să-i lase pradă dușmanilor lor. Ezechiel a văzut scena plecării lui Dumnezeu din Templu și din Ierusalim:
”Atunci slava lui Dumnezeu s-a ridicat de pe heruvimi și S-a îndreptat spre pragul casei, așa încât Templul  s-a umplut de nor și curtea s-a umplut de strălucirea slavei Domnului…
”Slava Domnului a plecat din pragul Templului și S-a așezat pe heruvimi. Heruvimii și-au întins aripile și s-au înălțat de pe pământ sub ochii mei…
”Slava Domnului S-a înălțat din mijlocul cetății și S-a așezat pe muntele de la răsăritul cetății…(Ezechiel 10:4, 18-19 și 11:23) (…)

Read more on Iosif Ton – 13. Imparatia lui Dumnezeu a venit

Evanghelistul Marcu își începe Evanghelia direct cu lucrarea de la maturitate a Domnului Isus. El scrie mai întâi câteva cuvinte despre Ioan Botezătorul, apoi câteva cuvinte despre botezul și ispitirea lui Isus și apoi intră în subiect:
”După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galilea și propovăduia (predica, proclama) Evanghelia (vestea bună) a lui Dumnezeu. El zicea: ”S-a împlinit vremea și Împărăția lui Dumnezeu este aproape. Pocăiți-vă și credeți în Evanghelie (credeți această veste bună)” (Marcu 1:14-15).

De aici vedem că subiectul predicilor Domnului Isus era ceva ce El numește ”Împărăția lui Dumnezeu”. În continuare, citim în relatarea lui Luca: ”Dar El (Isus) le-a zis:”Trebuie să vestesc Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu și în alte cetăți: fiindcă pentru aceasta am fost trimis” (Luca 4:43). Și tot în Luca: ”Curând după aceea, Isus umbla din cetate în cetate și din sat în sat și propovăduia și vestea Împărăția lui Dumnezeu” (8:1).

Evangheliștii ne relatează apoi că Domul Isus dădea multe învățături prin pilde. Tiparul lor este acesta: ”Împărăția lui Dumnezeu se aseamănă cu…”

Chiar și după Învierea Sa din morți, subiectul de discuție al Domnului Isus era același. Iată ce scrie istoricul Luca: ”După patima Lui, li S-a înfățișat viu, prin multe dovezi, arătându-li-Se deseori timp de patruzeci de zile și vorbind cu ei despre lucrurile privitoare la Împărăția lui Dumnezeu” (Faptele ap. 1:3).

Fiindcă este cel mai important subiect al învățăturilor Domnului Isus, trebuie să facem efortul să înțelegem ce înseamnă această ”Împărăție a lui Dumnezeu”.

Read more on Iosif Ton – 12. Subiectul central: in Scoala lui Isus

”Isus, plin de puterea Duhului Sfânt, S-a întors în Galileea și I s-a dus vestea în tot ținutul dimprejur. El învăța pe oameni în sinagogile lor și era slăvit de toți” (Luca 4: 14-15).

Așa începe evanghelistul Luca prezentarea lucrării Domnului Isus pe pământ: un învățător care mergea din localitate în localitate și dădea învățături. Foarte curând, El a devenit cunoscut pur și simplu ca ”Învățătorul”; în evreiește ”Rabi”, sau ”Rabuni”. Când doi ucenici ai lui Ioan Botezătorul au venit la școala Domnului Isus, Acesta i-a întrebat: ”Ce căutați?”, iar ei I se adresează: ”Rabi (care tălmăcit înseamnă ”Învățătorule!”) unde locuiești?” (Ioan 1:38). Când Natanael vine la Domnul Isus, și Domnul îi spune un lucru pe care numai El îl știa, Natanael exclamă: ”Rabi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Tu ești Sfântul lui Israel” (Ioan 1:49). Când Nicodim, ”un fruntaș al iudeilor,” cum îl numește Ioan, Îi face o vizită, iată cum I se adresează: ”Învățătorule, știm că ești un Învățător venit de la Dumnezeu…” (Ioan 3:2). Tânărul bogat I se adresează: ”Bunule Învățător” (Luca 18:18). Maria și Marta făceau parte din cercul celor mai intimi prieteni ai lui Isus. Maria i se adresează sorei ei Marta într-un mod plin de semnificație: ”A venit Învățătorul și te cheamă” (Ioan 11:28). Ioan ne relatează că Maria Magdalena, după învierea lui Isus din morți, nu-L recunoaște decât când El îi spune: ”Marie!” Ioan continuă:”Ea s-a întors și I-a zis în evreiește: ”Rabuni!”, adică ”Învățătorule!” (Ioan 20:16). (…)

Read more on Iosif Ton – 11. Domnul Isus – Invatatorul