Arhive etichetă: Alin Cristea

La mulți ani, Alin Cristea!


2011, Oradea în calitate de cercetător doctorand alături de Alin Cristea

*

Alin Cristea, Marius Silveșan

București, 2013 cu prilejul lansării cărții mele despre Bisericile Creștine Baptiste din România (1948-1965)

*

catalin-dupu

Mangalia 2013 cu prilejul lansării cărții pastorului Costin Mitu despre istoria BCB din Mangalia

*

10

București 2016 cu prilejul dezbaterii „Cazul Bodnariu: de la ei la noi” organizată de BCB Adonai București

Alin Cristea este evanghelic, jurnalist, bloger.

Astăzi este ziua lui.

Cei care îl caută îl pot găsi pe http://romaniaevanghelica.wordpress.com/

Pe Alin Cristea îl știam de ceva timp prin intermediul revistei Confesionala dar l-am cunoscut personal în iunie 2009 la Iași. Acolo am participat la Workshopul: Persecuţia Bisericii în România. Cazul Evanghelicilor. Proiect de istorie orală, organizat de Centrul pentru Studiul Istoriei Protestantismului din Iaşi. Cu acel prilej beneficiind de îndemnurile lui Alin Cristea am pus bazele blogului istorieevanghelica.

La worshop au mai participat Dorin Dobrincu, Dănuț Mănăstireanu (Persona), Cosmin Budeancă (Cosmin Budeancă), Vasile Tomoiagă (Clujul Evanghelic), David Reguș(Suceava Evanghelică)

Anunțuri

Herlo Teodor (Petru) – schiță biografică


Acest material prezintă scurte informații biografice despre pastorul baptist Herlo Teodor (Petru) pe baza informațiilor publicate de Ioan Bunaciu în lucrarea Istoria bisericilor baptiste din România și Marius Silveșan în lucrarea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).

Oarecum inedit în cazul acestui pastor este faptul că  în anul 1961 în baza prevederilor noului Codului Penal al R.P.R este condamnat la doi ani (1 an închisoare și 1 an interdicție corecțională), dar face recurs la Deva împotriva sentinței de condamnare, iar tribunalul îl achită.

Fotografiile inserate fac parte din albumul Biserica Baptistă Petroșani de pe contul Facebook al lui Alin Cristea.

*

“Biserica din Petroşani s-a înfiinţat după anul 1944, prin credincioşii baptişti stabiliţi aici în căutare de lucru. În jurul anului 1954 se stabilea aici şi familia Herlo Petru, din Cermei, judeţul Arad, care s-a dovedit foarte activă în organizarea bisericii. După venirea în Petroşani, această familie s-a stabilit pe strada Cărbunelui nr. 5, unde, până în anul 1955, au avut loc şi întrunirile bisericii.

04

Biserica Baptistă Petroșani – sursa Alin Cristea

Pe data de 5 septembrie 1955, biserica s-a constituit statutar, iar pe data de 24 septembrie 1956, a primit autorizaţia de funcţionare. Tot în anul 1956 a fost cumpărat şi imobilul de pe strada Aurel Vlaicu nr. 3, care a fost folosit ca locaş de închinare. Un rol important în realizarea acestui proiect l-a avut Herlo Petru.

În jurul anului 1960, pastor al bisericii devenea Herlo Petru, dar în anul 1959, Departamentul Cultelor a introdus o nouă metodă pentru intimidarea pastorilor şi conducătorilor bisericii prin aplicarea articolului 256, din Codul Penal, care prevedea închisoarea de la 6 luni la 2 ani pentru cei care îndeplineau anumite funcţii fără autorizaţie din partea Statului.

59

Teodor Herlo, Gligor Cristea, Buni Cocar, Teodor Cenușe – sursa Alin Cristea

În anul 1961, în urma arondării bisericilor, numărul pastorilor baptişti a fost redus de la 550 la 180, astfel că pastorul Herlo Petru nu mai figura pe schema Uniunii Baptiste, dar a continuat să predice în biserică şi să organizeze programele acesteia.

Tribunalul din Petroşani i-a intentat un proces şi, în baza articolului 256, l-a condamnat la 2 ani de detenţie; a fost, însă, achitat în recurs de către Tribunalul din Deva, în urma dovezii că, din momentul în care fusese anunţat că nu mai era pastor, nu mai oficiase acte de cult (anume botezul, cina şi cununiile religioase) în biserică.”

Ioan Bunaciu, Istoria bisericilor baptiste din România, Editura Universităţii Emanuel şi Editura Făclia, Oradea, 2006. Transcrierea a fost realizată de Alin Cristea

*

Pastorul Ioan Bunaciu îl menționează cu numele de Herlo Petru, dar documentele de arhivă îl menționează sub numele de Herlo Teodor.

*

Despre cazul pastorului Herlo Teodor de la Petroșani condamnat în anul 1961 în baza prevederilor noului Codului Penal al R.P.R. am scris și eu în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), p. 340.

Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965 - copertă față

Pastorul Herlo Teodor din Petroșani a fost condamnat în anul 1961 de către Tribunalul Popular al orașului Petroșani în baza noilor prevederi ale Codului Penal al R.P:R. ,,la 1 an închisoare corecțională și 1 an de interdicție corecțională constând în cele prev. – de  art. 58 pct. 2 și 3 cod penal”.
Ca răspuns la condamnarea sa, Herlo Teodor face recurs la Tribunalul regional Deva, ,,care cu decizia penală 2.169/1961 din 13 oct.1961” l-a achitat de orice penalitate și a trecut cheltuielile penale în sarcina statului.” (p. 340)

Pastorul Herlo Teodor a fost acuzat de faptul că a continuat să îndeplinească funcția de pastor după ce i-a fost retrasă recunoașterea de către Departamentul Cultelor.

Pentru a pune situația în context menționez că „în anul 1960 se modifică Codul Penal prin introducerea unei precizări care pedepsea penal persoanele care oficiau acte de cult fără a avea aprobările legale. Ca urmare a modificării Codului Penal erau pedepsiți și cei care oficiau acte de cult fără aprobările legale. (…) Prin Decretul Lege Nr. 212 pentru modificarea Codului Penal, publicat în Buletinul Oficial, Nr. 8 din 17 iunie 1960, la art. 1, pct. 44 s-a adăugat la art. 256 din vechiul Cod Penal, alineatul 3 cu următorul cuprins: «Pedeapsa prevăzută la alineatul 1 se aplică și persoanelor care îndeplinesc funcții clericale sau administrative fără recunoașterea Departamentului Cultelor, precum și cei celor care, nerespectând îndatoririle ce le revin, permit să se îndeplinească astfel de funcții fără această recunoaștere.” (pp. 165-166)

 

POZE: Dezbatere – Cazul Bodnariu: DE LA EI LA NOI


Poze realizate de Alin Cristea la dezbaterea privind educația copiilor într-o societate seculară.

01

*

08

*

09

*

04

*

10

Romania Evanghelica

Vezi articol original

Un punct de vedere privind dezbaterea „Cazul Bodnariu – de la ei la noi”


Afis-BODNARIU-1

Duminică, 31 ianuarie 2016, Biserica Baptistă Adonai din București a organizat o dezbatere privind educația și drepturile copilului în România contemporană.
Au participat la această dezbatere: Dr. Octavian Baban – teolog, Denis – Roxana Gavrilă – jurist, Dr. Alexandru Vlașin – specialist în asistență socială, Dr. Marius Silveșan – istoric. Moderator a fost Dr. Costel Ghioancă – pastorul Bisericii Adonai. În sală au fost în jur de 60-70 de persoane interesate de acest subiect printre aceștia și jurnalistul evanghelic Alin Cristea din Oradea.
Dezbaterea a fost una multifațetată și interesantă prin opiniile exprimate de specialiști în teologie, drept, asistență socială și istorie. Referirile la cazul Bodnariu au fost doar tangențiale.
Octavian Baban, pastor și profesor universitar, a prezentat punctul de vedere al unui teolog. A prezentat punctul de vedere al Bibliei privind educația copiilor. Au fost exprimate cu această ocazie gânduri frumoase și profunde. Concluzia a fost aceea că este nevoie o disciplinare a copiilor (a nu se confunda cu bătaie) realizată cu dragoste și înțelepciune.
În calitate de jurist, Roxana Gavrilă a avut intervenții documentate prin prezentarea legislației românești privitoare la drepturile copiilor, la drepturile și obligațiile părinților. Au fost  avute în vedere și sancțiunile pe care le prevede legea în cazul protecției copiilor. Participanții, dar și cei care au urmărit transmisia live realizată de Prodocens Media au putut observa faptul că există similitudini între legislația românească și cea norvegiană privitoare la drepturile copiilor. Evident că există și diferențe, dar dezbaterea nu s-a concentrat pe aceste aspecte. Cert este că și legislația românească are prevederi referitoare la drepturile copiilor, dar nu avem încă pârghiile, instrumentele de aplicare a acestora. Abuzuri au loc și în România fiind nevoie de o mărire a capacității instituționale pentru un răspuns promt și adecvat la astfel de probleme. Legislația există aceasta trebuind respectată și aplicată. Roxana Gavrilă în calitate de jurist a evidențiat faptul că și legislația românească prevede interzicerea pedepsirii copiilor.
Dovezile au venit din diferitele legi, din Constituție sau Codul Penal.

De la cadrul juridic trecem la cel al asistenței sociale, a modului în care efectiv instituțiile cu atribuții în domeniu  intervin în cazurile sociale. Dr. Alexandru Vlașin, profesor universitar și specialist în asistență socială, a evidențiat cazuri în care instituțiile abilitate intervin. Acesta a făcut referire și la cazurile în care a lucrat cu copiii străzii, iar unii dintre aceștia i-au spus că nu le arată dragoste. Contrariat a aflat că pentru acei copii proveniți de la case de copii dragostea era percepută prin aplicarea bătăii. Nu ne iubiți pentru că nu ne bateți a fost reproșul pe care aceștia l-au adus. A fost nevoie să le explice că dragostea nu înseamnă bătaie. Un asistent social, cu atât mai mult cu cât are o  reală cu Dumnezeu se va dedica muncii sale și va transmite dragostea primită de la Creator și către copii.
Cea de-a patra poziție a fost exprimată de mine în calitate de istoric. Am adus în discuție aspecte legate de educația religioasă în perioada comunistă și modul în care aceasta a fost reglementată de către stat. Am făcut trimitere și la cartea lui Eric Vogelin, Religiile politice pentru că sistemul comunist are caracteristicile unei religii politice. Prin urmare, bătălia nu se mai să doar sub aspect legislativ, sub aspect formal, ci la nivel de mental. O bătălie pentru controlarea minții oamenilor. Am vorbit de un control al educației religioase nu numai la nivelul general al societății, ci și în mod particular în biserici (referire în special la cele evanghelice). Printre întrebările care mi-au fost puse au fost și două care au suscitat un interes mai mare. Prima dintre ele s-a referit la democratie, concret dacă ne putem referi la acest sistem politic în termeni de religie politică. Am răspuns că nu m-am gândit la această asociere, dar într-o anumită măsură putem vorbi, chiar dacă caracteristicile față de comunism sunt diferite.
Cea de-a doua întrebare s-a referit la ciclicitatea istoriei. Ne mai putem confrunta în România cu aspecte din perioada comunistă ? Este posibil, dar acum avem exercițiul democratic, putem protesta, veghea ca astfel de lucruri să nu se mai repete.
Ca un gând final pot spune că dezbaterea a fost interesantă, dar și utilă. Fiecare dintre participanți a căutat să argumenteze cu puncte de vedere din domeniul de autoritate fără a se lansa în acuzații la adresa vreunei persoane sau instituții.

Marius Silveșan

Video : Alin Cristea la emisiunea Cuvântul care deschide într-o discuție despre cazul Bodnariu


În seara de 8 ianuarie 2016, de la ora 21, în direct, pe www.lightchanneltv.ro, la emisiunea CUVÂNTUL CARE DESCHIDE s-a discutat despre noutățile cu privire la familia Bodnariu, Barnevernet, în relație cu românii plecați în Norvegia sub genericul ,LĂSAȚI COPILAȘII SĂ VINĂ LA MINE!” împreună cu Alin Cristea, jurnalist evanghelic, editorul blogului România Evanghelică și Florea Nelu, un tată român a doi copii plecat din Norvegia de frica Barnevernet.

