Maxima zilei – 8 martie 2016
Nu în mâna oamenilor stă cumpăna judecății, ci în mâna lui Dumnezeu.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 574.
Partajează asta:
Maxima zilei – 7 martie 2016
Se vorbește despre focul gheenei ca de un lucru cu o existență reală; nu încerc a pătrunde taina aceasta de care mă tem, dar mă gândesc că dacă ar fi cu adevărat așa, păcătoșii cu drept cuvânt s-ar bucura, căci suferința pe care ar încerca-o cu simțurile i-ar face să uite, fie măcar pentru o clipă, suferința morală, care este cu mult mai înfricoșătoare. Și de această din urmă suferință nu pot fi izbăviți, căci ea se află chiar înlăuntrul lor, nicidecum în afară.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 553.
Partajează asta:
Maxima zilei – 6 martie 2016
„Ce este iadul?” Și cuget în sinea mea: „E suferința de a nu mai putea să iubești”.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 552.
Partajează asta:
Maxima zilei – 5 martie 2016
Când rămâi singur, roagă-te lui Dumnezeu.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 551.
Partajează asta:
Maxima zilei – 4 martie 2016
Nu te înfricoșa de cei puternici, nici de cei mari, fii înțelept și grijește de păstrează un un chip cuviincios.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 551.
Partajează asta:
Maxima zilei – 28 februarie 2016
Cel fără prihană moare, dar lumina lui arde mai departe.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 551.
Partajează asta:
Maxima zilei – 27 februarie 2016
Neclintit fii în credința ta până la capăt, crede chiar dacă toți oamenii de pe pământ s-ar fi lepădat de credință și numai tu, unul, ai păstra candela nestinsă, aducând prinos și dând laudă lui Dumnezeu.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 550.
Partajează asta:
Maxima zilei – 26 februarie 2016
Trăind în veac orbecăim prin întuneric, și de n-am avea în fața noastră luminosul chip al lui Hristos, ne-am pierde cu toții, așa cum s-a întâmplat cu seminția dinainte de potop.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 548.
Partajează asta:
Maxima zilei – 24 februarie 2016
Multe din cele mai năstrușnice simțăminte și imbolduri ale firii noastre nu le putem pricepe aici, pe pământ; nu te lăsa uluit de ispită, nici nu-ți închipui cumva că pe temeiul acesta te-ai putea dezvinovăți; judecătorul ceresc nu-ți va cere să dai socoteală pentru ceea ce mintea ta nu s-a învrednicit să priceapă, ci pentru ceea ce era pe înțelesul tău. Și ai să te încredințezi că așa este când ai să te înfățișezi la scaunul judecății, pentru că atunci ai să le vezi pe toate așa cum sunt și n-ai să mai poți tăgădui nimic.
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 548
Partajează asta:
Maxima zilei – 16 februarie 2016
Prieteni dragi, rugați-vă Domnului să vă blagoslovească (binecuvânteze) dăruindu-vă bucuria.
Bucurați-vă ca niște copii, ca păsările văzduhului. Să nu vă înspăimânte ticăloșia oamenilor, nici să nu vă gândiți că v-ar putea zătnici în ostenelile voastre, zădărnicindu-vă truda. Să nu ziceți: „Vajnic este păcatul, aprigă ticăloșia și plină de vârtoșie răutatea ce ne înconjoară când noi suntem singuri și slabi. Răutatea lumii se va ridica stavilă în calea străduințelor noastre, osteneala și toată fapta bună nu vor fi de nici un folos”. Nu lăsați să biruie deznădejdea, feții mei !
F. M. Dostoievski, Frații Karamazov, vol. I, p. 547.
Istorie Evanghelica 