Arhive etichetă: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER)

Simpozionul Internațional de la Făgăraș – Sâmbăta de Sus: Opoziție și solidaritate în comunism. Ediția a XI – a, 1-4 Septembrie 2016


În perioada 1-4 septembrie 2016 la Academia „Brâncoveanu” Sâmbăta de Sus se desfășoară cea de-a XI-a ediție a Simpozionului Internațional de la Făgăraș – Sâmbăta de Sus. Din cele 11 ediții am participat la 7 (2009-2015) și particip la cea de-a opta (2016).

Simpozionul reuneşte cadre universitare, cercetători şi doctoranzi de la universităţi şi institute de cercetare din ţară şi străinătate şi se va desfăşura pe patru secţiuni:

1. Opoziţie şi solidaritate în comunism
2. Opoziţie şi solidaritate în comunism – Culte religioase

3. Opoziţie şi solidaritate în comunism – Identităţi etnice şi culturale
4. Opoziţie şi solidaritate în comunism – Emigraţia şi exilul

http://www.iiccr.ro/xi-editie-simpozionului-de-la-fagaras-va-avea-loc-intre-1-4-septembrie

Vineri, 2 septembrie 2016, în cadrul secțiunii Culte religioase voi prezenta două comunicări :

16:40 – 17:00 Marius SILVEȘAN, Institutul Teologic Baptist din București, Bogdan Emanuel RĂDUȚ, Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România:Prietenie și solidaritate în apărarea libertății religioase în comunism: Iosif Țon și Silviu Cioată

17:00 – 17:20 Marius SILVEȘAN, Institutul Teologic Baptist din București: Adaptare și tactici de supraviețuire în comunism a credincioșilor baptiști din România

Prin intermediul comunicării ”Adaptare și tactici de supraviețuire în comunism a credincioșilor baptiști din România” voi face referire la acțiuni de opoziție și solidaritate în comunism a credincioșilor baptiști, singuri sau în colaborare cu alți credincioși evanghelici. În cel de-al doilea caz mă refer la două acțiuni importante : Memoriul Cultele neoprotestante și drepturile omului din aprilie 1977 (Scrisoarea celor șase evanghelici) și acțiunile Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (ALRC) din aprilie 1978.

Materialul celei de-a doua comunicări ”Prietenie și solidaritate în apărarea libertății religioase în comunism: Iosif Țon și Silviu Cioată” este realizat împreună cu Bogdan Emanuel Răduţ, istoric în cadrul Uniunii Bisericilor Creștine după Evanghelie din România, si vizeaza relația dintre Iosif Țon și Silviu Cioată urmărind să evidențieze acțiunile individuale și colective în vederea apărării libertății religioase.

*

Lucrările simpozionului vor fi susținute în sălile Academiei „Brâncoveanu”  (Sâmbăta de Sus, jud. Brașov). La deschiderea oficială de vineri, 2 septembrie, ora 9.30, vor participa, alături de organizatori și oficialitățile locale, Radu Preda (președintele executiv IICCMER) și Octav Bjoza (președintele AFDPR). Intrarea este liberă.

Organizatorii evenimentului sunt: Fundaţia Culturală „Negru Vodă” Făgăraş, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Muzeul Rezistenţei Anticomuniste Făgăraş, Universitatea Transilvania din Braşov, Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” şi Academia „Brâncoveanu” Sâmbăta de Sus.

Femei în comunism – Biblioteca Națională a României (3.03.2016)


image

https://www.facebook.com/events

Marius Silveșan, „Identitatea baptistă și comunismul în România” în volumul Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism, Polirom, Iași, 2015


La Editura Polirom din Iași a apărut de curând volumul Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism avându-i ca și coordonatori pe Cosmin Budeancă și Florentin Olteanu. Îmi exprim și pe această cale gratitudinea pentru munca depusă și interesul arătat în direcția pregătirii simpozionului și a editării acestui volum către toți cei implicați.

Volumul „Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism, care reunește lucrările prezentate la ediția a IX-a a simpozionului internațional de la Făgăraș – Sâmbăta de Sus, derulat între 9-12 iulie 2014 a apărut la Editura Polirom sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și a Memorialului Rezistentei Anticomuniste „Ţara Făgăraşului”.
În cadrul acestui volum, al cărui cuprins poate fi consultat integral AICI, se găsește și un studiu realizat de subsemnatul, studiu ce poartă titlul
„Identitatea baptistă și comunismul în România” (pp. 386-402)

Prin intermediul acestui studiu ne propunem să abordăm interacțiunea dintre baptiști și comunismul din România. Avem în vedere modul în care baptiști își definesc identitatea, dar și modul în care aceasta a fost percepută de către comunism ca sistem ideologic, dar și de către reprezentanții comunismului românesc.
Pentru abordarea acestor subiecte prezentăm în partea de început informații despre originea baptiștilor având în vedere rădăcinile și crezurile acestora. Pornind de aici avem în vedere aspecte care privesc modul în care baptiștii își definesc identitatea precum și de valorile pe care le promovează. Interacțiunea baptiștilor cu comunismul în România este tratată prin prisma valorilor baptiste și valorilor comuniste, evidențiind faptul că aveau valori divergente, dar și valori comune cu un mod diferit de transpunere a acestora în viața comunității. Am considerăm, de asemenea, relevant să prezentăm modul în care erau percepuți baptiștii de către comunism din punct de vedere ideologic, cât și practic, referindu-ne în acest ultim caz la modul în care era înțeles baptismul ca doctrină religioasă, precum și credincioșii baptiști de către cei care transpuneau în practică ideologia comunistă.

Identități sociale, politice și religioase în comunism (coperta 1)

Universitatea de Vară Râmnicu Sărat – Închisoarea tăcerii, o experienţă în comunism – Ediţia a IX-a, 21-29 august 2015


Universitatea de vară Râmnicu Sărat 2015

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer, deschide aplicaţiile pentru cea de-a noua ediţie a Universităţii de Vară Râmnicu Sărat, care se va desfăşura în perioada 21-29 August 2015, sub motto-ul Închisoarea tăcerii, o experienţă în comunism.
Universitatea de Vară Râmnicu Sărat este prima de acest fel din România destinată studierii sistemului represiv comunist. Sub titlul „Închisoarea tăcerii, o experienţă în comunism”, cea de-a noua ediţie îşi propune să analizeze modalităţile de rememorare sub raport istoric şi biografic a perioadei 1945-1989. Studenţii participanţi sunt invitaţi să afle şi să dezbată diferite aspecte ideologice, sociale şi politice ale comunismului. Efectele acestei perioade fiind încă resimţite la nivelul societăţii româneşti, o mai bună cunoaştere a trecutului recent poate ajuta la aprofundarea înţelegerii realităţilor prezente. Studenţii vor avea oportunitatea de a participa la dezbateri şi de a asista la prezentări pe diferite teme din perioada comunistă, susţinute de reprezentanţi ai IICCMER, experţi străini, istorici şi cercetători în domeniul comunismului şi post-comunismului românesc şi est-european.

Grupul ţintă al proiectului îl reprezintă studenţii cu vârste cuprinse între 19 şi 27 de ani din ciclurile licenţial, masteral sau doctoral de la facultăţile de istorie, filosofie, ştiinţe politice, sociologie, jurnalism, litere, drept, teologie din Universităţile din România şi Republica Moldova. Cei 18 participanţi vor fi selectaţi pe baza formularului de înscriere. Acesta va fi trimis pe adresa IICCMER, str. Alecu Russo, nr. 13-19, et. 5, ap. 11, Sector 2, Bucureşti sau launiversitatea@iiccmer.ro, aplicaţiile urmând să fie evaluate de un juriu format din experţi ai IICCMER. Candidaţii admişi vor primi ulterior informaţii suplimentare. Sunt excluse contestaţiile. Costurile de cazare, masă şi transport sunt acoperite de organizatori.

pdf descarcă fişă de înscriere (Word)

http://www.iiccr.ro/index.html?lang=ro&section=presa%2Fcomunicate%2Funiversitatea-de-vara-ramnicu-sarat

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCEMER): Concurs de Manuscrise 2015


Siglă IICCEMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului)
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează un concurs de manuscrise, pentru toți cercetătorii și universitarii interesați de istoria perioadei 23 august 1944 – 22 decembrie 1989.

Manuscrisele trimise pot fi atât de tip volum de autor/ volum colectiv, cât şi volume de memorii, jurnale, interviuri sau de corespondenţă, pe un subiect conex obiectivelor de cercetare ale IICCMER.

În urma procesului de jurizare, vor fi alese trei manuscrise câştigătoare, care vor fi publicate sub egida IICCMER la una dintre editurile partenere, costurile urmând a fi suportate de către Institut.

Mai multe detalii legate de criteriile de eligibilitate şi dosarul de concurs sunt disponibile în Regulamentul concursului.

Termenul limită de depunere a dosarului este 17.08.2015, iar rezultatele selecţiei vor fi anunţate pe 10.09.2015.

Pentru mai multe detalii, ne puteţi contacta pe adresa alin.muresan@iiccmer.ro sau la telefon  +40 21 316 7565 / +40 21 316 7557.

Regulament concurs
pdf descarcă document (PDF)

 

Conferința „Arhivele comunismului – între discurs și realitate”, București, 23 august 2013


Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc organizează în data de 23 august 2013, la București, conferința cu titlul „Arhivele comunismului – între discurs și realitate”. Aceasta se desfășoară la sediul Institutului, str. Alecu Russo nr. 13-19, et. 5, ap. 11. sector 2, începând cu ora 9.00. Conferința va fi deschisă de președintele Consiliului Științific al IICCMER, domnul Dinu Zamfirescu.

Afiș Conferință Arhivele Comunismului 2013„Arestarea” memoriei și controlul ei a fost o caracteristică esențială a statului comunist. În acest scop, regimurile comuniste au limitat constant accesul la arhive și documente, prezentând numai versiuni alterate, distorsionate și propagandistice ale trecutului și prezentului. De cele mai multe ori, aceste practici au fost continuate și de succesoarele statelor comuniste după 1989, cum este și cazul României. De-a lungul primelor două decenii postcomuniste, accesul la arhivele P.C.R. a fost permis numai câtorva apropiați ai puterii politice. Înființarea unor instituții de investigare a memoriei comunismului în statele ex-totalitare a permis accesul și altor categorii de cercetători la aceste arhive. Și totuși, arhivele comunismului sunt încă „semi-închise”. Accesul total și fără limitări este încă o iluzie, restricționările fiind impuse de o serie de instituții sau persoane cu funcții de conducere. Până în prezent, toate discuțiile despre accesul  la documentele perioadei comuniste au fost organizate și coordonate de deținătorii acestor arhive. Organizatorii au insistat asupra „succeselor” realizate în ultimii ani, fără a prezenta restricțiile și piedicile întâmpinate de cercetători.

Conferința „Arhivele comunismului – între discurs și realitate” se adresează în primul rândul cercetătorilor și istoricilor, categorii care militează pentru deschiderea totală a acestor arhive și instituirea unui acces neîngrădit la documentele create de structurile statului comunist.

Program conferință                                                              
pdf Descarcă document (PDF)

Rezumat comunicare Marius Silveșan, Reconstituirea istoriei baptiștilor sub comunism pe baza documentelor de arhivă. Un demers necesar.
pdf Rezumat (PDF)

Call for papers: conferința „Arhivele comunismului între discurs şi realitate”, Bucureşti, 23 august 2013


Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează în data de 23 august 2013, la sediul IICCMER, conferinţa „Arhivele comunismului între discurs şi realitate”.

„Arestarea” memoriei şi controlul ei a fost o caracteristică esenţială a statelor comuniste. În acest scop, regimurile totalitare instalate după 1945 în Europa de Est au limitat constant accesul la arhive şi documente, prezentând versiuni alterate, distorsionate şi propagandistice ale trecutului şi prezentului. Uneori, aceste practici au fost continuate după 1989 şi de succesoarele statelor comuniste, cum este şi cazul României. Mai bine de un deceniu după căderea regimului comunist, accesul la arhivele PCR a fost permis câtorva apropiaţi ai puterii politice, în mod netransparent, partizan și cu rezultate nesatisfăcătoare pentru cercetarea istorică. Înfiinţarea unor instituţii de studiere a memoriei comunismului în statele extotalitare a readus în discuţie statutul acestor documente, permiţând accesul la documente şi altor categorii de cercetători. Şi totuşi, la șapte ani după condamnarea în Parlamentul României a regimului comunist din România, arhivele comunismului sunt încă „semi-închise”.
Accesul total şi fără limitări este astăzi imposibil. Restricţionările sunt impuse de o serie de instituţii ori persoane cu prerogative decizionale. Limitarea accesului la documentele comunismului este realizată şi printr-o serie de proceduri administrative care impun cercetătorilor studierea doar a anumitor documente sau restrângerea ariilor de interes ştiinţific la anumite perioade ale regimului comunist.
Până în prezent, cele mai multe dintre dezbaterile privind accesul la documentele perioadei comuniste au fost organizate şi coordonate de deţinătorii acestor arhive. Organizatorii au insistat asupra „succeselor” din ultimii ani, fără a asuma și restricţiile ori piedicile întâmpinate de cercetători.
Conferinţa organizată de IICCMER are drept scop susținerea publică a unei dezbateri la care să participe în primul rând cei interesaţi de statutul acestor documente şi regimurile care permit consultarea lor. Evenimentul se adresează cu precădere cercetătorilor, doctoranzilor şi masteranzilor, precum și altor categorii de public care s-au confruntat în activitatea desfășurată cu dificultăți în ceea ce priveşte accesul la documentele produse în timpul regimului comunismului.
Astfel, problema arhivelor comunismului şi regimul ei după 1989 va fi discutată şi dezbătută în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în data de 23 august 2013. Dezbaterile vor urmări chestiuni de interes general și particular în problema accesului la arhive:
1.        Regimul actual de acces la arhivele comunismului;
2.        Arhivele regionale ale comunismului;
3.        Interzicerea accesului la arhivele comunismului: studii de caz;
4.        Arhivele comunismului: cazuri controversate.
Conferinţa „Arhivele comunismului între discurs şi realitate” se adresează în primul rândul cercetătorilor şi istoricilor, categorii care militează pentru deschiderea totală a acestor arhive şi instituirea unui acces neîngrădit la documentele create de structurile statului comunist.
Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită un abstract de maxim 300 de cuvinte până cel târziu la 21 iulie 2013, pe adresa de email arhivelecomunismului@iiccmer.ro.
Comunicarea rezultatelor selecției se va face în scris, până în data de 5 august 2013.
Pe durata conferinței, IICCMER va suporta cheltuielile cu cazarea, masa și transportul participanților.
Pentru orice informaţie, contactaţi organizatorii la adresa de email: arhivelecomunismului@iiccmer.ro.

IICCMER lansează un program de burse pentru tinerii doctoranzi


Începând cu anul universitar 2012-2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) lansează programul de burse doctorale, scopul fiind stimularea cercetării ştiinţifice riguroase asupra perioadei regimului comunist din România. IICCMER va pune la dispoziţia tinerilor doctoranzi un număr de cinci burse în valoare netă de 1.500 lei pe lună, acordate pe durata unui an universitar (9 luni).
Condiţii de eligibilitate
Sunt eligibili pentru bursele doctorale ale IICCMER candidaţii în vîrstă de cel mult 35 de ani la momentul aplicării, înscrişi la doctorat în anul universitar 2012-2013, în cadrul unei universităţi acreditate din România. Nu sunt eligibili angajaţii IICCMER. Selecţia proiectelor va fi realizată de un juriu alcătuit din personalităţi ale lumii academice româneşti şi internaţionale, format prin decizia preşedintelui executiv al IICCMER.
Tema tezelor de doctorat propuse de către candidaţi trebuie să se încadreze următoarelor direcţii de cercetare pe care IICCMER le dezvoltă sau le va dezvolta în perioada următoare:
1.       Bursa „Elisabeta Rizea”: Mecanismul sistemului represiv comunist şi mişcarea de rezistenţă;
2.       Bursa „Regele Mihai I”: Modul de organizare şi funcţionare a instituţiilor responsabile pentru instalarea şi perpetuarea regimului comunist,
3.       Bursa „Monica Lovinescu”: Fenomenul exilului românesc, politica externă a României în timpul regimului comunist;
4.       Bursa „Corneliu Coposu”: Viaţa cotidiană în timpul regimului comunist din România;
5.       Bursa „Doina Cornea”: Retorica şi propaganda ideologiei comuniste în domenii de impact public precum literatura, cinematografia, televiziunea, artele plastice, muzica.
    Informaţii preluate de pe site-ul IICCMER, de unde cei interesaţi pot obţine mai multe detalii.

Call for Proposals – Conferinţa naţională „Politică şi societate în «epoca Ceauşescu»” (Bucureşti, 13-14 noiembrie 2012)


Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc organizează, în perioada 13-14 noiembrie 2012, conferinţa cu titlul  „Politică şi societate în epoca Ceauşescu”.
Sunt vizate cu precădere teme privind:
 
– Schimbări politice şi sociale în România după martie 1965
 
– Structuri de partid şi de stat în perioada 1965-1989
 
– Cultură şi intelectuali
 
– Represiunea şi colaborările cu regimul comunist
 
– Metodologii de cercetare a perioadei 1965-1989
 
Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită până la data de 15 octombrie 2012: titlul comunicării, numele şi prenumele, apartenenţa instituţională şi rezumatul lucrării la adresaveronica.nanu@yahoo.com. Rezumatele nu trebuie să depăşească 400 de cuvinte (Times New Roman, 12 p, 1,5 rânduri). Propunerea va fi însoţită de un scurt curriculum vitae. Rezultatul selecţiei va fi anunţat până la data de 22 octombrie 2012.
Lucrările conferinţei se vor desfăşura în limba română. Prezentările trebuie să se încadreze în maxim 20 de minute.
Cheltuielile de transport, cazare şi masă ale participanţilor vor fi asigurate de organizatori. De asemenea, materialele conferinţei sunt oferite de organizatori.
Lucrările prezentate în cadrul conferinţei vor fi incluse într-un volum publicat la o editură prestigioasă din România.

Perceptia românilor asupra comunismului


Cel de-al patrulea sondaj de opinie privind percepţia românilor asupra comunismului, realizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi Centrul de Sondare a Opiniei Publice în noiembrie-decembrie 2011, a avut următoarele teme principale:

revoluţia din decembrie 1989,

consecinţele instaurării regimului comunist asupra minorităţilor etnice şi religioase,

restituirea proprietăţilor confiscate,

informarea prin intermediul posturilor de radio străine înainte de decembrie 1989,

influenţa trecutului comunist asupra societăţii de astăzi.

Rezultatele sondajului sunt disponibile la dreasa de mai jos:

http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/sondaj/interpretare_sondaj.pdf

Call for papers: History of Communism in Europe, new series, vol. III/2012


The forthcoming issue of History of Communism in Europe will focus on the topic of Communism, Nationalism and State Building in Post-War Europe. The emergence of communism as praxis after the Second World War overlapped with the need of certain nations to reinforce their claim for statehood. This gave rise to a series of historical phenomena that reshaped post-war Europe. In this context, any research on these transformations must address a series of questions: What is the role of national ideology in postwar state formation? How do various ideologies (e.g. communism and nationalism) interact in the complex processes presupposed by state building? Is there a pattern of state formation in communist Europe in comparison with Western Europe or elsewhere? If so, which were the short and long term consequences of it within a post-conflict landscape? Which narratives of identity were employed as post-1945 Europe took shape? Which were the incumbent tensions as a Soviet bloc of socialist nations came about? Nevertheless, the main issue to be addressed remains that of the differences that appeared from 1945 onwards between the institutionalization of communist polities on the basis of national communities and the consolidation of a supposedly unitary camp of Marxist-Leninist regimes. Moreover, at the end of the day, the legacies of the second half of the twentieth century could be better explained if analyzed from the point of view of the tribulations of nationalizing nation-states (to use Rogers Brubaker’s coinage) across the East and West divide.

    The next issue of History of Communism in Europe welcomes original contributions that discuss and engage such general issues apparent from the interplay of communism and nationalism in the context of state-building. Ideally, the authors should address the topics in question from a comparative viewpoint. The editors encourage young scholars, in particular, to make use of historical, cultural, and political information recently available with the gradual opening of the archives in Romania, Hungary, Czech Republic, Slovakia, Bulgaria, Poland, former GDR or various states of the former Yugoslavia and the USSR.
Senior scholars, junior researchers and PhD students are invited to submit their proposals on one of the following topics:
  • Internationalism vs. Nationalism
  • Sovietization and Empire Building in Eastern Europe
  • Socialist Nations and Contemporary Theories of Nationalism
  • Socialist Patriotism and Soviet Hegemony
  • Nation Building in Post-war Europe
  • Cultural Transfers
  • Politics of Homogenization
  • Narratives of Identity in Literature, Science, and the Arts
  • Ethnic Minorities, Self-determination, and Socialist States
  • Myths of Origins: Continuities Beyond 1945
  • Communist Constitutions
  • Modernity, nationalism and communism
The contributors are kindly asked to write abstracts that do not exceed 500 words. Deadline: April 1st, 2012.
You may submit your proposals at: office@iiccr.ro ormarius.stan@iiccr.ro
Selected authors will be notified by April 15th. The deadline for the final draft of the paper is June 1st, 2012.

Drepturile omului în istoria recentă a României


Pentru detalii: http://cosmin-budeanca.blogspot.com/

Memoria Holocaustului şi Memoria Gulagului – Atelier ştiinţific franco-român


Mai multe detalii pe http://cosmin-budeanca.blogspot.com

Conferinţa „Gulagul. Ce ştim acum”


http://cosmin-budeanca.blogspot.com

Schimbare in conducerea IICCMER: Istoricul Cristian Vasile este noul director stiintific


Începând cu 15 septembrie 2011, printr-un acord stabilit cu Preşedintele Consiliului Ştiinţific al IICCMER, Prof. Vladimir Tismăneanu, Dr. Mihail Neamţu se retrage din activitatea executivă a Institutului. Motivaţia implică raţiuni de ordin personal, dl. Neamţu urmând să păstreze o relaţie de consecventă colegialitate şi parteneriat profesional cu personalul IICCMER.

Mihail Neamțu

Funcţia de Director Ştiinţific va fi preluată de Dr. Cristian Vasile (cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”). Numirea d-lui Vasile a fost făcută în conformitate cu HG Nr. 134 din 23 februarie 2010.

Cristian Vasile

Preşedintele Consiliului Ştiinţific şi Comitetul Director al IICCMER îi mulţumesc d-lui Mihail Neamţu pentru activitatea remarcabilă depusă în perioada 1 martie 2010-15 septembrie 2011 şi îi urează bun-venit d-lui Cristian Vasile – apreciat istoric, cunoscut publicului larg pentru volumele sale şi activitatea de cercetare în domeniul istoriei comunismului românesc.

Semnează  în numele conducerii IICCMER,
Prof. Ioan Stanomir
Preşedinte Executiv

Sursa: http://www.crimelecomunismului.ro/

Arhiva privată a familiei Monica Lovinescu-Virgil Ierunca donată la IICCMER


Documentele şi manuscrisele din arhiva privată a familiei Monica Lovinescu-Virgil Ierunca au fost donate de Fundaţia Humanitas Aqua Forte către IICCMER. Primirea lor a avut loc pe 6 septembrie 2011 la sediul Fundaţiei, unde documentele au fost predate Directorului Departamentului Exil şi Minorităţi al IICCMER, Dna Damiana Oţoiu, de către reprezentantul Fundaţiei, Dnul Cătălin Cioabă. Documentele vor constitui fondul arhivistic „Monica Lovinescu – Virgil Ierunca”, o colecţie extrem de importantă, ce va fi adăugată consistentei arhive a exilului românesc pe care IICCMER o deţine deja.
Fondul arhivistic „Monica Lovinescu-Virgil Ierunca” va fi pus la dispoziţia tuturor cercetătorilor interesaţi începând cu 15 septembrie 2011, la sediul IICCMER. La aceeaşi dată va începe procesul de digitalizare a documentelor şi manuscriselor colecţiei. Întrucât mai multe persoane vor lucra simultan la proiectul de digitalizare, cercetătorii interesaţi vor putea accesa colecţia în format electronic în cel mai scurt timp.
      Mai multe detalii pe site-ul IICCMER.

Cum va arăta Muzeul Comunismului din România


Acum o săptămână, PDL a anunţat că se va înfiinţa Muzeul Comunismului lângă Parcul Carol, în Hala Filaret.

Pentru asta vor intra în reorganizare administrativă  Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), condus de Vladimir Tismăneanu, şi Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD), înfiinţat de Ion Iliescu.

Astfel va apărea o singură instituţie de cercetare, ataşată muzeului. Ion Iliescu a reacţionat la această iniţiativă acuzândcă este vorba despre o „ticăloşie ordinară”, care nu urmăreşte altceva decât să desfiinţeze Institutul Revoluţiei Române. Într-un interviu RL, Vladimir Tismăneanu a explicat cum o să arate Muzeul Comunismului şi cum se va înţelege cu viitorii lui colegi, pe care îi numeşte „comunişti luminaţi”.

De ce se înfiinţează abia acum?

V.T.: Muzeul este  prioritate. Este incredibil că au trecut 22 de ani fără un astfel de muzeu. În decembrie 2006, una dintre propunerile Comisiei Prezidenţiale era înfiinţarea unui muzeu naţional al comunismului. Această propunere a fost asumată de preşedinte.

Nu credeam atunci că va fi atât de dificilă crearea acestuia, întâmpinarea atâtor piedici: birocraţie şi absenţa iniţiativei politice. Peste 50% din români sunt în favoarea acestui muzeu, conform sondajelor de la finele anului 2010. Există şi sprijin exterior, de la Bruxelles la Washington.

De ce este nevoie de acest muzeu?

V.T.: Memoria este un organism viu şi are nevoie de hrană – altfel se atrofiază. Un muzeu de acest gen nu trebuie să fie doar o colecţie de exponate împietrite, ci o experienţă vie care să meargă mână în mână cu investigarea crimelor comunismului.

Sunt muzee în toate ţările ex-comuniste. Care va fi abordarea celui românesc?

V.T.: Noi vrem să demonstrăm că a fost o dictatură globală. Tânărul care va vizita muzeul trebuie să înţeleagă de ce-ul acestei dictaturi – nu era o dictatură ca oricare alta, ci una care dorea să creeze Omul Nou, să schimbe sistemul de gândire umană.

Balticii au muzeele experienţei totalitare.

La Budaesta e Casa Terorii, centrată pe teoare şi represiune. Fără să diminuăm dimensiunea de represiune, vrem să arătăm ce era Partidul.

În Polonia nu există încă un muzeu naţional, ei au mai multe muzee locale. Nu mi se pare o idee rea nici aceasta.

Ce expoziţii vor fi? 

V.T.: Anual se vor face expoziţii, timp de 5 ani, după care se va stabili o colecţie permanentă.

Prima expoziţie va avea tematica „Omul Nou – construct al socialismului”. Vor urma: colectivizarea, geografia represiunii şi organizaţiile de masă (precum UTC). Ideea e să fie un muzeu dinamic, apropiat de modelul Tate din Marea Britanie: o hală artistică.

Se cunosc deja exponatele? 

V.T.: Da, însăşi arhitectura muzeului a fost realizată pornind de la obiectele care vor fi expuse. Există un catalog întreg cu exponate pentru prima colecţie, alcătuit de curatori care, din 2009, au cercetat muzeele din Bucureşti, Iaşi, Cluj – au făcut fotografii obiectelor din depozite şi arhive. La intrare s-ar putea să apară o murală cu Lenin care întâmpina Armata Roşie la intrarea în Bucureşti. Vor fi şi videoproiecţii, ale unor artişti contemporani români.

De ce Hala Filaret?

V.T.: Bucureştiul, în pofida aparenţelor, nu are multe spaţii potrivite pentru un astfel de muzeu. Hala Filaret întruneşte numeroasele condiţii necesare: localizare, temperatură, spaţiu şi alte detalii. Problemele vor fi cauzate de faptul că este unul dintre terenurile cele mai dorite din Bucureşti, aflat în prezent în proprietatea Ministerului Economiei.

De ce nu Palatul Parlamentului?

V.T.: S-a discutat şi această versiune, dar sălile care ne-au fost puse la dispoziţie nu puteau acomoda tipul de muzeu pe care îl dorim. Erau fie probleme de spaţiu, fie de umiditate sau temperatură. Plus că Palatul Parlamentului este el însuşi un exponat, iar exponatul şi muzeul nu pot fi unul şi acelaşi.

Se poate face muzeul în plină criză economică?

V.T.: Criza s-a atenuat, iar costurile muzeului nu mi  se par mari, mai ales dacă se va recurge la strângere de fonduri. Există totodată fonduri europene care pot fi folosite în această direcţie.

A existat la un moment dat iniţiativa unui regretat om de ştiinţă, Claudiu Matasa, fost deţinut politic, consul onorific al României în Florida. El a dorit să doneze 100.000 dolari pentru înfiinţarea unui muzeu, în jurul anului 2005, dar nu a avut cui.

Cum aşa?

V.T.: Suma a fost oferită Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, condus de Marius Oprea la acel moment. Fiindcă nu exista o structură instituţională potrivită, Institutul nu putea primi banii. Astfel, Claudiu Matasa a plecat pe lumea cealaltă mâhnit că a oferit o sumă şi nu a avut cine să o primească.

http://www.romanialibera.ro/

Continuarea aici

Workshop: Revoluţia arhivelor. Accesul la sursele istoriei recente


Accesul la documentele care privesc istoria recentă a fost şi, din multe puncte de vedere, a rămas o problemă şi astăzi. Statul român a condamnat simbolic, prin intermediul a două comisii prezidenţiale, participarea la Holocaust şi respectiv dictatura comunistă, dar în termeni practici mai sunt multe de făcut pentru ca trecutul dictaturilor să fie cunoscut în profunzime.
Legislaţia şi reglementările interne restrictive, orientate adeseori spre secretomanie, perpetuarea până astăzi a unor practici instituţionale din perioada comunistă, problemele financiare şi logistice ale instituţiilor care gestionează arhive constituie tot atâtea impedimente în calea cercetătorilor care studiază aspectele sensibile ale istoriei secolului XX. În unele instituţii, regimul de acces la documente s-a îmbunătăţit, dar există şi cazuri în care, paradoxal, s-au înregistrat regrese tocmai în anii din urmă. „Revoluţia arhivelor” după standarde moderne este abia la început.
Pornind de la sesizările cercetătorilor din arhive, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Arhivele Naţionale ale României au luat iniţiativa organizării unei dezbateri privind situaţia actuală a accesului la documente. La acest workshop vor participa:
Dorin Dobrincu (directorul Arhivelor Naţionale ale României)
Dragoş Petrescu (preşedintele Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii)
Stelian Obiziuc (directorul Arhivei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe)
Luminiţa Giurgiu (expert în cadrul Serviciului Istoric al Armatei)
Adrian Cioflâncă (director de departament în cadrul IICCMER).
IICCMER îşi propune ca această dezbatere să se soldeze cu un număr de recomandări publice pentru liberalizarea regimului de acces în arhive.
      Workshop-ul va avea loc marţi, 24 mai, ora 11.00, la sediul IICCMER, Str. Alecu Russo, nr. 13-19, et. 5, ap. 11, Bucuresti, sector 2.

The Other Romania. Cold War Broadcasting


The Other Romania. Cold War Broadcasting

Miercuri, 27 aprilie 2011, ora 11.00, va avea loc, la sediul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc, o dubla lansare de carte (Cold War Broadcasting: Impact on the Soviet Union and Eastern Europe: A Collection of Studies and Documents, CEU Press, 2010; Radio Free Europe and Radio Liberty: The CIA Years and Beyond, Stanford University Press, 2010), cu participarea editorului/ autorului, dl. A. Ross Johnson, fostul director al postului de radio Europa Libera, research fellow & adviser to the RFE/RL Archive Project at the Hoover Institution, Stanford University.
Lansarea de carte va fi urmata de o masa rotunda, moderata de Damiana Otoiu, director al Departamentului exil si minoritati, IICCMER, la care vor participa: dl. A. Ross Johnson, Hoover Institution; dl. Mihnea Berindei, cercetator CNRS si membru al Consiliului stiintific al IICCMER; dl. Dorin Dobrincu, director al Arhivelor Nationale ale Romaniei si dl. Stephen Ruken, secretar

Radio Free Europe

adjunct al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Sursa: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

%d blogeri au apreciat asta: