Maxima zilei – 8 august 2011
Când noi lucrăm, noi lucrăm, însă când noi ne rugăm, Dumnezeu lucrează!
Partajează asta:
Educația nu îi separă pe oameni de Dumnezeu
Se crede că interesul și preocupările religioase scad pe măsură ce oamenii sunt tot mai educați. Un studiu recent arată însă că educația nu îi îndepărtează pe oameni de Dumnezeu, ci le încurajează o perspectivă mai liberală în privința religiei.
Profesorul Philip Schwadel de la Universitatea Nebraska-Lincoln a publicat un studiu conform căruia fiecare an adăugat la educația școlară a unei persoane crește semnificativ posibilitatea ca persoana respectivă să creadă că există adevăr în mai multe religii, nu doar într-una singură, informează USA Today.
Unul dintre motivele principale ale acestei schimbări a percepțiilor cu privire la religie se datorează, în opinia profesorului Schwadel, faptului că, odată cu trecerea anilor și cu parcurgerea unor cicluri școlare precum liceul și facultatea, tinerii intră în legătură cu un număr din ce în ce mai mare de persoane, oameni care aparțin unor tradiții religioase diferite.
„Oamenii nu vor să spună despre prietenii lor că vor merge în Iad”, a declarat Schwadel.
Pe măsură ce adaugă ani pregătirii lor intelectuale, crește cu 15% posibilitatea ca oamenii să fi participat la un serviciu religios în ultima săptămână și crește cu 13% posibilitatea ca oamenii să se îndrepte spre o biserică protestantă cu norme comportamentale mai puțin stricte.
Rezultatele studiului lui Schwadel le completează și se potrivesc cu acelea ale cercetătorului Barry Kosmin de la Trinity College, care a cercetat raportul dintre credințele religioase și nivelul educațional (diplomă de licență, master, doctorat). Kosmin aprecia că „elitele intelectuale ale Americii arată la fel ca restul populației”, fiind tot atât de receptive sau suspicioase vizavi de religie. Altfel spus, persoanele cu studii superioare nu resping în mod automat credința în Dumnezeu.
Cercetarea lui Kosmin a arătat că 73% dintre cei cu studii superioare cred că „Dumnezeu există”; 66% cred că „Dumnezeu face minuni”; 62% cred că „Dumnezeu îi ajută”.
Schwadel a analizat datele obținute de la 1.800 de persoane din Statele Unite.
(Foto: campusclimate.wordpress.com)
Partajează asta:
Maxima zilei – 7 august 2011
Pocăiți-vă dar și întoarceți-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se șteargă păcatele.
Faptele Apostolilor 3:19
Partajează asta:
În amintirea Mântuitorului
„Să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.” Luca 22:19/b; 1 Corinteni 11:24/b şi 25/b
Cina Domnului este evenimentul sărbătoresc al Bisericii răscumpărate prin Jertfa Domnului Isus Hristos de la Calvar. Ea, Biserica, este chemată să împlinească periodic acest lucru dar numai şi numai „spre pomenirea” Domnului ei. Deci nu spre sfinţirea noastră, nu spre iertarea păcatelor noastre, nu spre lauda noastră, nu spre afirmarea noastră, nu spre satisfacerea nevoilor fiziologice umane : foame şi sete, nu… spre nimic altceva, decât spre pomenirea Lui, a Domnului Isus Hristos, Mântuitorul nostru.
1. Biserica din Corint avea metehnele ei spirituale, aşa cum şi astăzi multe biserici au problemele lor. La Corint unii dintre credincioşi se grăbeau sa-şi aducă de acasă pâine şi vin din belşug ca atunci când stau la Cina Domnului să se sature trupeşte de mâncare şi băutură (1 Corinteni 11:21). Să ne mulţumim deci cu bucăţica de pâine care se frânge şi care simbolizează trupul Domnului frânt pe Golgota pentru iertarea păcatelor noastre şi cu păhărelul de vin care simbolizează sângele sfânt al Domnului vărsat până la ultima picătură pe Golgota tot pentru spălarea păcatelor noastre. Când le luăm să ne amintim deci de Jertfa ispăşitoare a Domnului Isus săvârşită în locul nostru şi să-I mulţumim închinându-ne în sfinţenie şi curăţie de cuget.
2. La Cina Domnului sunt chemaţi să participe toţi credincioşii, membrii ai Bisericii Sale răscumpărată, dar nu oricum. În textul nostru din 1 Corinteni 11:28 citim astfel : „ Fiecare să se cerceteze dar pe sine însuşi şi aşa să mănânce din pâinea aceasta şi să bea din paharul acesta.” Deci se cere şi se aşteaptă din partea Domnului o cercetare personală prin Duhul Sfânt a fiecărui credincios. Este momentul când fiecare stă personal înaintea cugetului său şi înaintea Domnului care vede totul, ştie totul, poate totul… deci chiar şi iertare pe moment poate primi cel ce este sincer cu sine însuşi şi cu Dumnezeu. Aşa să ne apropiem deci de Cina Domnului. Am aflat că într-o biserică din zilele noastre unde se folosea un singur pahar cu vin la Cină pentru mai mulţi membri, unul dintre ei când i-a venit rândul să soarbă din pahar un strop de vin, a băut aproape tot paharul. Uimit de cele întâmplate, cel ce împărţea paharul l-a întrebat: Frate, nu-i cumva prea mult vinul ce l-ai băut ? Mult, mult, frate dar şi păcatele mele sunt multe… ! Ce înşelăciune demonică ! Ca la Corint. Nu fraţii mei, nu cantitatea de vin băută la Cina Domnului spală păcatele noastre. Iertarea se oferă numai celui ce deosebeşte trupul şi sângele Domnului. Altfel se adaugă un alt păcat spre osânda personală. (v.29)
3. Cina Domnului este şi o proclamare a revenirii Domnului Isus ca să-Şi ia Biserica acasă în ceruri. În versetul 26 citim astfel: „ vestiţi moartea Domnului până va veni El.” De fiecare dată când întinzi mâna să iei pâine şi vin la Cina Domnului gândeşte-te că El, Domnul Isus este viu în vecii vecilor, şi că va reveni în lumea noastră să Îşi ia Biserica acasă la El, în veşnicie. Acest moment al revenirii Sale poate avea loc chiar astăzi, chiar acum. Eşti gata să-L întâmpini cu fruntea sus şi cu bucurie ? Doamne ai milă de noi Te rugăm !
Pastor, Elisei Pecheanu
Partajează asta:
Mormântul apostolului Filip descoperit în Turcia
Profesorul arheolog italian Francesco D’Andria a anunțat că echipa sa ar fi descoperit mormântul unuia dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus.
Arheologii italieni efectuau săpături la situl Hierapolis, din sud-vestul Turciei. Ei cred că mormântul descoperit ar aparține Apostolului Filip, notează biblicalarcheology.org.
Baza acestui anunț este, pentru moment, tradiția care afirmă că Filip ar fi fost înmormântat la Hierapolis, după ce a fost executat prin crucificare cu capul în jos.
Deși nu exista până în prezent nicio dovadă a vreunei înmormântări care să fi avut loc acolo, în luna iunie, arheologii din echipa lui D’Andria au descoperit o mică biserică la mai puțin de 50 de metri de Biserica Sf. Filip și în această nouă bisericuță au găsit un mormânt pe care l-au asociat cu tradiția cunoscută.
Mormântul a fost mutat din Biserica Sf. Filip în secolul al V-lea, în timpul erei bizantine, spun arheologii. Echipa va începe în curând excavările la mormânt.
http://www.semneletimpului.ro/
Partajează asta:
A New Kind of Pentecostal
It’s no longer just about raising a hand to God. It’s also about reaching out a hand to the needy.
To get into the minds of today’s Pentecostals, visit a classroom of ministers in training, 20-somethings getting their first taste of practical ministry. Recently I posed several questions to a large group of them in one of my practicum classes:What are the changes going on among North American Pentecostal believers and Pentecostal churches today? In what ways does the new generation of Pentecostals differ from earlier generations? In what ways is it similar?
The first response was immediate. A young student named Emily said, „For years, Pentecostals had an inferiority complex. They felt as if they were the weird uncle of modern Christianity, as if they were not quite accepted by peer denominations. Today it is different. Pentecostal churches have become more accepted and now are part of mainstream Christianity. That may be good—in some ways, not so good.”
Indeed, Pentecostalism in North America has come a long way. It has moved from a faith to and of the disenfranchised to one that is recognized if not fully accepted across the board among evangelicals. From the movement’s origins among a few adherents in the Azusa Street Revival in Los Angeles (1906), Pentecostalism grew to some 12 million adherents by 1970, and now incorporates some 600 million worldwide in its various expressions, a fourth of all Christendom. David Barrett’s monumental World Christian Encyclopedia states that in 1900, only seven-tenths of 1 percent of Christians were Pentecostal; today, approximately 25 percent are.
Another theme emerged in my classroom. As a student named Ross put it, „There is a new Pentecostalism emerging, a more meditative movement, a more social justice movement, more concerned about the outside of the church rather than [what goes on] inside.”
Ministry practitioners, denominational leaders, and scholars whom I have talked to have noted three prominent trends in North American Pentecostalism: a marked decrease in speaking in tongues in public worship; fresh developments in Pentecostal eschatology; and a broader engagement in compassionate ministry and social concern.
All three trends deserve comment, but I want to highlight the last trend: On numerous fronts and in an increasing number of ways, Pentecostals are engaging in compassionate ministries and social change.
A Different Kind of Awakening
„There is a huge awakening for social concern today,” says noted Pentecostal leader Jack Hayford, „especially from age 30 and down. It is profoundly present, and it is a welcomed renewal.”
But, says Hayford, this isn’t the first time Pentecostalism has seen such a groundswell of compassionate ministry. Hayford, a leader in the Foursquare Church, cites the hugely successful „commissary ministry” of Pentecostal revivalist Aimee Semple McPherson: „It touched millions during the Depression. It has significantly marked our movement. It spread over the first half of the 20th century.” McPherson’s compassionate work was carried out from the Angelus Temple in Los Angeles and through numerous „lighthouses” that sprung up across the nation.
Still, for many years North American Pentecostals were gunshy about using terms like „social concern” and „social justice.” Some feared losing a spiritual edge by embracing the „social gospel,” identified with Walter Rauschenbusch and mainline theology. Many worried that a social justice emphasis would undermine the message of salvation and the gift of the Holy Spirit. In addition, some felt the idea was too politically volatile and smacked of socialism.
Partajează asta:
Maxima zilei – 6 august 2011
Pocăiți-vă și credeți în Evanghelie.
Marcu 1:15
Partajează asta:
Roagă-te ca Domnul Isus (II), p. II
Domnul Isus ne învaţă: Rugaţi-vă neîncetat, rugaţi-vă oriunde, pentru nevoile voastre, pentru alţii. Şi asta duce la alte câteva întrebări practice.
1. Când se ruga Domnul Isus? Câteodată Domnul Isus se trezea dimineaţa devreme pentru a se ruga. Marcu 1:35: „A doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.” Uneori e nevoie să te rogi dis de dimineaţă. Înainte ca telefonul să sune, înainte să vină facturile, înainte ca oraşul să revină la viaţă, cu gălăgie, viteză şi stres, înainte să intri în aglomeraţie, ai nevoie să asculţi vocea lui Dumnezeu. Fă-ţi o cafea, ieşi pe balcon, fă o plimbare pe dig, în parc dar vorbeşte cu Dumnezeu, roagă-te Domnului de vreme. Apoi Domnul Isus se ruga în fiecare zi. Ca şi evreu se ruga în fiecare zi Deut. 6:4: „Shema Israele!” şi de multe ori îl spune din memorie, pentru că se ruga zilnic. Şi Domnul Isus se ruga înainte de masă. Matei 14:19: „Apoi a poruncit noroadelor să şadă pe iarbă, a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, Şi-a ridicat ochii spre cer, a binecuvântat, a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor, iar ei le-au împărţit noroadelor.” De aceea şi noi creştinii ne rugăm înainte de a mânca, mulţumind Domnului pentru darurile de mâncare. O altă întrebare:
