Laura Bretan la Emisiunea Garantat 100% cu Cătălin Ștefănescu
Înainte de finala Eurovision România 2019 Laura Bretan a fost invitata lui Cătălin Ștefănescu la emisiunea Garantat 100% difuzată de TVR.
Cătălin Ștefănescu reușește sa creeze o atmosferă destinsă în care Laura a putut povesti lucruri din copilăria ei, despre dragostea față de muzică, dar și despre competițiile la care participase până la momentul respectiv.
Partajează asta:
Care este Ziua Independenței României : 9 sau 10 mai 1877?
Ziua Independenței României este una care suscită încă dezbateri la trei decade de la căderea comunismului.
Profesorul Adrian Cioroianu demitizează o găselniță rostogolită ieri, 9 mai 2019, prin presă, la 30 de ani de la căderea comunismului, conform căreia data de 9 mai este Ziua Independenței României. Este adevărat că declarația de independență a fost citită în Parlamentul României de către Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe, pe data de 9 mai 1877, dar independența a fost proclamată în mod solemn pe data de 10 mai 1877 de către conducătorul statului, domnitorul Carol I (rege din 1881).
Prin urmare, Ziua Independenței României este 10 mai 1877 și nu 9 mai 1877.
Putem să facem un exercițiu de imaginație: Ministrul de externe citește în Parlament o declarație, poate să fie chiar și una de război, dar asta nu înseamnă ca acea declarație intră în vigoare, își face efectul de la momentul respectiv nefiind promulgată de președintele țării. Cel care are aceste prerogative prin Constituție. La fel s-a întâmplat și în anul 1877.
Inducerea ideii că Ziua Inependenței este 9 mai și nu 10 mai au facut-o comuniștii cu scopul de a-l scoate din memoria publică pe regele Mihai și prin extensie a realiza o separare între independența României și monarhie.
Astfel, 10 mai are o dublă semnificație:
1. Ziua monarhiei
2. Ziua Independenței
Nihil Sine Deo
Partajează asta:
Salonul Internațional de Carte Bookfest – București, 29 mai – 2 iunie 2019
Salonul Internațional de Carte Bookfest va avea loc în perioada 29 mai – 2 iunie, la Complexul Expozițional Romexpo din București, în pavilionul B2.
Invitatul de Onoare al acestei ediții va fi Marea Britanie.
Salonul Internațional de Carte Bookfest este organizat de Asociaţia Editorilor din România, sub egida Federației Editorilor din România, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ambasadei Marii Britanii din București.
Programul de vizitare va fi următorul:
miercuri, 29 mai — 10:00-20:00;
• joi, 30 mai — 10:00-20:00;
• vineri, 31 mai — 10:00-21:00;
• sâmbătă, 1 iunie — 10:00-21:00;
• duminică, 2 iunie — 10:00-20:00;
Intrarea este liberă!
http://www.facebook.com/280368728718564/posts/2224480127640738
Partajează asta:
„(Re)traducerea Sfintei Scripturi: retrospective, proiecte în desfășurare, perspective”
INSTITUTUL TEOLOGIC PENTICOSTAL DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE TEOLOGIE PENTICOSTALĂ
PROGRAMUL SIMPOZIONULUI
„(Re)traducerea Sfintei Scripturi: retrospective, proiecte în desfășurare, perspective”
București, 15-16 mai 2019
Miercuri 15 mai 2019
08.15 Micul dejun
09.00–09.10 Deschiderea oficială – Cuvânt de salut din partea Rectorului ITPB
Pastor Lect. univ. dr. Ioan Brie
09.10–11.25 Prima sesiune de referate și discuții pe marginea lor
Moderator: Conf. univ. dr. Ciprian Terinte
09.10–10.10 Prof. univ. dr. Lee Roy Martin:Challenges to the Translation of the Old Testament with Special Reference to the Book of Psalms
10.10–11.10 Prof. univ. dr. John Christopher Thomas:The Relationship between New Testament Textual Criticism and Theological Interpretation
11.10–11.25 Sesiune de întrebări și răspunsuri
11.25–11.40 Pauză de cafea
11.40–12.40 A doua sesiune de referate și discuții pe marginea lor
Moderator: Conf. univ. dr. Emanuel Conțac
11.40–12.00 Conf. univ. dr.
Vezi articolul original 399 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
Adrian Sârbu „Corectitudinea politică nu înseamnă să numești minciuna adevăr, sau să taci în fața ororilor, doar pentru că acestea sunt comise împotriva creștinilor”
Dacă mai era vreun dubiu, atacurile recente din Sri Lanka au convins, o dată în plus, că islamul poate fi considerat oricum, mai puțin „religia păcii”, așa cum se străduiește să pozeze. Cu toate acestea, mass-media tace. Corectitudinea politică nu înseamnă să numești minciuna adevăr, sau să taci în fața ororilor, doar pentru că acestea sunt comise împotriva creștinilor (iar a fi creștin pare-se că nu mai e la modă).
www.facebook.com/1184894786/posts/10216778966444897
Partajează asta:
Religii seculare – conferință cu Mihail Neamțu la Facultatea de Teologie Baptistă (15.04.2019)
Luni, 15 aprilie 2019, la Facultatea de Teologie Baptistă din București, strada Berzei 29, Mihail Neamțu, intelectual creștin ortodox de dreapta, scriitor, politolog, va conferenția despre religiile seculare. Moderatorul întâlnirii va fi Conf. Univ. Dr. Emil Bartoș, pastor baptist și cadru didactic al Facultății de Teologie Baptistă, Universitatea din București. Conform anunțului de pe afiș, evenimentul va începe la ora 14.
Sursa: Facebook Emil Bartoș
După o scurtă cercetare, dat fiind faptul că nu-mi era cunoscută expresia religii seculare, am înțeles că avem cel puțin două categorii de religii seculare. Pe de o parte religiile seculare clasice în care intră și comunismul, considerat ca fiind și o religie politică, iar pe de altă parte noile religii seculare.
Astfel, conform istoricului român al religiilor, Mircea Eliade, „o bună parte a lumii moderne, ajunsă la o anumită „maturitate”, uită de Dumnezeu. Ateii și indiferenții religioși fac posibilă o nouă „moarte a lui Dumnezeu” și chiar o uitare a „morții lui Dumnezeu. […] O lume fără Dumnezeu este o lume dominată de religii seculare.” Nicu Gavriluță, Noile religii seculare – corectitudinea politică, tehnologiile viitorului și trans umanismul, pp. 10-11
Dintre noile religiile seculare, profesorul universitar Nicu Gavriluță menționează: corectitudinea politică, noile tehnologii și transumanismul.
Partajează asta:
Stelian Tănase „Cu filmele lui Sergiu Nicolaescu trecutul croit de propaganda regimului a căpătat un chip”
Politologul Stelian Tănase cu o analiză interesantă despre modul în care a fost modelat „omul nou”.
Comunismul dorea crearea unui om nou care să nu mai fie legat de valorile religioase sau politico – democratice, ci de cele comuniste. Impunerea modelului omului nou, preluat din creștinism și introdus în comunism, a fost o încercare de reconstrucție socială, ideologică și chiar religioasă a societății, în cazul de față a celei românești în a doua jumătate a secolului XX.
Iată acum două fragmente relevante din analiza „fenomenului Sergiu Nicolaescu” realizată de Stelian Tănase.
Cu filmele lui Nicolaescu trecutul croit de propaganda regimului a căpătat un chip. A fost o parte importantă din așa zisa epopee națională, care zidea cultul lui Ceaușescu. ” Omul nou” a fost modelat mai mult de asemenea filme spectaculoase decît de anostele plenare ale CC al PCR. Trebuia să credem că scenariul, ficțiunea de pe ecran era adevăr curat. Chiar așa se întîmplase în istorie. Ni se livra un drog. Pe scurt, Mihai Viteazu era de fapt Ceaușescu. (…)
Nicolaescu a fost o piese esențială în angrenajul propagandistic al regimului. Ceaușescu și-a dorit o epopee națională care să îl infățișeze ca pe un continuator al politicii domnitorilor, care să îi confere o anumită legimitate (lipsă). Îi oferea și un alibi despotismului său de tip feudal. Textele partidului le regăsim astfel rostite de multe personaje – de la Mihai Viteazu la Mircea cel Bătrîn, la comisarul Miclovan. etc. Un singur exemplu – sintagma “cu mîinile curate” este luată din plenara CC PCR din aprilie 1968, cînd Pătrășcanu a fost reabilitat. S-a pretins atunci de la tribună că trebuie să construim comunismul cu mîinile curate, nu cum o făcuse Dej, cu miinile pline de sînge. Ceaușescu era astfel înfățișat ca liderul care avea miinile curate. Replica este servită de Ilarion Ciobanu lui Nicolaescu in filmul cu același titlu Cu miinile curate într-un București care arăta ca un Chicago în timpul lui Al Capone. Asemenea ex. de mistificare sunt nenumărate în filmele lui Nicolaescu&Popovici. (…)
https://www.stelian-tanase.ro/omul-nou-eroul-din-epopeea-nationala/
Partajează asta:
Doi misionari scoțieni în Țările Române, la 1839
Situatia sociala din Tara Românească și Moldova spre mijlocul secolului al XIX – lea cu două decenii înainte de alegerea lui Cuza ca domnitor.
Mi-au picat recent sub ochi un fragment (adaptat de Al. Lapedatu) din Narrative of a Mission of Inquiry to the Jews from the Church of Scotland in 1839), cartea publicată de A. Bonar și Robert McCheyne (Edinburgh, William Whyte et Co. 1843), în urma călătoriei lor prin Țările Române.
Să vedem în ce culori sunt zugrăviți românii la 1839. Deloc surprinzător, corupția este vizibilă din spațiul cosmic și acum 170 de ani.
Partajează asta:
NT EDCR. De la proiect, la realitate
Un proiect care a devenit realitate, revizuirea versiunii Dumitru Cornilescu a Noului Testament.
Acum patru ani, în cursul lunii aprilie, Societatea Biblică Interconfesională din România a început să dea primele semnale că ia în calcul necesitatea unei revizuiri profunde a textului din Biblia Cornilescu.
Fiindcă am fost implicat încă de la început în discuțiile care au dus la apariția EDCR, mi-am verificat astăzi arhiva de emailuri, în încercarea de a stabili cronologia riguroasă a evenimentelor care au premers un proiect care, pentru mine personal, a stat sub semnul declarației ἀνάγκη μοι ἐπίκειται, făcute de Pavel în 1 Corinteni 9.
În data de 20 aprilie am trimis către SBIR un email prin care anunțam că la întâlnirea preliminară (programată pe 23 aprilie) vor fi prezenți atât delegați din partea Bisericii Baptiste, cât și reprezentanți ai Comunității Penticostale București.
Cercetând mai bine în lista documentelor păstrate, am găsit și procesul-verbal al întâlnirii din 23 aprilie, cu numele tuturor participanților. Au fost prezenți atunci și doi…
Vezi articolul original 424 de cuvinte mai mult
Partajează asta:
Cum le-a dat Regina Maria cu flit baptiștilor americani și celor români
Situația drepturilor religioase ale comunității baptiste din România în perioada interbelică este redusă în atenție prin intermediul acestui material din New York Times (1926) și atitudinea Reginei Maria față de delegația Baptistă care dorea să-i prezinte persecuțiile și ingeadirile la care comunitatea de credincioși era supusă în țară.
La români, situațiile când un personaj sus-pus le dă cu flit muritorilor de rând nu sunt deloc puține. Am văzut cam ce înseamnă un personaj care dă cu flit peste voturile a 3,51 milioane de alegători români.
Vedem în fiecare zi și ce înseamnă când un guvern condus de un personaj țâfnos și incompetent dă cu flit mesajelor venite de la 12 ambasadori profund îngrijorați de legislația care distruge sistemul judiciar și care ajunge să-i favorizeze pe subiecții unor importante dosare de corupție.
De curând am descoperit că în 1926 inclusiv Regina Maria a dat cu flit petiției venite din partea unei delegații de baptiști americani care doreau să o informeze pe regină în legătură cu abuzurile sistematice la care erau supuși coreligionarii lor din România.
Glorioasele decenii interbelice, prezentate în istoriografia noastră ca un soi de epocă a marilor noastre realizări, paradisul din care am căzut direct în iadul…
Vezi articolul original 103 cuvinte mai mult
Istorie Evanghelica 