Arhive etichetă: BBC

Horia Roman Patapievici – Creștinismul și patriotismul englez au ajuns să fie “ofensatori” în UK?


In 1804, William Blake a scris poezia “Jerusalem”, care este o frumoasa poezie religioasa, cu o Anglie rurala, animata de sentimente mesianice. In 1916, in timpul catastrofei razboiului, sir Hubert Parry a compus melodia unui imn patriotic, care a devenit un foarte popular cintec religios in UK (eu am avut norocul sa il aud, intonat de localnici, intr-o biserica anglicana de tara, aflata linga casa, inregistrata in Doomsday Book, a Jessicai Douglas-Home).

Aflu, dintr-un clip de pe you tube ( http://www.youtube.com/watch?v=o4bzRI0BUv0 ), ca BBC Radio a interzis difuzarea acestui cintec, inclusiv in varianta Emerson, Lake & Palmer, pe motiv ca este “ofensator”.

Sa sparie gindul. Blake, Parry, crestinismul, patriotismul englez au ajuns sa fie “ofensatori” in UK? Anglia a ajuns să fie interzisă in Anglia? Pe cind o editie epurata din King’s James Bible? Un Shakeaspeare “pe placul tuturor”? Un creștinism in fine reglementat, care sa poata fi acceptat si de cei care i-ar dori disparitia?

De fapt, ceea ce vedem acum este cum anume, in epoca corectitudinii politice ajunse la putere, mecanismele interne de reevaluare si reajustare a culturii (perfect normale) au ajuns sa fie dominate extern de principiul (complet anormal) “au dreptate in special cei care ne detesta valorile: lor trebuie sa li se acorde intiietate”. Or, acesta este mecanismul urii de sine. Iar ura de sine conduce, implacabil, la falsificare, la degradare morala si la moarte.

E ingrozitor de trist.
Al vostru,
Horia

Mesaj postat de  Paul Dragos Aligica pe facebook și preluat prin intermediul http://inliniedreapta.net

Reclame

Aproape 70% dintre britanici se consideră creştini


Aproape 70% dintre britanici se consideră creştini, conform unui raport al Biroului pentru Statistici Naţionale din Marea Britanie. Acelaşi raport arată că doar 1,5% dintre britanici declară că sunt homosexuali sau bisexuali.

Creştini

Raportul se bazează pe un sondaj la care au participat 420.000 de britanici şi a arătat că mai puţin de un sfert dintre persoanele intervievate au declarat că nu au nicio religie şi că doar o persoană din 12 a declarat că aparţine unei alte religii decât creştinismul.

„Aceste date reprezintă probabil un şoc pentru BBC şi pentru clasa politică. Este vremea ca această realitate, şi anume că oamenii doresc să fie identificaţi ca apartenenţi ai religiei creştine, să fie reflectată… în politicile guvernamentale”, a declarat Simon Calvert, de la Christian Institute.

Raportul arată că numărul britanicilor care se declară homosexuali este mult mai scăzut decât s-a estimat anterior de către Guvernul britanic în scopul stabilirii unui buget în scopul promovării unor politici pro-homosexuale.

(Foto: lstcccme.wordpress.com)

http://www.semneletimpului.ro

BBC alege între „î.Chr.” și „î.e.n”


Postul britanic BBC oferă acum angajaților săi posibilitatea de a alege una din cele două formulări pentru notarea datelor: „înainte de Christos” sau „înaintea erei noastre”.

anno_dominiNoua decizie vine după ce recent postul a afirmat că renunță la formularea care include numele personajului central al creștinismului. „Pentru că BBC are ca principiu imparțialitatea este potrivit să folosim termeni care nu ofensează și nu îndepărtează necreștinii”, scria pe site-ul postului britanic.

BBC a primit rapid o serie de critici dure. Acuzele au fost diverse, de la alinierea lapolitical corectness la lepădarea de Christos și revenirea la ateismul sovietic. Unii reprezentanți religioși, precum arhiepiscopul Michael Nayir-Ali văd inutilitatea demersului afirmând că oricare dintre variante face referire tot la naşterea lui Hristos. Dr Ghayasuddin Siddiqui, un reprezentant al Institutului Musulman a afirmat „Nu știu pe nimeni care să fi fost ofensat de î.Chr. sau d.Chr, așa că de ce le-am schimba?”