2. Unde se ruga Domnul Isus? Se ruga public, în faţă mulţimii – Ioan 11:41-42: „Au luat, dar, piatra din locul unde zăcea mortul. Şi Isus a ridicat ochii în sus şi a zis: „Tată, Îţi mulţumesc că M-ai ascultat. Ştiam că totdeauna Mă asculţi; dar vorbesc astfel pentru norodul care stă împrejur, ca să creadă că Tu M-ai trimis.” Câteodată Domnul Isus se ruga în public dar se ruga şi în grupuri mici de rugăciune. Şi noi avem astfel de grupe de rugăciune: surorile marţi, toată biserica în vinerea dinaintea Cinei Domnului. Alătură-te unuia dintre ele. Într-un astfel de grup oamenii se roagă mult mai uşor unul pentru celălalt. Tinerii se roagă prin rotaţie în fiecare săpt. unul pentru celălalt. Domnul Isus avea un astfel de grup – Luca 9:28 „Cam la opt zile după cuvintele acestea, Isus a luat pe Petru, pe Ioan şi pe Iacov şi S-a suit pe munte să se roage.” Petru, Ioan, Iacov şi Domnul Isus, un grup de rugăciune. Se ruga în public, în grupe de rugăciune şi singur. Este de fapt temelia vieţii de rugăciune. E bine să te rogi în public, în grupe de rugăciune, dar dacă lipseşte rugăciunea personală… Luca 5:15-16 „Se răspândea tot mai mult vestea despre El, şi oamenii se strângeau cu grămada, ca să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor. Iar El Se ducea în locuri pustii, şi Se ruga.” Făcea o lucrare între mii de oameni, dar avea nevoie de timpul Său cu Dumnezeu, când se deconecta. Şi tu ai nevoie de aşa ceva. Opreşte telefonul, scoate din priză calculatorul şi televizorul, opreşte radio-ul, închide poarta, scoate soneria, închide jaluzelele şi stai doar tu şi Dumnezeu. Ieşi din oraş, mergi la munte… şi în timp ce mergi pe un traseu, în timp ce prăjeşti ceva, în timp ce arunci cu pietre în râu, vorbeşte cu Dumnezeu. Eşti pe autobuz, în trafic, ai timpul acela mort… roagă-te… cu ochii deschişi dacă eşti la volan, dar roagă-te! Este timp câştigat. Avem nevoie cu toţii de aşa ceva. Doamne mă rog pentru proiectul acesta, pentru angajaţii mei, pentru şeful meu, trebuie să plătesc asta, să îmi fac asigurarea, să vorbesc în cu X, să dau raportul la Y. Te vei întoarce proaspăt, vei trăi pentru a-L glorifica.
3. Pentru cine se ruga Domnul Isus? Se ruga pentru duşmanii Lui. Matei 5:44 – „Dar Eu vă spun: iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc,” A făcut lucrul acesta pe cruce: „Tată iartă-i…” Dacă vrei să arăţi că eşti curajos, că eşti puternic, roagă-te pentru duşmanii tăi. Alege să-i iubeşti, este o disciplină spirituală. Domnul Isus s-a rugat pentru prietenii Lui, Luca 22:31-32 „Domnul a zis: „Simone, Simone, Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta; şi, după ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.” Roagă-te pentru prietenii tăi. Şi nu le spune doar că te rogi pentru ei. Când vin cu problema, opriţi-vă pentru un moment şi rugaţi-vă. Roagă-te la telefon, nu contează că ţi se termină minutele, sunt singurele minute câştigate cu folos din cele 5000. Nu cunoşti pe cineva? Roagă-te şi îţi va deveni prieten. Sunt puţini cei care vor refuza să te rogi pentru ei. Arată-le dragostea. S-a rugat pentru duşmani, pentru prieteni şi pentru copii: Matei 19:13 – „Atunci I-au adus nişte copilaşi, ca să-Şi pună mâinile peste ei şi să Se roage pentru ei.” Vei deveni mamă, tată, bunic, bunică, unchi, mătuşă, roagă-te pentru copii. Nu trebuie să fi părinte ca să te rogi pentru copii. Însă ai atâţia copii pentru care să te rogi. Şi ce-i frumos este că ei, copii, vor învăţa să roage prin rugăciunile făcute pentru ei.
4.Cum se ruga Domnul Isus? Domnul Isus folosea Scriptura. Pe cruce, s-a rugat Ps. 22:1 – Rugăciunea şi citirea Bibliei, merg împreună. Duhul Sfânt e autorul Scripturii şi tot El ne învaţă să ne rugăm. Acelaşi Duh. În rugăciune noi vorbim cu Dumnezeu şi prin Scriptură El vorbeşte cu noi. Dacă viaţă ta de rugăciune îi seacă, citeşte Biblia, opreşte-te şi roagă-te. Înainte de a citi: „Doamne vorbeşte-mi, descoperă-mi…” Apoi citeşte, când te simţi vinovat, roagă-te: „Doamne iartă-mă…” „Doamne nu am ştiut asta, ajută-mă să aplic…” „Doamne aici e important, ajută-mă să ţin minte, să memorez.” „Doamne am crezut nişte minciuni, acum vă adevărul, îţi mulţumesc…” Ideea este nu doar să citeşti, ci citeşte şi roagă-te…Nu vei merge repede prin Scriptură, dar ea se va lipi de tine şi te vei bucura. Domnul Isus de asemenea s-a rugat rugăciuni lungi. Dar acestea nu erau în faţa oamenilor pentru a-i impresiona, erau rugăciuni personale, Luca 6:12 „În zilele acelea, Isus S-a dus pe munte să Se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.” Când ai de luat o decizie importantă, te încurajez, fă-ţi timp pentru rugăciune, cât mai mult. Cu cine te vei căsători… decizie importantă, vrei să începi o misiune undeva? Roagă-te şi posteşte cât pot de mult. Domnul Isus s-a rugat toată noaptea pentru a alege 12 oameni ca şi ucenici… viitori apostoli… era importantă decizia? A schimbat istoria… o noapte de rugăciune în singurătate doar cu Dumnezeu. Domnul Isus de asemenea a avut rugăciuni scurte. În faţa mulţimilor flămânde a luat mâncarea şi a binecuvântat-o. Simplu şi la subiect. Te rogi rugăciuni scurte la serviciu, înainte să dai un telefon, înainte să intri la şeful în birou, la director în cancelarie. Domnul Isus de asemenea s-a rugat rugăciuni pline de durere. În grădina Ghetsimani, se ruga cu atâta durere şi concentrare încât sudoarea s-a transformat în sânge… nu-i imaginaţia Evangheliei, îi adevărat. Sunt atâţia care spun, dacă te rogi, nu vei fi bolnav, singur, nu te vei simţi rău niciodată, vei fi bogat, vei fi un campion. Însă Domnul Isus a fost abandonat, a suferit, a fost bătut, a fost omorât, crezi că poţi fi mai mult decât Cristos? Cum te rogi când eşti trădat, cum te rogi când eşti bolnav, când şti că vei muri? Domnul Isus în Ioan 12:27 – „Acum sufletul Meu este tulburat. şi nu îi păcat să zici asta Domnului Şi ce voi zice?… Tată, izbăveşte-Mă din ceasul acesta?… Să îi cer Domnului tot timpul să mă scape? Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta! Tată, proslăveşte Numele Tău!” Şi din cer s-a auzit un glas care zicea: „L-am proslăvit şi-L voi mai proslăvi!” Trăiesc pentru a-L glorifica! Pentru a-L proslăvi! Iov nu trebuia să întrebe de ce Doamne trec pe aici? Ci cum să trec pe aici? Şi atunci nu mai păcătuia! Doamne oricare ar fi voia Ta, ajută-mă să te laud pe Tine prin orice. Ajută-mă să rămân credincios. Şi Domnul Isus a făcut rugăciuni în ultima clipă din viaţă. „Tată în mâinile Tale îmi încredinţez sufletul”. Mă rog Domnului ca ultima respiraţie a noastră pe acest pământ să fie o rugăciune adresată Tatălui.
Domnul Isus este exemplul suprem… Şi doresc ca tot ceea ce El a făcut, felul în care s-a rugat, când s-a rugat, cum s-a rugat, pentru cine s-a rugat, să putem face şi noi. Dacă vă doriţi o viaţă spirituală sănătoasă aveţi nevoie de rugăciune. Mă rog Domnului ca rugăciunea să fie neîncetată în noi, rugăciunea ne va creşte aripile spre cer, rugăciunea va deschide uşa cerului, rugăciunea ne va transforma, rugăciunea să fie ceva natural, rugăciunea să fie ultima respiraţie pe acest pământ.
Articole similare
Doamne, invata-ne sa ne rugăm! (I) (Luca 11:1) p.1
Doamne, invata-ne sa ne rugăm! (I) (Luca 11:1) p.2
Roagă-te ca Domnul Isus (II) p.1
Partajează asta:
Maxima zilei – 5 august 2011
Toate păcatele sunt legate unul de altul. Ura este legată de mânie, mânia de mândrie, mândria de slava deșartă, slava deșartă de necredință, necredința de împietrirea inimii.
Macarie cel Mare
Partajează asta:
Revista Creștinul Azi Nr.4-2011
În cel de-al patrulea număr al Revistei Creștinul Azi, puteți citi un material despre John Stott, un interviu cu Darrell Bock, profesor la Dallas Theological Seminary care abordează teme curente din teologia Noului Testament, partea a doua a materialului despre răspunsurile pastorilor baptiști vis a vis de restricțiile impuse de autoritățile comuniste bisericilor baptiste din România, un articol exegetic ce analizează tema învierii din morți prin prisma capitolului 15 din I Corinteni dar și un material despre mult prea puțin discutata problemă a sinuciderii. Nu lipsesc din revistă nici știrile scurte despre viața comunității baptiste locale și internaționale.
http://revistacrestinulazi.ro/2011/08/crestinul-azi-nr-4/
Istorie Evanghelica 