Emisiunea este una destul de interesantă prin invitații lui Cornel Dărvășan și subiectele abordate. Am reținut câteva aspecte din această emisiune pe care le voi puncta mai jos:

Nelu Florea, un tată care a ales să se întoarcă în România pentru că nu a putut să-și ducă familia în Norvegia realizează o prezentare generală a oamenilor și sistemului de trai norvegian

Alin Cristea, un jurnalist evanghelic vorbește dintr-un alt punct de vedere, mai detașat de acest caz. Am reținut câteva aspecte din intervențiile lui și interacțiunea de la emisiune. Astfel, în acest caz vorbim despre ceva mai mult decât o chestiune socială, vorbim de o problemă care ține de libertatea religioasă, de libertatea de conștiință. Din fragmentul de interviu cu doamna ambasador al Regatului Norvegiei la București am observat un discurs rigid, o atitudine detașată de abordare a problemei. După cum sublinia Alin Cristea, problema care interesează aici nu este atitudinea doamnei ambasador, cât conceptele pe care le vehiculează. Dânsa vorbește despre familie, dar familia nu este văzută ca un organism, ca ceva unitar, ci ca o sumă de indivizii. Prin urmare, nu vorbim de interesul superior al familiei, ci de interesul superior al individului.

Un alt aspect foarte interesant care a fost adus în discuție este distincția dintre dreptate și justiție. Ori, după cum menționa Alin, noi dorim dreptate și nu neapărat justiție pentru că justiția din România a fost cea care l-a condamnat pe Richard Wurmbrand la 14 ani de închisoare și tot justiția, de astă dată din Germania, este cea care l-a condamnat la spânzurătoare pe Dietrich Bonhoeffer.

În final o întrebare: Care sunt adevăratele priorități ale vieții noastre?

Alin Cristea despre dezbaterea „Cazul Bodanariu – de la ei la noi”


bucuresti-31ian2016

În această seară începând cu ora 17.30 la Biserica Baptistă Adonai din București a avut loc o dezbatere privind educația copiilor într-o societate seculară. La această dezbatere au participat: Roxana Gavrilă – jurist, Octavian Baban – teolog, Alex Vlașin – specialist asistență socială, Marius Silveșan – istoric.

Alin Cristea, jurnalist evanghelic independent a fost prezent la acest eveniment și a scris pe blogul România Evanghelică următoarea impresie:

„În seara aceasta am asistat la o dezbatere interesantă, transmisa de Prodocens Media
Înregistrarea se găsește pe Canalul 1, începând de la 17.48”

https://romaniaevanghelica.wordpress.com/2016/01/31/o-dezbatere-interesanta/

Cu acest prilej am realizat câteva fotografii cu Alin Cristea și am schimbat unele impresii privind jurnalismul (evanghelic) în mediul online

Alin Cristea, Marius Silvesan (31.1.2016)

Persecuția baptiștilor în perioada interbelică. Studiu de caz – sentință de condamnare Gligor Cristea (1924)


Articolul a fost publicat în Revista România Evanghelică, Nr. 4, Septembrie 2015

Anul 1918 a fost unul de mari speranțe atât pentru români în general, cât și pentru creștinii evanghelici (baptiști, penticostali, creștini după Evanghelie). Aceștia au sperat că odată realizată România Mare autoritățile române le vor prezerva și drepturile pe care aceștia le-au avut înainte. Perioada care a urmat a arătat faptul că autoritățile nu și-au ținut promisiunea dată, cel puțin nu în cazul credincioșilor baptiști cărora li se promisese recunoașterea statutului de cult religios la nivelul întregii țări. Acest lucru nu s-a realizat, recunoașterea statutului a fost numai pentru Transilvania și localitățile limitrofe. O recunoaștere  la nivelul întregii Români Mari s-a realizat în februarie 1940, dar aceasta recunoașterea a durat până în decembrie 1942 când baptiștii alături de creștini după Evanghelie și adventiști aceștia au fost interziși, iar locașurile de cult confiscate. Aceiași soartă au avut-o și penticostalii, dar în 1942 ei erau deja interziși.

În ceea ce privește statutul credincioșilor și al personalului de cult, Biserica Ortodoxă și autoritățile locale sau centrale foloseau termenul de sectanți pentru a-i caracteriza. Din această încadrare putem înțelege mai bine și persecuțiile la adresa baptiștilor în anii 20, 30 ai secolului XX. Documentul de față este doar un exemplu din multitudinea de cazuri care se referă la acest aspect.
Gligor Cristea (07.02.1897-22.09.1988) a fost unul dintre pionierii credinței baptiste în România, fiind pastor la Alba Iulia, în anii ’20, în Dobrogea în anii ’30-’40 şi în Petrila (Valea Jiului), în anii ’50-’80. Conform informațiilor oferite de către Alexa Popovici, în anul  1935, după reîntoarcerea lui Victor Teodosiu în Transilvania, Gligor Cristea a rămas ca păstor al Bisericii baptiste din Grădina, județul Constanța. (Alexa Popovici, Istoria baptiștilor din România 1856-1989, Editura Făclia, Oradea, 2007, p. 457). Gligor Cristea a avut șase copii, iar Daniel Cristea (26.10.1925-27.03.1991) a fost cel mai mare dintre cei șase copii ai lui Gligor Cristea și tatăl a 3 băieți: Emil, Eugen și Alin Cristea. Prin urmare, Gligor Cristea este bunicul lui Alin Cristea, fiind vorba în acest caz de trei generații de baptiști.

gligor-cristea2 (1897-1988) (sursa Alin Cristea)

Gligor Cristea (1897-1988) (sursa Alin Cristea)

Documentul de față este o sentință Sentință din anul 1924 și îl condamna pe numitul Gligor Cristea, baptist din localitatea Almașu Mare la plata unei amenzi de 2oo lei ca pedeapsă, suma totală pe care inculpatul trebuia să o plătească era de 400 lei, deci dublul sumei inițiale.

În motivația acestei sentințe se menționează că aceasta a fost dată în urma denunțului jandarmeriei din Almașul Mare, județul Hunedoara. Cauza, așa cum este menționată în document, face referire la ținerea unor adunări de rugăciune în casa personală, adunări la care au participat persoane de confesiune baptistă, dar și de alte confesiuni fără ca persoana respectivă să fi avut autorizație pentru astfel de întruniri.