Justificarea oferită inițial de BBC a fost dată de dorința ca realizatorii a căror religie nu este cea creștină să nu se simtă ofensați. Un fost ministru britanic e de părere că dimpotrivă, gestul BBC avea darul să-i ofenseze pe creștini. În urma criticilor BBC a anunțat că realizatorii pot opta pentru una dintre cele două variante.

http://www.semneletimpului.ro/

Ce a oferit lumii Biserica Catolică


Într-o dezbatere difuzată în primăvara aceasta de către cunoscuta televiziune britanică BBC, peste 87% dintre cei prezenţi în platou au respins ideea că Biserica Catolică este o forţă pentru bine în lume.
 

Chiar dacă apărătorii Bisericii s-au confruntat cu doi maeştri ai retoricii, nu prea există îndoială că votul a reflectat o schimbare a atitudinii faţă de creştinism, în general, şi faţă de credinţa catolică, în particular. Ca să fim foarte sinceri, dacă până de curând eram consideraţi drăguţi, dar naivi, astăzi suntem din ce în ce mai des consideraţi răi. În consecinţă, cateheza şi apărarea eticii creştine sunt din ce în ce mai dificile.

Pentru a trata această provocare, cred că este extrem de important să ne aducem aminte de măsura în care credinţa catolică este o forţă pentru bine în lume. Isus a spus: „După roadele lor îi veţi cunoaşte” – până şi persoane din afara Bisericii i-au apreciat rodnicia. De exemplu, în 2007, Robert Wilson, un afacerist ateu, a oferit 22,5 milioane de dolari pentru învăţământul catolic din New York, afirmând că „fără Biserica Catolică nu ar fi existat civilizaţia occidentală”. Inspirat de viziunea lui Wilson, am lucrat cu pr. profesor Marcus Holden pentru a aduna exemple concrete ale contribuţiei extraordinare a culturii şi gândirii catolice. În paragrafele de mai jos veţi găsi exemple ale acestei contribuţii, extrem de valoroase pentru cel care este întrebat: „Ce a făcut vreodată Biserica pentru noi?”

1. Lumina şi cosmosul

Lucrarea Opus Maius (1267) a călugărului franciscan Roger Bacon († 1292), scrisă la cererea Papei Clement al IV-lea, a pus în mare parte bazele opticii în lumea latină. Primii ochelari au fost inventaţi în Italia, în jurul anului 1300, mai apoi lentilele fiind folosite pentru telescoape şi microscoape. Multe persoane consideră că Galileo Galilei († 1642) a fost persecutat, dar uită circumstanţele în care s-au petrecut acele evenimente sau faptul că a murit în patul său şi că fiica lui a devenit călugăriţă.

Calendarul gregorian (1582), folosit acum în toată lumea, este rodul muncii unor astronomi catolicii; de asemenea, spectroscopia, descoperită de pr. Angello Secchi († 1878), a contribuit la dezvoltarea astrofizicii. Mai presus de toate, cea mai importantă teorie a cosmologiei moderne, Big Bang-ul, a fost inventată de un preot catolic, pr. Georges Lemaître († 1966), un fapt istoric ce nu este menţionat aproape niciodată de BBC sau de cărţile de popularizare a ştiinţei.

2. Pământul şi natura

Civilizaţia catolică a contribuit în mod remarcabil la investigaţia ştiinţifică şi la realizarea hărţii pământului, oferind mari exploratori precum Marco Polo († 1324), prinţul Henry Navigatorul († 1460), Bartolomeu Dias († 1500), Cristofor Columb († 1506) şi Ferdinand Magellan († 1521). Departe de a crede că pământul era plat (o legendă neagră inventată în secolul al XIX-lea), lumea catolică a creat prima hartă ştiinţifică modernă: Padron Real, al cărei autor este Diego Ribeiro (1527). Pr. Nicolas Steno († 1686) a fost fondatorul stratigrafiei, interpretarea straturilor de rocă, unul dintre principiile geologiei.

Jean-Baptiste Lamarck († 1829), un catolic francez, a dezvoltat prima teorie a evoluţiei, incluzând noţiunea transmutării speciilor şi un arbore genealogic. Călugărul augustinian Gregor Mendel († 1884) a pus bazele ştiinţei geneticii, pornind de la un studiu meticulos asupra transmiterii caracteristicilor la mii de plante de mazăre.

3. Filosofia şi teologia

Catolicismul consideră filosofia ca fiind intrinsec bună şi este în mare măsură responsabil pentru punerea bazelor teologiei – aplicarea raţiunii la ceea ce a fost revelat în mod supranatural. Printre filosofii catolici importanţi se numără Sf. Augustin († 430), Sf. Toma d’Aquino († 1274), Sf. Anselm († 1109), Fericitul Duns Scotus († 1308), Suarez († 1617) şi Blaise Pascal († 1662). Între figurile recente se numără Sf. Edith Stein († 1942), Elizabeth Anscombe († 2001) şi Alasdair MacIntyre. Bazându-se pe faptul că Dumnezeu este un Dumnezeu al raţiunii şi al iubirii, catolicii au apărat caracterul ireductibil al persoanei umane la materie, principiul conform căruia fiinţele create pot fi cauza acţiunilor proprii, liberul arbitru, rolul virtuţilor pentru atingerea fericirii, binele şi răul obiective, legea naturală şi principiul non-contradicţiei. Aceste principii au avut o influenţă incomensurabilă asupra vieţii intelectuale şi a culturii.

4. Educaţia şi sistemul universitar

Probabil, cea mai importantă contribuţie a civilizaţiei catolice în domeniul educaţiei a fost dezvoltarea sistemului universitar. Printre universităţile catolice timpurii se numără Bologna (1088), Paris (1150), Oxford (1167), Salerno (1173), Vicenza (1204), Cambridge (1209), Salamanca (1218-1219), Padova (1222), Napoli (1224) şi Vercelli (1228). Pe la jumătatea secolului al XV-lea (cu mai bine de 70 de ani înaintea Reformei), în Europa existau peste 50 de universităţi.

Multe dintre aceste universităţi, printre care şi Oxford, încă mai păstrează semne ale fondării lor catolice, cum ar fi curţile pătrate, realizate după modelul aşezămintelor monahale, arhitectura gotică şi numeroase capele. Începând din secolul al VI-lea, Europa apuseană a dezvoltat ceea ce mai târziu s-au numit şcolile de gramatică, iar în secolul al XV-lea a produs presa de tipărit cu litere mobile, aducând educaţiei beneficii inestimabile.

5. Arta şi arhitectura

Credinţa în Întrupare, Cuvântul care s-a făcut Trup şi Jertfa Liturgică au fost principiile de bază ale extraordinarelor contribuţii catolice aduse artei şi arhitecturii. Printre acestea se numără: bazilicile maiestuoase din vechea Romă; lucrarea lui Giotto († 1337), care a iniţiat realismul în pictarea staţiunilor franciscane ale Căii Crucii, ce au inspirat arta tridimensională şi drama; inventarea perspectivei liniare de către Brunelleschi († 1446) şi marile opere din perioada Renaşterii. Iată câteva dintre acestea: operele Fericitului Fra Angelico († 1455), astăzi sfântul patron al artei, precum şi operele inegalabile ale lui Leonardo da Vinci († 1519), Rafael († 1520), Caravaggio († 1610), Michelangelo († 1564) şi Bernini († 1680). Multe dintre operele acestor artişti, cum ar fi bolta Capelei Sixtine, sunt considerate între cele mai importante opere de artă ale tuturor timpurilor. Cultura catolică a pus şi bazele unor genuri arhitecturale: bizantin, romanic, gotic, renascentist şi baroc. Statuia lui Isus Răscumpărătorul din Rio de Janeiro (Brazilia) şi Bazilica Sagrada Familia din Barcelona (Spania) demonstrează faptul că credinţa este în continuare o sursă de inspiraţie pentru lucrări unice de artă şi arhitectură.

6. Legea şi jurisprudenţa

Reformele Papei Grigore al VII-lea (†1085) au stimulat întocmirea legilor Bisericii şi ale statelor europene. Aplicarea ulterioară a filosofiei în lege, împreună cu lucrările importante ale unor călugări precum Graţian, din secolul al XII-lea, a dat naştere primului corp de legi complet şi sistematic, în care toate părţile interacţionează pentru a forma un întreg. Această revoluţie a condus şi la înfiinţarea şcolilor de drept, prima fiind în Bologna (1088), în urma cărora au apărut profesiile în domeniul dreptului şi concepte precum „personalitate corporatistă”, fundamentul legal al multor tipuri de organisme din zilele noastre, cum ar fi universităţile, corporaţiile şi fondurile fiduciare (care au valoare convenţională). Principii legale precum „bună-credinţă”, reciprocitatea drepturilor, egalitatea în faţa legii, drept internaţional, proces cu juraţi, habeas corpus (drept care garantează libertatea individuală şi protejează împotriva arestării arbitrare) şi obligativitatea de a demonstra încălcarea legii dincolo de orice îndoială raţională, toate sunt rodul civilizaţiei şi jurisprudenţei catolice.

7. Limbile

Locul central pe care l-a ocupat limba latină în catolicism a facilitat alfabetizarea oamenilor de rând, deoarece alfabetul este mult mai uşor de învăţat decât simbolurile scrierii chinezeşti, de exemplu. Alfabetul latin a fost răspândit de misiunile şi explorările catolice şi este astăzi cel mai utilizat sistem de scriere alfabetică din lume. Tot catolicii sunt cei care au dezvoltat şi alfabetele armean, georgian, precum şi scrierile standard, cum ar fi minuscula carolingiană (din secolul al IX-lea până în secolul al XII-lea) şi minuscula gotică (din secolul al XII-lea). Catolicismul a oferit şi cadrul cultural pentru Divina Commedia, Cantar de Mio Cid şi La Chanson de Roland, lucrări autohtone care au avut o influenţă deosebită asupra dezvoltării limbilor italiană, spaniolă şi franceză. Imnul lui Caedmon din secolul al VII-lea este, fără îndoială, cel mai vechi text scris în limba engleză veche. Valentin Hauy († 1822), fratele abatelui Hauy (preotul care a inventat cristalografia), a înfiinţat prima şcoală pentru nevăzători. Cel mai cunoscut elev al acestei şcoli, Louis Braille († 1852), a fost cel care a inventat sistemul internaţional de scriere pentru nevăzători, care astăzi îi poartă numele.

8. Muzica

Civilizaţia catolică stă la baza tradiţiei muzicale occidentale, care îşi trage seva din muzica liturgică evreiască. Cântul gregorian monofonic a apărut în secolul al VI-lea. Metodele de scriere a muzicii au determinat inventarea sistemului de notaţie muzicală (portativul), care a adus un beneficiu enorm pentru scrierea muzicii, şi a dispozitivului mnemonic ut-re-mi („do-re-mi”) al lui Guido d’Arezzo († 1003). Începând din secolul al X-lea, şcolile catedralelor au dezvoltat muzica polifonică, care s-a extins mai târziu până la 40 de voci (Thomas Tallis, Spem in Alium) şi chiar 60 de voci independente (Alessandro Striggio, Missa sopra Ecco sì beato giorno).

Printre genurile muzicale care au luat naştere în mare măsură sau în întregime din civilizaţia catolică se numără imnul, oratoriul şi opera. Compozitorul Joseph Haydn († 1809), un catolic evlavios, este cel care a trasat dezvoltarea simfoniei şi a cvartetului de coarde. Patronajul Bisericii şi formele liturgice au modelat multe dintre lucrările lui Monteverdi († 1643), Vivaldi († 1741), Mozart (†1791) şi Beethoven († 1827). Tema principală a marii Simfonii nr. 8 a lui Gustav Mahler († 1911) este străvechiul imn al Rusaliilor, Veni creator spiritus.

9. Statutul femeilor

Contrar prejudecăţilor populare, câteva femei extraordinare şi cu multă influenţă au reprezentat una dintre comorile civilizaţiei catolice. Credinţa a onorat mai multe femei sfinte, inclusiv unele declarate recent Doctori ai Bisericii, şi a educat mari călugăriţe precum Sf. Hilda († 680) (al cărei nume îl poartă un vestit colegiu din Oxford) şi Fericita Hildegard von Bingen († 1179), stareţă şi erudită. Împărăteasa Matilda († 1167), Eleanor d’Aquitaine († 1204) şi prima regină a Angliei, Mary Tudor († 1558), sunt câteva dintre femeile catolice deschizătoare de drumuri în domeniul politicii.

Tot în civilizaţia catolică au apărut multe dintre primele femei care au devenit oameni de ştiinţă şi profesoare: Trotula din Salerno, în secolul al XI-lea, Dorotea Bucca († 1436), profesoară la catedra de medicină a Universităţii din Bologna, Elena Lucrezia Piscopia († 1684), prima femeie care a primit titlul de doctor în filosofie (1678), şi Maria Agnesi († 1799), prima femeie care a ajuns profesoară de matematică, fiind numită de către Papa Benedict al XIV-lea, în anul 1750.

autor: pr. Andrew Pinsent
traducere: Renata Oana
sursa: Catholic Herald,
LUMEA CATHOLICA, 05/2011

http://www.ziuadecj.ro/eveniment/ce-a-oferit-lumii-biserica-catolica–73338.html

BBC discriminează creştinismul


Spectatorii postului BBC consideră că religia creştină este discriminată în programele postului TV, religiile minoritare fiind tratate preferenţial. Concluzia reiese dintr-un sondaj realizat chiar de BBC.

BBC religie

Mulţi dintre cei intervievaţi percep BBC-ul ca fiind anti-creştin şi că, prin urmare, prezintă distorsionat această religie, conform christianpost.com.

„Creştinii sunt menţionaţi în mod special ca fiind rău trataţi, în timp ce multe dintre minorităţile religioase sunt reprezentate mai bine, în ciuda faptului că religia creştină este cea mai răspândită religie din Marea Britanie”, se precizează în raportul final.

Creştinii sunt prezentaţi prin „stereotipuri defavorabile”, ca „bigoţi” şi „neputincioşi”.

 „Ca membru al religiei creştine, consider că reprezentarea creştinismului de către BBC este, în special, incorectă”, a declarat unul dintre participanţii la sondaj. Alţii au atras atenţia că în filmele şi serialele de la BBC creştinii sunt portretizaţi adeseori ca nişte persoane cu gândire îngustă.

 La sondajul realizat de BBC au participat 4.500 de persoane.

 (Foto: www2.tv-ark.org.uk)

http://www.semneletimpului.ro

17 Piramide descoperite in Egipt de un staletit NASA


Sarah Parcak si descoperirea a 17 piramide prin satelitul NASA - arheologie 2011O adevărată comoară arheologică, de aproximativ 17 piramide şi mii de morminte şi case din Egiptul antic au fost descoperite de arheologul american Sarah Parcak, prin folosirea revoluţionarelor imagini prin satelit, puse la dispozitie de NASA, informeaza LONews – un serviciu al Agentiei de Stiri Lacasuri Ortodoxe.

Săpăturile au confirmat deja prezenţa unora dintre aceste relicve, inclusiv existenţa a două piramide, conform dezvăluirilor legate de aceste lucrări, făcute ieri, 25 mai 2011, de BBC, care a finanţat excavările.


Arheologul american Sarah Parcak şi echipa sa din Universitatea Alabamei, pioniera în arheologia aşa-zis spaţială, este cunoscuta pentru săpăturile efectuate pe durata unui întreg an, prin utilizarea imaginilor din satelit pe sit-urile necropolei din Saqqara şi Tanis, în nord-estul Egiptului.

Satelitul NASA orbitează la o altitudine de 700 de km şi a produs o multitudine de imagini de înaltă definiţie, şi în infraroşu.

Puterea camerelor sale a permis distingerea unor obiecte cu mai puţin de un metru diametru, pe teren. Imaginile în infraroşu produse astfel arată forma caselor, a mormintelor şi templelor.

Această descoperire, care schimbă graniţele arheologiei tradiţionale, a fost „o validare reală a tehnologiei”, a declarat Sarah Parcak, informeaza LONews.

http://www.stiri.lacasuriortodoxe.ro

Tony Blair despre convertirea sa la catolicism


Tony BlairCu ocazia vizitei papale în Marea Britanie, Tony Blair a vorbit pentru prima dată despre convertirea sa la Biserica Catolică, într-un interviu pentru radio BBC. Acest interviu a apărut în revista austriacă Kirche In. Chiar dacă materialul în sine este mai vechi, astăzi a apărut în traducerea pr. Iosif Mareş, paroh de Vestenthal (Vestenthal.net). Sunt doar câteva fragmente din interviul originar.

– L-aţi întâlnit pe Papă. Ce impresie v-a făcut!

– Este o persoană foarte prietenoasă şi inteligenţă. Nivelul său de inteligenţă ne face să credem că ar fi rece şi distanţat. Însă eu l-am găsit ca fiind foarte călduros şi inimos. Un mare gânditor, dar şi o persoană simplă, care iradiază multă omenie. Cred că s-a putut vedea acest lucru în cursul vizitei sale.

– Trecerea dvs. la Biserica Catolică acum doi ani a dat naştere a dat naştere la multe discuţii. De ce aţi făcut acest pas?

– A fost ca o întoarcere acasă. Conştientizam faptul că Biserica Catolică este o instituţie universală prezentă în toate ţările. Şi ea este religia soţiei şi copiilor mei. Trecând la religia catolică, respectul meu faţă de Biserica Anglicană nu s-a micşorat. Această problemă mă priveşte numai pe mine. De altfel, sunt un promotor al unirii tuturor confesiunilor creştine şi al dialogului cu celelalte comunităţi ecleziale.

– De ce aţi schimbat confesiunea creştină înainte de retragerea din funcţia de prim-ministru?

– Hotărârea fusese luată cu mult înainte. Dacă m-aş fi convertit înainte, în timpul cât eram prim-ministru, m-ar fi atacat foarte mult mass-media. Pe atunci aveam destule probleme.

– Aţi fost educat religios?

– Da şi nu. Mama nu era o anglicană prea practicantă, iar tata era ateu. Mai târziu, în timpul studiilor de la Oxford, un profesor deosebit m-a adus aproape de credinţa. El m-a convins că credinţa şi raţiunea nu pot fi contrare. Mi-era dor de credinţă şi învăţătorul meu m-a ajutat în această privinţă.

– Purtătorul dvs. de cuvânt a spus odată că în Downing Street despre Dumnezeu nu se vorbeşte deloc. Dvs. aţi afirmat mai târziu că v-ar fi declarat nebun dacă lumea ar fi ştiut că vă rugaţi şi că cereţi ajutorul Creatorului.

– Această este o problemă a culturii noastre europene. Dacă Obama încheie discursul sau prin cuvintele: “Binecuvântează, Doamne, America!”, nu se miră nimeni. Dacă aş fi spus: “Doamne, binecuvântează Anglia!”, toţi ar fi spus că aşa ceva nu se poate face. M-ar fi crezut drept adept al teocraţiei.

– Credinţa v-a schimbat felul de a face politică?

– Am dobândit mai mult curaj în diferite situaţii Nu m-am aşezat într-un colţ şi nu l-am întrebat pe Dumnezeu dacă primesc răsplată cea mai mică. Credinţa nu ajută dacă o hotărâre este corectă. Dar ea îţi da puterea necesară pentru hotărâre.

– Chiar şi atunci când e vorba de a duce un război cu mii de morţi?

– Aici e hotărârea foarte grea. Dar şi împotrivă războiului, când, de exemplu, în Bosnia sau Ruanda pot muri mii de oameni.

– Vă rugaţi des?

– Mă rog şi citesc Biblia. Chiar şi Coranul. Chiar şi ieri. Mă ajută să înţeleg că toate confesiunile au ceva comun. Secolul XX a fost secolul conflictelor ideologice. Secolul XXI va fi dominat de conflicte religioase. Noi le putem împiedică dacă ducem un dialog şi dacă ne cunoaştem reciproc. Chiar şi vizita Papei a fost foarte folositoare.

catholica.ro

%d blogeri au apreciat asta: