Arhive etichetă: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER)

Call for papers: History of Communism in Europe, new series, vol. III/2012


The forthcoming issue of History of Communism in Europe will focus on the topic of Communism, Nationalism and State Building in Post-War Europe. The emergence of communism as praxis after the Second World War overlapped with the need of certain nations to reinforce their claim for statehood. This gave rise to a series of historical phenomena that reshaped post-war Europe. In this context, any research on these transformations must address a series of questions: What is the role of national ideology in postwar state formation? How do various ideologies (e.g. communism and nationalism) interact in the complex processes presupposed by state building? Is there a pattern of state formation in communist Europe in comparison with Western Europe or elsewhere? If so, which were the short and long term consequences of it within a post-conflict landscape? Which narratives of identity were employed as post-1945 Europe took shape? Which were the incumbent tensions as a Soviet bloc of socialist nations came about? Nevertheless, the main issue to be addressed remains that of the differences that appeared from 1945 onwards between the institutionalization of communist polities on the basis of national communities and the consolidation of a supposedly unitary camp of Marxist-Leninist regimes. Moreover, at the end of the day, the legacies of the second half of the twentieth century could be better explained if analyzed from the point of view of the tribulations of nationalizing nation-states (to use Rogers Brubaker’s coinage) across the East and West divide.

    The next issue of History of Communism in Europe welcomes original contributions that discuss and engage such general issues apparent from the interplay of communism and nationalism in the context of state-building. Ideally, the authors should address the topics in question from a comparative viewpoint. The editors encourage young scholars, in particular, to make use of historical, cultural, and political information recently available with the gradual opening of the archives in Romania, Hungary, Czech Republic, Slovakia, Bulgaria, Poland, former GDR or various states of the former Yugoslavia and the USSR.
Senior scholars, junior researchers and PhD students are invited to submit their proposals on one of the following topics:
  • Internationalism vs. Nationalism
  • Sovietization and Empire Building in Eastern Europe
  • Socialist Nations and Contemporary Theories of Nationalism
  • Socialist Patriotism and Soviet Hegemony
  • Nation Building in Post-war Europe
  • Cultural Transfers
  • Politics of Homogenization
  • Narratives of Identity in Literature, Science, and the Arts
  • Ethnic Minorities, Self-determination, and Socialist States
  • Myths of Origins: Continuities Beyond 1945
  • Communist Constitutions
  • Modernity, nationalism and communism
The contributors are kindly asked to write abstracts that do not exceed 500 words. Deadline: April 1st, 2012.
You may submit your proposals at: office@iiccr.ro ormarius.stan@iiccr.ro
Selected authors will be notified by April 15th. The deadline for the final draft of the paper is June 1st, 2012.

Drepturile omului în istoria recentă a României


Pentru detalii: http://cosmin-budeanca.blogspot.com/

Memoria Holocaustului şi Memoria Gulagului – Atelier ştiinţific franco-român


Mai multe detalii pe http://cosmin-budeanca.blogspot.com

Conferinţa „Gulagul. Ce ştim acum”


http://cosmin-budeanca.blogspot.com

Schimbare in conducerea IICCMER: Istoricul Cristian Vasile este noul director stiintific


Începând cu 15 septembrie 2011, printr-un acord stabilit cu Preşedintele Consiliului Ştiinţific al IICCMER, Prof. Vladimir Tismăneanu, Dr. Mihail Neamţu se retrage din activitatea executivă a Institutului. Motivaţia implică raţiuni de ordin personal, dl. Neamţu urmând să păstreze o relaţie de consecventă colegialitate şi parteneriat profesional cu personalul IICCMER.

Mihail Neamțu

Funcţia de Director Ştiinţific va fi preluată de Dr. Cristian Vasile (cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”). Numirea d-lui Vasile a fost făcută în conformitate cu HG Nr. 134 din 23 februarie 2010.

Cristian Vasile

Preşedintele Consiliului Ştiinţific şi Comitetul Director al IICCMER îi mulţumesc d-lui Mihail Neamţu pentru activitatea remarcabilă depusă în perioada 1 martie 2010-15 septembrie 2011 şi îi urează bun-venit d-lui Cristian Vasile – apreciat istoric, cunoscut publicului larg pentru volumele sale şi activitatea de cercetare în domeniul istoriei comunismului românesc.

Semnează  în numele conducerii IICCMER,
Prof. Ioan Stanomir
Preşedinte Executiv

Sursa: http://www.crimelecomunismului.ro/

Arhiva privată a familiei Monica Lovinescu-Virgil Ierunca donată la IICCMER


Documentele şi manuscrisele din arhiva privată a familiei Monica Lovinescu-Virgil Ierunca au fost donate de Fundaţia Humanitas Aqua Forte către IICCMER. Primirea lor a avut loc pe 6 septembrie 2011 la sediul Fundaţiei, unde documentele au fost predate Directorului Departamentului Exil şi Minorităţi al IICCMER, Dna Damiana Oţoiu, de către reprezentantul Fundaţiei, Dnul Cătălin Cioabă. Documentele vor constitui fondul arhivistic „Monica Lovinescu – Virgil Ierunca”, o colecţie extrem de importantă, ce va fi adăugată consistentei arhive a exilului românesc pe care IICCMER o deţine deja.
Fondul arhivistic „Monica Lovinescu-Virgil Ierunca” va fi pus la dispoziţia tuturor cercetătorilor interesaţi începând cu 15 septembrie 2011, la sediul IICCMER. La aceeaşi dată va începe procesul de digitalizare a documentelor şi manuscriselor colecţiei. Întrucât mai multe persoane vor lucra simultan la proiectul de digitalizare, cercetătorii interesaţi vor putea accesa colecţia în format electronic în cel mai scurt timp.
      Mai multe detalii pe site-ul IICCMER.

Cum va arăta Muzeul Comunismului din România


Acum o săptămână, PDL a anunţat că se va înfiinţa Muzeul Comunismului lângă Parcul Carol, în Hala Filaret.

Pentru asta vor intra în reorganizare administrativă  Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), condus de Vladimir Tismăneanu, şi Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD), înfiinţat de Ion Iliescu.

Astfel va apărea o singură instituţie de cercetare, ataşată muzeului. Ion Iliescu a reacţionat la această iniţiativă acuzândcă este vorba despre o „ticăloşie ordinară”, care nu urmăreşte altceva decât să desfiinţeze Institutul Revoluţiei Române. Într-un interviu RL, Vladimir Tismăneanu a explicat cum o să arate Muzeul Comunismului şi cum se va înţelege cu viitorii lui colegi, pe care îi numeşte „comunişti luminaţi”.

De ce se înfiinţează abia acum?

V.T.: Muzeul este  prioritate. Este incredibil că au trecut 22 de ani fără un astfel de muzeu. În decembrie 2006, una dintre propunerile Comisiei Prezidenţiale era înfiinţarea unui muzeu naţional al comunismului. Această propunere a fost asumată de preşedinte.

Nu credeam atunci că va fi atât de dificilă crearea acestuia, întâmpinarea atâtor piedici: birocraţie şi absenţa iniţiativei politice. Peste 50% din români sunt în favoarea acestui muzeu, conform sondajelor de la finele anului 2010. Există şi sprijin exterior, de la Bruxelles la Washington.

De ce este nevoie de acest muzeu?

V.T.: Memoria este un organism viu şi are nevoie de hrană – altfel se atrofiază. Un muzeu de acest gen nu trebuie să fie doar o colecţie de exponate împietrite, ci o experienţă vie care să meargă mână în mână cu investigarea crimelor comunismului.

Sunt muzee în toate ţările ex-comuniste. Care va fi abordarea celui românesc?

V.T.: Noi vrem să demonstrăm că a fost o dictatură globală. Tânărul care va vizita muzeul trebuie să înţeleagă de ce-ul acestei dictaturi – nu era o dictatură ca oricare alta, ci una care dorea să creeze Omul Nou, să schimbe sistemul de gândire umană.

Balticii au muzeele experienţei totalitare.

La Budaesta e Casa Terorii, centrată pe teoare şi represiune. Fără să diminuăm dimensiunea de represiune, vrem să arătăm ce era Partidul.

În Polonia nu există încă un muzeu naţional, ei au mai multe muzee locale. Nu mi se pare o idee rea nici aceasta.

Ce expoziţii vor fi? 

V.T.: Anual se vor face expoziţii, timp de 5 ani, după care se va stabili o colecţie permanentă.

Prima expoziţie va avea tematica „Omul Nou – construct al socialismului”. Vor urma: colectivizarea, geografia represiunii şi organizaţiile de masă (precum UTC). Ideea e să fie un muzeu dinamic, apropiat de modelul Tate din Marea Britanie: o hală artistică.

Se cunosc deja exponatele? 

V.T.: Da, însăşi arhitectura muzeului a fost realizată pornind de la obiectele care vor fi expuse. Există un catalog întreg cu exponate pentru prima colecţie, alcătuit de curatori care, din 2009, au cercetat muzeele din Bucureşti, Iaşi, Cluj – au făcut fotografii obiectelor din depozite şi arhive. La intrare s-ar putea să apară o murală cu Lenin care întâmpina Armata Roşie la intrarea în Bucureşti. Vor fi şi videoproiecţii, ale unor artişti contemporani români.

De ce Hala Filaret?

V.T.: Bucureştiul, în pofida aparenţelor, nu are multe spaţii potrivite pentru un astfel de muzeu. Hala Filaret întruneşte numeroasele condiţii necesare: localizare, temperatură, spaţiu şi alte detalii. Problemele vor fi cauzate de faptul că este unul dintre terenurile cele mai dorite din Bucureşti, aflat în prezent în proprietatea Ministerului Economiei.

De ce nu Palatul Parlamentului?

V.T.: S-a discutat şi această versiune, dar sălile care ne-au fost puse la dispoziţie nu puteau acomoda tipul de muzeu pe care îl dorim. Erau fie probleme de spaţiu, fie de umiditate sau temperatură. Plus că Palatul Parlamentului este el însuşi un exponat, iar exponatul şi muzeul nu pot fi unul şi acelaşi.

Se poate face muzeul în plină criză economică?

V.T.: Criza s-a atenuat, iar costurile muzeului nu mi  se par mari, mai ales dacă se va recurge la strângere de fonduri. Există totodată fonduri europene care pot fi folosite în această direcţie.

A existat la un moment dat iniţiativa unui regretat om de ştiinţă, Claudiu Matasa, fost deţinut politic, consul onorific al României în Florida. El a dorit să doneze 100.000 dolari pentru înfiinţarea unui muzeu, în jurul anului 2005, dar nu a avut cui.

Cum aşa?

V.T.: Suma a fost oferită Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, condus de Marius Oprea la acel moment. Fiindcă nu exista o structură instituţională potrivită, Institutul nu putea primi banii. Astfel, Claudiu Matasa a plecat pe lumea cealaltă mâhnit că a oferit o sumă şi nu a avut cine să o primească.

http://www.romanialibera.ro/

Continuarea aici

Workshop: Revoluţia arhivelor. Accesul la sursele istoriei recente


Accesul la documentele care privesc istoria recentă a fost şi, din multe puncte de vedere, a rămas o problemă şi astăzi. Statul român a condamnat simbolic, prin intermediul a două comisii prezidenţiale, participarea la Holocaust şi respectiv dictatura comunistă, dar în termeni practici mai sunt multe de făcut pentru ca trecutul dictaturilor să fie cunoscut în profunzime.
Legislaţia şi reglementările interne restrictive, orientate adeseori spre secretomanie, perpetuarea până astăzi a unor practici instituţionale din perioada comunistă, problemele financiare şi logistice ale instituţiilor care gestionează arhive constituie tot atâtea impedimente în calea cercetătorilor care studiază aspectele sensibile ale istoriei secolului XX. În unele instituţii, regimul de acces la documente s-a îmbunătăţit, dar există şi cazuri în care, paradoxal, s-au înregistrat regrese tocmai în anii din urmă. „Revoluţia arhivelor” după standarde moderne este abia la început.
Pornind de la sesizările cercetătorilor din arhive, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Arhivele Naţionale ale României au luat iniţiativa organizării unei dezbateri privind situaţia actuală a accesului la documente. La acest workshop vor participa:
Dorin Dobrincu (directorul Arhivelor Naţionale ale României)
Dragoş Petrescu (preşedintele Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii)
Stelian Obiziuc (directorul Arhivei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe)
Luminiţa Giurgiu (expert în cadrul Serviciului Istoric al Armatei)
Adrian Cioflâncă (director de departament în cadrul IICCMER).
IICCMER îşi propune ca această dezbatere să se soldeze cu un număr de recomandări publice pentru liberalizarea regimului de acces în arhive.
      Workshop-ul va avea loc marţi, 24 mai, ora 11.00, la sediul IICCMER, Str. Alecu Russo, nr. 13-19, et. 5, ap. 11, Bucuresti, sector 2.

The Other Romania. Cold War Broadcasting


The Other Romania. Cold War Broadcasting

Miercuri, 27 aprilie 2011, ora 11.00, va avea loc, la sediul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, o dubla lansare de carte (Cold War Broadcasting: Impact on the Soviet Union and Eastern Europe: A Collection of Studies and Documents, CEU Press, 2010; Radio Free Europe and Radio Liberty: The CIA Years and Beyond, Stanford University Press, 2010), cu participarea editorului/ autorului, dl. A. Ross Johnson, fostul director al postului de radio Europa Libera, research fellow & adviser to the RFE/RL Archive Project at the Hoover Institution, Stanford University.
Lansarea de carte va fi urmata de o masa rotunda, moderata de Damiana Otoiu, director al Departamentului exil si minoritati, IICCMER, la care vor participa: dl. A. Ross Johnson, Hoover Institution; dl. Mihnea Berindei, cercetator CNRS si membru al Consiliului stiintific al IICCMER; dl. Dorin Dobrincu, director al Arhivelor Nationale ale Romaniei si dl. Stephen Ruken, secretar

Radio Free Europe

adjunct al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Sursa: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).