Sentință Gligor Cristea (1)

*

Sentință Gligor Cristea (2) Motivare

REVISTA România Evanghelică Nr. 5 – Octombrie 2015


 

Ioan Bunaciu (cu logo)

Ioan Bunaciu (1925-2015) – Alin Cristea
Ioan Bunaciu (1925-2015) – o cronologie – Marius Silveșan
O pagină dintr-o carte: Pelerin spre patria cerească
Nu cred că e ușor să fii pastor – Teofil Stanciu
Biserica Baptistă din Dretea, jud. Cluj – 120 de ani
Alianţa Evanghelică din România – scurtă retrospectivă a celor 25 de ani de existenţă – Bogdan Emanuel Răduţ
Evanghelicul și cinematografia (1): Stare de fapt – Dionis Bodiu
Lumina și Lucia – Rodica Andrievici
Cununa rodirii – Speranța-Doina Cătană
Almanah evanghelic (5)

În cadrul numărului 5 al Revistei electronice „România Evanghelică” am scris o cronologie despre viața și activitatea pastorului și profesorului universitar Ioan Bunaciu

Din istoria congreselor baptiștilor români


Un articol succint despre istoria congreselor baptiștilor români ca o avanpremieră la lansarea Revistei România Evanghelică.
Despre istoria congreselor baptiștilor români în secolul XX am scris și eu în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965).

Revista România Evanghelică

23

În 28-29 iunie 2015 a avut loc, la Biserica Baptistă Emanuel din Oradea, Congresul Uniunii Bisericilor Baptiste din România. După mandatele duble ale președinților postdecembrişti Vasile Taloş, Paul Negruţ, Otniel Bunaciu, la congresul acesta a fost ales Viorel Iuga ca președinte al Uniunii Bisericilor Baptiste din România. Participanții la al 26-lea congres au adoptat 7 moțiuni.

Acum 8 ani, Marius Cruceru a oferit informații despre congresul al 24-lea în articolul: Ce s-a întîmplat la Congres? Părerea mea…. Dacă atunci au fost peste 400 participanţi cu drept de vot, anul acesta au participat 874 de delegați electori din cadrul celor 14 comunități regionale și Convenția Baptistă Maghiară ale Cultului baptist din România. Numărul total al delegaților conform numărului de membri raportați de biserici ar trebui să fie de 1.408 de delegați.

La Congresul din 2007 s-a votat actualul Statut de organizare și funcționare a Cultului Creștin Baptist…

Vezi articol original 662 de cuvinte mai mult

5 aprilie 2013: Lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965)


Astăzi s-au împlinit doi ani de la lansarea cărții mele despre istoria baptiștilor în prima perioadă a comunismului românesc.Între timp s-a dovedit faptul că lucrarea are la bază o cercetare serioasă constituindu-se într-un element de referință pe domeniul ei de analiză.

Nu am cunoștință că între timp să fi apărut o altă lucrare complexă privind istoria baptiștilor din perspectiva relației Biserică – Stat în perioada 1948-1965, una care să se bazeze și pe analiza competentă a documentelor de arhivă, nu doar pe mărturii orale.

Lansarea cărții a constituit și prilejul întâlnirii cu Cristi Țepeș care în interviul acordat lui Alin Cristea a vorbit despre momentul aprilie 1977, cunoscut în termeni populari ca cel al difuzării Scrisorii celor 6 evanghelici. Subiectul va fi analizat atât de Dorin Dobrincu, cât și de mine împreună cu Bogdan Emanuel Răduț. Împreună cu istoricul Bogdan Emanuel Răduț am realizat cartea Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977).

Mai jos aveți materialul redactat în anul 2013 după lansarea cărții:

În data de 5 aprilie 2013, a avut loc la Institutul Teologic Baptist din București lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965.

M-am bucurat de prezența unor profesori, pastori, cercetători, studenți dar și a unora care lucrează în alte domenii de activitate. Le mulțumesc tuturor celor care au participat la acest eveniment.

La sfârșit am făcut și câteva poze printre care și una cu doamna profesoară Ecaterina Lung, alături de domnii profesorii Otniel Bunaciu și Daniel Mariș.

Daniel Mariș, Ecaterina Lung, Otniel Bunaciu, Marius Silveșan

La eveniment au fost prezenți printre alții: Prof. Univ. Dr. Ecaterina Lung – Facultatea de Istorie Universitatea din București, Prof. Univ. Dr. Otniel Ioan Bunaciu – Facultatea de Teologie Baptistă Univesritatea din București, Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș – Institutul Teologic Baptist din București (ITBB), Prof. Univ. Dr. Vasile Talpoș Institutul Teologic Baptist, Pastor Virgil Achihai – Președintele Alianței Evanghelice din România.

Alături de cei menționați mai sus, la acest eveniment au mai participat: Conf. Univ. Dr. Octavian Baban – ITBB, Lect. Univ. Dr. Sorin Bădrăgan – ITBB, Cristi Țepeș – realizator TVR, Criti Pavel – realizator RVE, Ruben Ologeanu – Revista Creștinul Azi, Pastor Trandafir Popovici – ITBB, Biserica Baptistă Golgota București, Lect. Univ. Dr. Cristian Caraman – Institutul Teologic Timotheus București,  Pastor Constantin Ghioancă – Biserica Baptistă Adonai București, Cercetător Cosmin Budeancă – Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Irina Pandelaș – Palatul Parlamentului, Prof Dragoș Predescu – București, Profesor Daniel Andreșoi – București, FAMILIA SILVEȘAN în variantă extinsă, Radu Iroftei – Biblioteca Centrală Universitară București (BCU), Marius Gliga – ITBB, Simona Nica – ITBB, Cristiana Gherghin (Faur) care mi-a realizat graficul de la p. 108.

Surpriza plăcută la acest eveniment a fost și prezența lui Alin Cristea de la România Evanghelică. Până acum ne-am întâlnit de trei ori: 1. Worshop-ul de istorie orală pe istoria evanghelicilor – Iași 2009, Simpozionul internațional Secularizarea şi Europa contemporană – particularităţile Europei Centrale şi de Est – Oradea 2010, Lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență 1948-1965 – București 2013.

Alin Cristea, Marius Silveșan

La mulți ani, Cătălin Dupu (07.01.2015)


Romania Evanghelica

catalin-dupu

Alin Cristea, Constantin Mitu, Cătălin Dupu, Marius Silveșan – Mangalia, 17 noiembrie 2013

Prezentare pe pagina Profesori a site-ului Școala de predicare Cireșarii:

CĂTĂLIN DUPU Conferenţiar, regizor, actor şi scriitor. A absolvit Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, clasa Dem Rădulescu, 1998. Studii educaţionale şi teologice – Slovacia, Croaţia, 2001, 2003, 2004. A fost prezentator pentru TVR 2 & TVR I, cu peste 1200 de ore transmisie live. A colaborat cu TVR 1 şi posturile naţionale de radio. Este realizator şi prezentator TV la emisiunile Dincolo de imagine, Istorii trucate şi Cea mai frumoasă zi, ultimele două la Credo TV. Iniţiator al festivalelor TOP Festival, Lyceum Drama Fest, Întâlnirile de la Far, Ţărmul de Aur şi al Campaniei Trăieşte clipa dar… Trăieşte. A primit Distincţia Excelsis 2010 pentru filmele artistice Corabia misterioasă, Accesul interzis, Samson şi Eva, Surprize în lanţ. Are două…

Vezi articol original 36 de cuvinte mai mult

La mulți ani, Octavian Baban!


Octavian Baban este licenţiat în fizică tehnologică, Facultatea de fizică, Universitatea Bucureşti (1985) şi în Teologie biblică la London Bible College, Brunel University (1994), unde şi-a obţinut doctoratul în Teologia Noului Testament (1999).

Este căsătorit cu Daniela, şi au împreună doi copii, Raluca şi Vlad.

Octavian Baban - 2013 Foto Marius Silvesan

Octavian Baban la Institutul Teologic Baptist București 2013  Foto Marius Silvesan

https://www.facebook.com/tavibaban

Conf. Univ. Dr. Octavian Baban este Director de departament în cadrul Institutului Teologic Baptist din București, profesor de Noul Testament în cadrul aceleiași instituții, precum și la Facultatea de Teologie Baptistă din Universitatea București.

Din anul 1997 este pastor la Biserica Baptistă „Sfânta Treime”  din București alături de Corneliu Boingeanu și Neluțu Iubaș. În perioada 1991-1997 a fost pastor la Biserica Baptistă Sfânta Treime din Constanța.

Pentru redactarea acestui material am preluat informații din articolul „La mulți ani, Octavian Baban (20.07.2013)” scris de Alin Cristea.

Octavian Baban a publicat următoarele cărți:

O. Baban, Incursiune în istoria şi teologia Noului Testament, Bucureşti: Liga Bibliei, 2003.
O. Baban, Introducere în limba greacă a Noului Testament (koine), Bucureşti: Dorotea, 2003.
O. Baban, S. Preda, L. Ionescu, C. Rotaru, S. Scriitoru, C. Dumitru, Treisprezece epistole ale NT. Ediţie Pilot. Proiect de Traducere a NT – TSB, Societatea Biblică Interconfesională din România, Bucureşti, 2006.
O. Baban, On the road encounters in Luke-Acts. A mimetic reading of Luke’s theology of the Way, London, UK: Paternoster Press, 2006.
O. Baban, The Greek Style of the New Testament and its Cultural Context, Bucureşti: Ed. Universitară, 2009.
O. Baban, Scrisori în mişcare. O introducere exegetică în studiul epistolelor pauline, Bucureşti: Ed. Universitară, 2009.
O. Baban, Noul Testament şi Principiile Dinamicii Relaţiilor în Biserică, Bucureşti: Ed. Universitară, 2009.
O. Baban, Scrisori pentru toti crestinii. Epistolele generale ale NT, Bucureşti: Editura Universitară, 2009.
O. Baban, De la Isus la evanghelii si la Faptele Apostolilor, Bucuresti: Editura Universitară, 2009.
O. Baban, Introducere în limba greacă a Noului Testament, Bucureşti: Editura Universitară, 2009.
O. Baban, S. Preda, L. Ionescu, C. Rotaru, S. Scriitoru, C. Dumitru, Noul
Testament, Traducere după textele originale grecești, TSB – Traducerea Societății Biblice Interconfesionale din Romania, București: Editura SBIR, 2009.
O. Baban, Teme și accente teologice în Noul Testament : o introducere în teologia biblica a Noului Testament, București: Ars docendi, 2013.

http://obinfonet.ro/prezentare/cv.pdf

La mulți ani, Alin Cristea!


Alin Cristea, Marius Silveșan

Alin Cristea și Marius Silveșan la lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965

Alin Cristea este evanghelic, jurnalist, bloger.

Astăzi este ziua lui.

Cei care îl caută îl pot găsi pe http://romaniaevanghelica.wordpress.com/

În ultimii ani ne-am întâlnit la lansarea cărții mele în aprilie 2013, la lansarea cărții Istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia,

 la lansarea cărții lui Viorel Achim despre politica regimului Antonescu față de cultele neoprotestante, dar și la alte evenimente.

Alin Cristea „Adevărul nu-și schimbă natura în funcție de context…”


Adevărul nu-și schimbă natura în funcție de context…

Contextul își schimbă semnificația în funcție de… adevăr.

Alin Cristea

Cultele neoprotestante şi drepturile omului – extrase


Cultele neoprotestante si drepturile omului - coperta 1

Bogdan Emanuel Răduț, coautorul cărții Cultele neoprotestante și drepturile omului. Un strigăt la Radio Europa Liberă (aprilie 1977), a realizat o listă cu cele 10 postări despre carte realizate de Alin Cristea pe blogul România Evanghelică:

http://romaniaevanghelica.wordpress.com/2014/04/30/cultele-neoprotestante-si-drepturile-omului-10/

 

Drept urmare, atât eu cât și Emanuel Răduț, îi mulțumim lui Alin Cristea pentru prezentarea acestor extrase din cartea menționată, iar cei care citiți această postare și sunteți interesați de subiect vă invit să le parcurgeți accesând link-urile aferente.

Pe site-ul istorieevanghelica.ro am postat trei extrase tematice din cartea al cărui coautor sunt:

CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI (1) PREFAȚĂ

CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI (2) CUVÂNT ÎNAINTE

CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI (3) SCOPUL REDACTĂRII SCRISORII CELOR 6

Vor mai urma și altele

De asemenea, puteți citi și două prezentări ale acestei cărți realizate de autori în Revistele Calea Credinței și Farul Creștin:

REVISTA CALEA CREDINŢEI (1/2014) – PREZENTAREA CĂRȚII CULTELE NEOPROTESTANTE ȘI DREPTURILE OMULUI

BISERICA CREȘTINĂ BAPTISTĂ ȘI DREPTURILE OMULUI ÎN ROMÂNIA (prezentare în Revista Farul Creștin)

Marius Silveșan, Prelegere susținută cu prilejul lansării cărții „Istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia”


În data de 17 noiembrie 2013 am participat la un eveniment în Mangalia prilejuit de lansarea cărții pastorului Constantin Mitu, Istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia 1891-2013. O minune a lui Dumnezeu la malul mării. Despre acest eveniment la care au mai luat parte pastorul Constantin Nita, pastorul Ghiță Marian, conferențiarul Cătălin Dupu, pastorul Nelu Rosu, viceprimarul municipiului Mangalia, directorul Muzeului de Istorie Mangalia – istoric, prof. Dorian Negoi, Tony David și jurnalistul Alin Cristea, am relatat în cadrul articolului Lansarea cărții Istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia.

Constantin Mitu, Istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia - coperta 1Cu acest prilej am avut o scurtă prelegere despre istoria Bisericii Creștine Baptiste din Mangalia, istorie pe care am integrat-o în contextul politic al țării noastre. Cu acest prilej am menționat faptul că baptiștii români, și nu numai ei, au pus încă de la începuturi un accent considerabil pe educație, dar și pe liberalitatea religioasă, caracteristică dominantă a doctrinei și istoriei comunităților creștine baptiste de-a lungul timpului.
Fiind prezent la acest eveniment, Alin Cristea, jurnalist independent, a făcut scurte înregistrări printre care se regăsește și cea cu intervenția mea,  fapt pentru care îi sunt recunoscător.

Poze de la lansarea cărții Bisericile Creștine Baptiste din România 1948-1965


 

O să adaug și eu mai multe poze zilele următoare.

Anunțul de lansare împreună cu două poze a fost publicat AICI

Prof. univ. Dr. Daniel Mariș (rectorul Institutului Teologic Baptist), Prof. univ. Dr. Ecaterina Lung (Facultatea de Istorie), Prof. univ. Dr. Otniel Bunaciuu (decanul Facultății de Teologie Baptistă), Dr. Marius Silveșan (autorul cărții)

Împreună cu Alin Cristea

Alin Cristea, Marius Silveșan

Romania Evanghelica

Vezi articol original

Scrisoare deschisă a reprezentanților cultelor neoprotestante din România (1977) – update


Update: Acest articol este o republicare la care am adăugat informații noi.

Ideea acestui articol mi-a fost sugerată indirect de doi prieteni: Bogdan Emanuel Răduț și Cristi Țepeș. Emanuel Răduț a amintit în cartea Cultele Neoprotestante în statul socialist (1965-1990), pp. 51-53 despre Scrisoarea celor 6 evanghelici citită la Radio Europa Liberă în luna aprilie 1977.

RFE (Radio Free Europe - Radio Europa Liberă) - tismaneanu.wordpress.com - 7.04.2013

RFE (Radio Free Europe – Radio Europa Liberă) – tismaneanu.wordpress.com

Pornind de la informațiile lui am dorit să aprofundez subiectul și, inevitabil, m-am îndreptat către Iosif Țon, Confruntări, carte pe care am citit-o când mă documentam pentru redactarea tezei de doctorat. Încercând să mă edific asupra ceea ce s-a întâmplat în aprilie 1977 am observat că Țon nu precizează clar diferența dintre documentul Chemarea la adevăr și documentul Cultele neoprotestante și drepturile omului în România. Dată fiind această situație m-am îndreptat către Dorin Dobrincu care tratează subiectul în cadrul articolului „Libertate religioasă și contestare în România lui Nicolae Ceaușescu: Comitetul Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (ALRC).” Recitind cu atenție articolul lui Dorin Dobrincu am înțeles faptul că în aprilie 1977 evanghelicii români atrăgeau atenția asupra a ceea ce se întâmpla în România prin intermediul a două documente. Este vorba de Cultele neoprotestante și drepturile omului în România și Chemarea la adevăr, care era un preambul al primului. Informații suplimentare am obținut consultând Revista Religion in Communist Lands, editată de către Keston Center care, coroborate cu cele obținute anterior, le-am transpus în scris în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), pp. 350-351  la secțiunea rezervată formelor specifice de opoziție față de regimul comunist după 1965.

Iosif Țon predicând la Biserica Baptistă Mihai Bravu 1977

Iosif Țon predicând la Biserica Baptistă Mihai Bravu 1977

Imboldul de a scrie despre acțiunea reprezentanților evanghelici din aprilie 1977 a fost dat și de Cristi Țepeș, cu care m-am întâlnit ieri la lansarea cărții mele. În acest context, Cristi a menționat faptul că pe 5 aprilie (în fapt 4 aprilie) se împlinesc 36 de ani de la difuzarea scrisorii și de la arestarea semnatarilor (Iosif Țon, Constantin Caraman, Aurel Popescu, Pavel Nicolescu, Radu Dumitrescu, Silviu Cioată).

Pavel Nicolescu (centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com) - nov 2011

Pavel Nicolescu (centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com)

Cristi Țepeș a vorbit despre acest moment și în cadrul unui scurt interviu acordat lui Alin Cristea, redactorul blogului România Evanghelică. Interviul cu Cristi Țepeș și informațiile publicate de Dorin Dobrincu în articolul despre ALRC menționat mai sus au fost publicate de Alin Cristea sub titlul Cristi Țepeș și Dorin Dobrincu despre momentul Aprilie 1977, material preluat și de mine AICI.

După publicarea articolului, Cristi Țepeș mi-a scris următoarele:

Fac o precizare. Documentul a fost difuzat pe 4 aprilie 1977 seara foarte târziu iar Iosif Ton a fost arestat a doua zi dimineața de la familia Mihai Stan din Iași, unde găzduise peste noapte. Era duminica dimineața, când toți l-am așteptat să vina la biserica unde trebuia sa termine o predica pe care o începuse în seara dinainte. Biserica era plina și el n-a mai apărut… Lacrimi, rugăciuni, revolta, …

Eu i-am răspuns

În ceea ce privește evenimentul/evenimentele la care m-am referit în articol, sursele documentare pe care le-am găsit menționează că Scrisoarea a fost difuzată la Radio Europa Liberă în seara zilei de duminică, 3 aprilie 1977 la ora 23, iar arestarea a avut loc luni, 4 aprilie. Sergiu Grossu amintește despre acest eveniment dar încă nu am citit relatarea sa.
Un articol din 1978 apărut în Revista Religion in Communist Lands, deci destul de aproape de eveniment, menționează ca dată de difuzare 3 aprilie iar ca dată a arestării, luni, 4 aprilie 1977.
Dorin Dobrincu menționează la rândul lui tot data de 3 aprilie, dată menționată și de mine în cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948-1965), pp. 350-351.
Ceea ce spune Dobrincu este preluat de Alin Cristea care a publicat informația sub titlul Cristi Țepeș și Dorin Dobrincu despre momentul Aprilie 1977.
Am verificat pe calendar și 4 aprilie 1977 a fost într-o zi de luni, ceea ce confirmă că menționarea datei de 3 aprilie ca fiind duminică este corectă. În consecință, este posibil ca el să fi predicat duminică seara și să-l fi așteptat să revină luni seara, sau poate este vorba de evenimente diferite?

Mă poate ajuta cineva cu data arestării lui Iosif Țon? A fost arestat pe 4 aprilie sau pe 5 așa cum își amintește Cristi?

Voi reveni cu informații suplimentare despre protestul celor 6 evanghelici și represaliile autorităților.

Cristi Țepeș și Dorin Dobrincu despre momentul Aprilie 1977


Un material cu mai multe detalii despre contextul realizării și difuzării memoriului de protest la postul de Radio Europa Liberă. Materialul publicat de Alin Cristea aici vine ca o completare la ceea ce am publicat cu putin timp înainte despre Scrisoare deschisă a reprezentanților cultelor neoprotestante din România difuzată în data de 3 aprilie 1977.

Romania Evanghelica

“În Congresul Uniunii Baptiste, desfășurat între 4-6 februarie 1977, după amânări îndelungate, s-au auzit voci critice față de raporturile dintre cult și stat, îndeosebi Departamentul Cultelor. Numărul mare al incidentelor dintre credincioși și autorități au a determinat noul Consiliu al Uniunii Baptiste să ceară statului să-și redefinească atitudinea față de baptiști. Însă relația cu Departamentul Cultelor era în continuare dificilă.

În urma unor discuții, Iosif Țon, Pavel Nicolescu (pastori) și Aurelian Popescu (inginer) au decis alcătuirea unei lucrări în care să arate că persecuțiile contraveneau tratatelor internaționale semnate de România. Rod al colaborării celor trei și fundamentat pe textele tratatelor internaționale și, mai ales, pe numeroase date referitoare la cazuri de persecuție, adunate din toată țara, studiul a fost intitulat Cultele neoprotestante și drepturile omului în România. În același timp, a fost realizat un alt material, sugestiv denumit Chemarea la adevăr, care se dorea o introducere la precedentul…

Vezi articol original 546 de cuvinte mai mult

La mulți ani, Alin Cristea!


Alin Cristea este evanghelic, jurnalist, bloger.

Astăzi este ziua lui.

Cei care îl caută îl pot găsi pe http://romaniaevanghelica.wordpress.com/

Pe Alin Cristea îl știam de ceva timp prin intermediul revistei Confesionala dar l-am cunoscut personal în iunie 2009 la Iași. Acolo am participat la Workshopul: Persecuţia Bisericii în România. Cazul Evanghelicilor. Proiect de istorie orală, organizat de Centrul pentru Studiul Istoriei Protestantismului din Iaşi. Cu acel prilej beneficiind de îndemnurile lui Alin Cristea am pus bazele blogului istorieevanghelica.

La worshop au mai participat Dorin Dobrincu, Dănuț Mănăstireanu (Persona), Cosmin Budeancă (Cosmin Budeancă), Vasile Tomoiagă (Clujul Evanghelic), David Reguș(Suceava Evanghelică)

Premiile Thymos pentru bloguri evanghelice (2011)


http://romaniaevanghelica.wordpress.com

Cum se scrie Istoria baptiştilor în România


În cadrul unui articol consistent, Alin Cristea readuce în atenția cititorilor aspecte interesante referitoare la istoriografia baptistă contemporană.  După cum menționează și autorul, articolul a apărut inițial în revista electronică Confesionala, Nr. 5 / 2007.

Sunt analizate trei cărți și trei autori:

1. Alexa Popovici – Istoria baptiștilor

2. Ioan Bunaciu – Istoria răspândirii credinței baptiste

3. Daniel Mitrofan – Pigmei și uriași

http://romaniaevanghelica.wordpress.com/2011/11/23/cum-se-scrie-istoria-baptistilor-in-romania/

Între timp au mai apărut câteva cărți privitoare la istoria baptiștilor dintre care menționez:

Denisa Bodeanu – Neoprotestanții din Transilvania în timpul regimului comunist (conține un studiu introductiv de aprox 50 p și interviuri)

Denisa Bodeanu, Valentin Vasile – Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România 1985 (conține un studiu introductiv și documente privitoare la vizita evanghelistului american în România)

Ioan Bunaciu – Istoria Bisericilor Baptiste din România. Editura Universității Emanuel, Editura Făclia, Oradea, 2006.

Ioan Bunaciu – Umblând pe ape printre stânci (o carte memorialistică care s-a dorit un răspuns la cartea lui Daniel Mitrofan)

Ioan Bunaciu – Crâmpeie de istorie din propovăduirea Evangheliei în Bisericile Baptiste din România 1874-1989 (portretele a peste 100 de lucrători pe ogorul Evangheliei). Editura Făclia, Oradea, 2011.

Iosif Sărac – Istoria „Memoriului celor 50” – documente, relatări, amintiri, date biografice ale pastorilor semnatari ai „Memoriului” din 1973 adunate și păstrate de Iosif Sărac. Editura Ramira, Arad, 2010.

La multi ani, Alin Cristea


 

http://romaniaevanghelica.wordpress.com/

 

 

 

Jurnal de lectură: Portrete din cioburi (3) de Alin Cristea


Un articol remarcabil care îmbină reconstrucția istorică cu analiza literară și psihologică scris de Alin Cristea pe România Evanghelică.

Portret din cioburi, volumul I – Ligia Seman, Editura Cetate Deva, Deva, 2010, 363 p.

Pentru cîteva zile am lăsat deoparte romanul Ligiei Seman și am recitit Crucea și pumnalul, cartea celebră a lui David Wilkerson, care a murit săptămîna trecută. Jurnalul meu de lectură a consemnat cîteva episoade din această reîntîlnire a mea, după ani, cu o carte care ar trebui citită măcar o dată pe an.

Reluînd lectura Portretelor din cioburi în această seară, m-am reîntîlnit cu o lume pe care o cunosc destul de bine, cea a anilor ’80 din România comunistă, în care oamenii aveau o personalitate fragmentată, cu un psihic schizoid, amprentat de dedublarea pe care sistemul ideologic ateist o provoca și o permanentiza.

Drama psihologică de felul acesta nu e întîlnită, desigur, doar în spațiul ideologiilor totalitare, din acest punct de vedere romanul Ligiei Seman transgresînd, cu succes, frontiere etnice, naționale, ideologice, de epocă sau de vîrstă.

Eu, cel puțin, m-am recunoscut în mai multe personaje. Și în mai multe situații. Dincolo însă de reacțiile mele emotive sau raționaliste, preocupat fiind, de ani buni, de fragmentarea eului din societatea postmodernă (și ), în ultimele săptămîni am privit în mai multe rînduri coperta primului volum, aducîndu-mi de fiecare dată cu o imagine de oglindă spartă pe mai multe direcții, în care chipul care se privea era, desigur, fragmentat.

Jurnal de lectură: Portrete din cioburi (3) by Alin Cristea

Sustine Asociatia Thymos


Acum câțiva ani, Alin Cristea, a înființat Asociația Thymos pentru a sprijini proiectele pe care le avea în derulare atunci (de exemplu revista electronică Confesionala), dintre care unele continuă și acum, iar altele, precum Blogul România Evanghelică (sau activitatea susținută pe Facebook) sunt de “generație nouă”.

Cei care doresc să sprijine financiar astfel de proiecte – mă refer la cei care au observat rezultatele evidente de până acum ale proiectelor inițiate și dezvoltate, și sunt conștienți de NECESITATEA activității publice a lui Alin Cristea pentru mediul confesional evanghelic (dar și pentru societatea românească în general) – pot depune lei în următorul cont:

ASOCIAȚIA THYMOS
Banca Transilvania
Cont: RO86BTRL00501205P20679XX

Alin Cristea, Oradea – email: alinpm@yahoo.com

Sursa: România Evanghelică

Ce sunt listele de Facebook și cum poți profita de ele


http://www.titusblog.net/2011/03/listele-de-facebook-si-cum-poti-profita-de-ele

Articol semnalat de Alin Cristea pe Romania Evanghelica

Declaratia zilei – 4 februarie 2010 Iosif Ton cea mai notorie institutie a baptistilor


Iosif Țon a fost și este în continuare cea mai notorie instituție a baptiștilor români!

Cînd a devenit Iosif Țon o instituție? from România Evanghelică by Alin Cristea (03.01.2011)

Premiile Tymos pentru bloguri evanghelice (2010)


Sursa: PREMIILE THYMOS pentru blogosfera evanghelică.

Mihai Oara despre controversa din jurul lui Iosif Ton


Domnule Alin Cristea,

Vă muțumesc pentru că v-ați făcut timp să răspundeți cu argumente la articolul meu. Este reconfortant să găsești persoane care dialoghează în mod civilizat, în loc să facă etichetări ieftine.

Am încercat să răspund la două obiecții pe care evanghelicii le au față de Ortodoxie: (1) ”ortodocșii se țin de Tradiție, dar evanghelicii se țin de Scriptură” și (2) ”ortodocșii au instituții supra-bisericești, deoarece singura biserică legitimă este cea locală”. Fără să intru în substanța acestor obiecții, am vrut – și sper că am reușit – să arăt că avem de-a face cu ceea ce se poate numi o ”distincție căreia îi lipsește diferența”.

Wikipedia definește această expresie: ”A distinction without a difference is a type of argument where one word or phrase is preferred to another, but results in no difference to the final outcome. It is particularly used when a word or phrase has connotations associated with it that one party to an argument prefers to avoid.”

Dumneavoastră încercați să precizați care este diferența în această distincție fără diferență. Nu contează faptul că ortodocșii se referă la Tradiție în timp ce baptiștii se referă la tradiții. Este adevărat că Tradiția ortodoxă este diferită de tradițiile baptiste. (…)

citește mai mult  Comment on Mihai Oara despre controversa din jurul lui Iosif Ton by Mihai Oara from Comments for Persona by Mihai Oara

Vasilică Croitor, autorul cărții Răscumpărarea Memoriei a împlinit 36 de ani


Alin Cristea anunță pe România Evanghelică faptul că Vasilică Croitor a împlinit astăzi 36 de ani. Îi urez la mulți ani, bucurii, împliniri și succes în activitățile pastorale  și de cercetare.

Pe blogul Răscumpărarea memoriei, Vasilică Croitor se prezintă cititorilor astfel:

Vasilică Croitor este păstorul Bisericii Betleem din Medgidia și al Bisericii Betel din Constanța. Ca membru fondator al Agenției Penticostale de Misiune Externă, a călătorit în diverse țări în scop misionar. În Comunitatea Regională Penticostală Constanța are funcția de vicepreședinte. Ca traducător și editor, a coordonat apariția a peste douăzeci de cărți în limba română, prin Editura Succeed Publishing.

Vasilică este căsătorit cu Mihaela și împreună au doi copii, Denisa și Beniamin.

Pasiuni: cititul, tenisul, limbile străine.

%d blogeri au apreciat asta: