București, 24 noiembrie 2016: lansarea volumului Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918
Cosmin Budeancă, pe care am onoarea să-l cunosc și personal, lansează volumul Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918.Studiu de caz: județele Hunedoara, Alba, Sibiu. Cercetare de istorie orală, eveniment ce va avea loc joi, 24 noiembrie, ora 18.30 la Casa de Cultura „Friedrich Schiller”, Str. Batiștei nr. 15, București.
La acest eveniment vor participa:
Dr. Cosmin Budeancă: prezentarea volumului
Dr. Zoltan Rostas: “Istoria orală după Dimitrie Gusti”
Dr. Florian Banu: “Conviețuirea laolaltă în Transilvania”
Dr. Laura Gheorghiu: ”Forța culturii germane din Transilvania prin păstrarea tradiției”
Ilustrația muzicală: Karpaten Show.
Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius.
“Chiar dacă numărul germanilor din România a ajuns sub 36.000, interesul față de aceștia a fost, cel putin în ultimii ani, destul de mare. Trebuie menționat că acest lucru s-a datorat atât activităților economice și culturale, dar mai ales castigării unor alegeri importante de către unii politicieni ( de exemplu Klaus Iohannis, primar al Sibiului intre 2000-2012 și președinte al României din 2014).” Cosmin Budeancă, 2016
„Lucrarea Domnului Cosmin Budeancă se înfăţişează ca o reuşită îmbinare dintre un studiu de imagologie şi o anchetă de istorie orală. Sub ambele aspecte, atât în ce priveşte problematica alterităţii, cât şi conceperea şi desfăşurarea anchetei orale, autorul dovedeşte o informare precisă şi o bună stăpânire a coordonatelor teoretice şi metodologice.” […]
„Autorul arată foarte corect că ancheta orală nu poate şi nici nu urmăreşte să scoată la iveală istoria adevărată: imaginea celuilalt nu are cum să fie decât subiectivă. Ea este de altfel alcătuită din numeroase reprezentări, mai mult sau mai puţin diferite, unele chiar opuse. Sunt nenumărate imagini parţiale care se reunesc într-o imagine de sinteză. Problema nu este aşadar cum sunt germanii sau cum a fost istoria lor, ci cum apare comunitatea respectivă în ochii românilor. Este ţelul propus, şi perfect atins de autor.” Lucian Boia
„Prin prezentul volum autorul nu ne oferă doar istoria etnicilor germani privită prin prisma memoriei vecinilor lor români, ci și o analiză a vieţii lor politice, economice, sociale şi culturale. Ghidate de întrebările din interviu, respondenţii oferă în ceea ce priveşte viaţa economică detalii despre meseriile practicate, relaţiile de muncă, efectele exproprierilor dar şi situaţia complicată din perioada comunistă. Referitor la viaţa politică aflăm cum a fost percepută implicarea politică a etnicilor germani, cum este surprins impactul naţional-socialismul asupra comunităţilor de germani dar şi politica duplicitară a regimului Ceauşescu în contextul emigrărilor în Germania. Sunt amplu tratate obiceiurile, tradiţiile, festivităţile cât şi relaţiile familiale, oferindu-ne astfel o imagine de ansamblu a vieţii cotidiene a diferite comunităţi de etnici germani. Totodată sunt prezentate stereotipiile şi momentele de inter-relaţionare.” Hannelore Baier
Evenimentul se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă.
http://www.casaschiller.ro/imaginea-etnicilor-germani-la-romanii-din-transilvania-dupa-1918/
Dorin Dobrincu, „Noi nu suntem marxiști, ci creștini”. Actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (1978) în Archiva Moldaviae, nr. VII/2015
Cosmin Budeancă semnalează apariția unui nou număr al Revistei Archiva Moldavie, unde Dorin Dobrincu are un articol despre actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință cunoscut sub acronimul ALRC
Dorin DOBRINCU,
„Noi nu suntem marxiști, ci creștini”. Actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (1978)
Sursa: http://cosmin-budeanca.blogspot.ro/2016/02/aparitie-editoriala-archiva-moldaviae.html

Pavel Nicolescu (centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com)
Despre Pavel Nicolescu, inițiatorul ALRC, am scris în 2011 următoarele:
Pavel Nicolescu, este una dintre personalitățile de marcă ale evanghelicilor români. Lui i se datorează inițierea ALRC-ului (Comitetul Român Pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință), comitet care milita pentru respectarea drepturilor religioase garantate cetățenilor de către Constituția RSR (1965) precum și de alte legi în vigoare la momentul respectiv printre care și Legea pentru Regimul General al Cultelor Religioase din 1948 care a suferit schimbări minore pe parcursul perioadei comuniste. În cadrul tezei mele de doctorat am dedicat un subcapitol problematicii legislative punând în paralel documentele legislative ale perioadei comuniste. În final am considerat oportun să prezint și diferența dintre realitate și discurs legislativ. Din această perspectivă, documentul ALRC-ului pe care îl găsiți la adresa de mai sus prezintă situația reală a respectării libertății religioase în România la sfârșitul anilor 70 ai secolului XX. Aici intră în discuție încă un element, anume faptul că România a semnat în 1975 Actul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare internațională de la Helsinki. printre cele zece principii cunoscute sub numele de Decalogul de la Helsinki remarcăm la punctul 7 următoarele: „respectarea dreptului omului și a libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de gândire, conștiință, religie sau de convingere.” (PGA, Helsinki, p. 32). Așadar, România s-a angajat în mod explicit să respecte aceste drepturi pe care în fapt a continuat să le încalce. În final dorim să precizăm faptul că din punct de vedere al libertății și securității personale lucrurile arătau cu totul diferit în anii 70-80 fată de anii 50 ai secolului XX.
Marius Silveșan, „Identitatea baptistă și comunismul în România” în volumul Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism, Polirom, Iași, 2015
La Editura Polirom din Iași a apărut de curând volumul Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism avându-i ca și coordonatori pe Cosmin Budeancă și Florentin Olteanu. Îmi exprim și pe această cale gratitudinea pentru munca depusă și interesul arătat în direcția pregătirii simpozionului și a editării acestui volum către toți cei implicați.
Prin intermediul acestui studiu ne propunem să abordăm interacțiunea dintre baptiști și comunismul din România. Avem în vedere modul în care baptiști își definesc identitatea, dar și modul în care aceasta a fost percepută de către comunism ca sistem ideologic, dar și de către reprezentanții comunismului românesc.
Pentru abordarea acestor subiecte prezentăm în partea de început informații despre originea baptiștilor având în vedere rădăcinile și crezurile acestora. Pornind de aici avem în vedere aspecte care privesc modul în care baptiștii își definesc identitatea precum și de valorile pe care le promovează. Interacțiunea baptiștilor cu comunismul în România este tratată prin prisma valorilor baptiste și valorilor comuniste, evidențiind faptul că aveau valori divergente, dar și valori comune cu un mod diferit de transpunere a acestora în viața comunității. Am considerăm, de asemenea, relevant să prezentăm modul în care erau percepuți baptiștii de către comunism din punct de vedere ideologic, cât și practic, referindu-ne în acest ultim caz la modul în care era înțeles baptismul ca doctrină religioasă, precum și credincioșii baptiști de către cei care transpuneau în practică ideologia comunistă.

Programul Simpozionului internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus, ediţia a VIII-a, „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”, 4-7 iulie 2013
În perioada 4-7 iulie mă aflu la un Simpozion Internațional având ca temă generală „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”. În cadrul acestui eveniment am o comunicare referitoare la impactul schimbărilor legislative în plan religios cu titlul Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă. Comunicarea va fi prezentată sâmbătă, 6 iulie 2013, în cadrul Secțiunii II IMPACTUL STALINIZĂRII ȘI DESTALINIZĂRII ASUPRA BISERICILOR ȘI CREDINCIOȘILOR.
Simpozionului internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”4-7 iulie 2013
Mai jos găsiți programul simpozionului preluat de pe blogul lui Cosmin Budeancă, unul din organizatorii acestui eveniment.
Call for papers: conferința „Arhivele comunismului între discurs şi realitate”, Bucureşti, 23 august 2013
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează în data de 23 august 2013, la sediul IICCMER, conferinţa „Arhivele comunismului între discurs şi realitate”.
Astfel, problema arhivelor comunismului şi regimul ei după 1989 va fi discutată şi dezbătută în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în data de 23 august 2013. Dezbaterile vor urmări chestiuni de interes general și particular în problema accesului la arhive:
Articolul Pastorii baptiști în volumul Destine individuale și colective în comunism, Polirom, Iași, 2013
Programul ediţiei a VII-a a Simpozionului Internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus: „Regimurile comuniste – memorie recentă pentru o societate deschisă”
La mulți ani, Alin Cristea!
Alin Cristea este evanghelic, jurnalist, bloger.
Astăzi este ziua lui.
Cei care îl caută îl pot găsi pe http://romaniaevanghelica.wordpress.com/
Pe Alin Cristea îl știam de ceva timp prin intermediul revistei Confesionala dar l-am cunoscut personal în iunie 2009 la Iași. Acolo am participat la Workshopul: Persecuţia Bisericii în România. Cazul Evanghelicilor. Proiect de istorie orală, organizat de Centrul pentru Studiul Istoriei Protestantismului din Iaşi. Cu acel prilej beneficiind de îndemnurile lui Alin Cristea am pus bazele blogului istorieevanghelica.
La worshop au mai participat Dorin Dobrincu, Dănuț Mănăstireanu (Persona), Cosmin Budeancă (Cosmin Budeancă), Vasile Tomoiagă (Clujul Evanghelic), David Reguș(Suceava Evanghelică)
Sesiune de comunicări dedicată „Centenarului Nicolae Steinhardt (1912-1989)”
În 4 iulie, începand cu ora 10.00, la Academia Română, Calea Victoriei 125, va avea loc o sesiune de comunicări dedicată „Centenarului Nicolae Steinhardt (1912- 1989)”. Evenimentul este organizat de Fundaţia „Nicolae Steinhardt” şi Academia Română.
Sursa: Cosmin Budeancă
A apărut volumul Sfârșitul regimurilor comuniste: cauze desfășurare, consecințe
După două decenii de la căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est, deschiderea arhivelor şi libertatea de utilizare a unor surse alternative de documentare oferă specialiştilor în domeniul istoriei recente posibilitatea de a reconstitui evenimente petrecute în perioada totalitară şi de a elabora analize complexe. Cauzele, desfăşurarea şi consecinţele prăbuşirii regimurilor comuniste, atât în România cât şi în plan internaţional, sunt câteva din temele importante ale istoriei recente, destul de puţin cunoscute, şi care pot oferi chei de înţelegere a realităţilor prezente. Astfel, cele studii 27 de studii din acest volum reprezintă o contribuţie la cunoaşterea realităţilor istoriei recente din România şi din alte state care au cunoscut regimuri comuniste.
Volumul conţine lucrări prezentate la ediţia a IV-a a Simpozionului internaţional care a avut loc la Făgăraş-Sâmbăta de Sus în perioada 25-27 Iunie 2009 şi a apărut cu sprijinul Fundaţiilor Konrad Adenauer şi Aspera.
Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul volumului:
CUPRINS
Cuvânt înainte
SFÂRŞITUL REGIMULUI COMUNIST ÎN ROMÂNIA. CAUZE, DESFĂŞURARE ŞI CONSECINŢE
Doina Jela
De ce s-a prăbuşit regimul comunist şi cum s-ar fi putut oare să nu se întâmple acest lucru?
Mircea Stănescu
Relaţiile româno-sovietice de la Masa rotundă poloneză până la căderea comunismului în Europa de Est
Floarea Dobre, Luminiţa Banu
Reflectarea în documentele Securităţii a impactului programului de sistematizare a mediului rural (1989)
Ilie Gherheş, Mihaela-Cristina Tusluc
Petrova Maramureşului, 16 ianuarie 1989. Un moment de rezistenţă împotriva sistematizării ceauşiste
Florian BANU
Noiembrie 1989 – plecarea din România a Nadiei Comăneci – ultima lovitură de imagine dată regimului Ceauşescu
Elena Gherman, Liviu Ţăranu
Câteva consideraţii pe marginea evoluţiei economiei româneşti în ultimul deceniu comunist
Raluca Nicoleta Spiridon
Viaţa cotidiană şi starea de spirit a populaţiei premergătoare imploziei sistemului comunist din România în decembrie 1989 – Aspecte din dosarele Securităţii
Mihaela Toader
Exilul românesc şi Revoluţia din decembrie ’89
Cristina Roman
Prăbuşirea regimului comunist şi începuturile democratizării societăţii româneşti (1989-1992)
Cosmin Budeancă
„Între două patrii”. Percepţia românilor asupra etnicilor germani emigraţi din RomâniaISTORIA COMUNISMULUI ÎN POSTCOMUNISM
Alexandra Bogdanovici
Deportarea sârbilor în Bărăgan
Vladimir Lj. Cvetković
Tratativele privind rezolvarea incidentelor de graniţă din Timişoara în 1953 şi impresiile delegaţiei iugoslave cu privire la realitatea românească
Liliana Corobca
Desfiinţarea cenzurii comuniste româneşti (D.G.P.T.) în anul 1977*
Marius Silveşan
Relaţia dintre Biserică şi Stat în România comunistă. Studiu de caz: Alegeri la comunitățile baptiste în 1975*
Denisa Florentina Bodeanu
Informatorii din Cultul Baptist între 1979-1989*
Jánosi Csongor
Cariera unui ofiţer de Securitate. Ungváry József în documentele de arhivă şi în memoria colectivă
Antonovici Valeriu
Munca patriotică în Republica Socialistă România – Dacă-i ordin, cu plăcere!
Gabriel Catalan
Reflectarea evenimentelor din decembrie 1989 din România în manualele şcolare de istorie
Dragoş Carciga
Comunismul şi Muzeologia. O cercetare criticăCOMUNISM ŞI POSTCOMUNISM PE PLAN INTERNAŢIONAL
Larisa Turea
Consideraţii privind meandrele memoriei culturale şi colective (cu referire la schimbările de mentalitate induse de înfometarea populaţiei din R.S.S. Moldovenească în 1946-1947)
Ion Xenofontov
Mişcarea naţională din R.S.S. Moldovenească în istoriografie: premise, evoluţie, consecinţe
Lidia Prisac
Problema naţională în R.S.S. Moldovenească în contextul restructurării gorbacioviste
Eduard Boboc
Colapsul sistemului totalitar sovietic şi dezintegrarea U.R.S.S.
Mihai Croitor, Sanda Borşa
Deng Xiaoping şi limitele reformismului chinez
Boštjan Kolarič
Căderea regimurilor comuniste în Iugoslavia şi consecinţele asupra Sloveniei
Maria Dermendzhieva
Darzhavna Sigurnost (Securitatea bulgară din perioada comunistă) şi noile servicii de securitate naţională
După cum se remarcă și din parcurgerea cuprinsului, în cadrul acestui volum se regăsesc și două studii privitoare la evanghelicii din România în perioada comunistă.
Primul studiu este al Denisei Florentina Bodeanu (căsătorită Budeancă), cercetătoare la CNSAS care abordează o problemă spinoasă în societatea românească dar și în mediul evanghelic, cea a colaborării personalului de cult cu Securitatea ca instituție de poliție politică.
Cel de-al doilea studiu realizat de mine se bazează pe documente identificate în Arhiva Departamentului Cultelor (Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte) și tratează alegerile de la comunitatea baptistă Oradea ce au avut loc în anul 1975, precum și cazul Liviu Olah.
Call for papers: History of Communism in Europe, new series, vol. III/2012
- Internationalism vs. Nationalism
- Sovietization and Empire Building in Eastern Europe
- Socialist Nations and Contemporary Theories of Nationalism
- Socialist Patriotism and Soviet Hegemony
- Nation Building in Post-war Europe
- Cultural Transfers
- Politics of Homogenization
- Narratives of Identity in Literature, Science, and the Arts
- Ethnic Minorities, Self-determination, and Socialist States
- Myths of Origins: Continuities Beyond 1945
- Communist Constitutions
- Modernity, nationalism and communism
Selected authors will be notified by April 15th. The deadline for the final draft of the paper is June 1st, 2012.
Evenimente editoriale în legătură cu istoria recentă la Târgul Internaţional „Gaudeamus – Carte de învăţătură” 2011
Miercuri, 23 noiembrie
Simpozionul Internaţional de la Făgăraş-Sâmbăta de Sus – „Condamnarea comunismului – între justiție și istorie”
- Colonel (r) Alexandru MAZILU (Fundaţia Culturală „Negru Vodă”, Făgăraş) – Acţiuni militare organizate şi desfăşurate de Securitate pentru Anihilarea rezistenţei armate a grupării „Ogoranu” în Ţara Făgăraşului
- Ioan CIUPEA, Florentin OLTEANU (Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului) – Elita intelectuală făgărăşană în anii instalării regimului comunist
- Dr. Mariana S. ŢĂRANU (Academia de Transporturi, Informatică şi Telecomunicaţii, Republica Moldova) – Activitatea organizaţiei antisovietice „Maidahonda” din Basarabia (1940-1941)
- Prof. col. Horaţiu MĂNDĂŞESCU (Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti) – Practici de anchetă şi tortură folosite de organele judiciare represive în perioada comunismului
- Cercet. Alina URS (Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România) – Rezistenţa din munţi şi agentura informativă (1952-1953)
- Conf. univ. dr. Sorin LAVRIC (Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucureşti) – Partizanii din Bucovina: Vasile Motrescu şi Gavril Vatamaniuc
15.00 – 17.00 Comunicări
- Prof. univ. dr. Ion S. ZAINEA (Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea) – Creaţia literară ca formă de rezistenţă. Cazuri semnalate de cenzură (1966-1971)
- Cercet. Dumitru LĂCĂTUŞU (Institutul Român de Istorie Recentă; Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc) – Generalul Gheorghe Avramescu
Istoriografie şi politică în estul şi vestul spaţiului românesc

Semnalez pentru cei interesaţi existenţa pe net în format pdf. a volumului Istoriografie şi politică în estul şi vestul spaţiului românesc (coordonatori: Svetlana Suveică, Ion Eremia, Sergiu Matveev, Sorin Şipoş; cuvânt înainte de Alexandru-Florin Platon), Editura Cartdidact / Editura Universităţii din Oradea, Chişinău / Oradea, 2009.Volumul are şi câteva studii privitoare la a doua jumătate a secolului XX şi poate fi descărcat de la adresa: http://www.sm4x.narod.ru/Istoriografie_politica_2009.pdfiar cuprinsul în limbile română şi engleză poate fi consultat mai jos.CUPRINSCUVÂNT ÎNAINTE …………………………………………………7I. ISTORIOGRAFIE ……………………………………………… 13Ion Gumenâi • Istoriografia rusă din secolul XIX – începutul secolului XX cu privire la evreii din Rusia şi Basarabia. Unele consideraţii …………………………………………. 13Sergiu Matveev • Etapele studiilor istorice sovietice postbelice privind problema „formării poporului moldovenesc” …..21Svetlana Suveică • Politică şi istoriografie în RSS Moldovenească în anii ’60 -’70 ai secolului XX………………….. 26Sorin Şipoş • Silviu Dragomir şi cercetarea romanităţii nordbalcanice în România perioadei comuniste …………………. 40Barbu Ştefănescu • Istoria rurală românească şi politica ….64Andrei Cuşco, Igor Şarov • Identitate, memorie şi discurs istoric în Moldova postsovietică: o abordare critică………….72Anatol Petrencu • Găgăuzii: aspecte istoriografice ale istoriei şi culturii (Teze)……………………….. 88II. ISTORIE POLITICĂ ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE ……..93Florin Sfrengeu • Consideraţii istorico-arheologice privind perioada secolelor VIII-IX în nord-vestul României …. 93Alexandru Simon • De la porturile Italiei la porturile Ungurului: drumurile valahe ale cruciadei la sfârşitul secolului XV ……….107Ioan-Aurel Pop, Alexandru Simon • Despre „conspiraţia” pregătită de Maximilian I de Habsburg şi Ştefan al III-lea cel Mare contra regilor Ungariei şi Poloniei, la sfârşitul Secolului al XV-lea ….. 134Ion Eremia • Mit şi Realitate în relaţiile moldo-ruse din anul 1654 ……………………………………………………………. 153Mircea Brie • Identitatea etnică în Transilvania (a doua jumătate a secolului XIX – începutul secolului XX). Repere metodologice ….176Antonio Faur • Referinţe în documente diplomatice franceze cu privire la statutul Transilvaniei de Nord (1945-1947) ……..187Catalina Iliescu Gheorghiu • Translating for Propaganda Purposes. „Political Hypercorrectness” Under Totalitarism …. 199Octavian Ţîcu • The Nation-Building and the Soviet Cultural Policies in the Moldovan SSR (1944 -1989) …………………… 215POSTFAŢĂ …………………………………..227NOTIŢE DESPRE AUTORI …………..229CONTENTSFOREWORD ……………………………………..7I. HISTORIOGRAPHY ……………………….13Ion Gumenai • RUSSIAN HISTORIOGRAPHY OF THE 19th – BEGINNING OF THE 20th CENTURY CONCERNING RUSSIAN AND BESSARABIAN JEWS. SEVERAL PERSPECTIVES………………… 13Sergiu Matveev • STAGES OF SOVIET POST-WAR HISTORICAL STUDIES CONCERNING THE PROBEM OF „FORMATION OF MOLDOVAN PEOPLE”……………………………………………………… 21Svetlana Suveica • POLITICS AND HISTORIOGRAPHY IN MOLDOVAN SSR DURING THE 1960s – 1970s ………………………26Sorin Sipos • SILVIU DRAGOMIR AND THE RESEARCH OF NORTH BALKANIC ROMANITY IN ROMANIA DURING THE COMMUNIST ERA ………. 40Barbu Stefanescu • ROMANIAN RURAL HISTORY AND POLITICS …………………… 64Andrei Cusco, Igor Sarov • IDENTITY, MEMORY, AND HISTORICAL DISCOURSE IN POST-SOVIET MOLDOVA: A CRITICAL APPROACH ……………… 72Anatol Petrencu • GAGAUZ: HISTORIOGRAPHIC ASPECTS OF THEIR HISTORY AND CULTURE (THESES) …….. 88II. POLITICAL HISTORY AND INTERNATIONAL RELATIONS ……. 93Florin Sfrengeu • HISTORICAL AND ARCHAEOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING THE 8th AND 9th CENTURY IN NORTHWESTERN ROMANIA…………………………..93Alexandru Simon • FROM THE ITALIAN HARBORS TO THE HARBORS OF THE HUNGARIAN: THE WALACHIAN ROADS OF THE CRUSADE AT THE END OF THE 15th CENTURY …………………………. 107Ioan-Aurel Pop, Alexandru Simon • ON MAXIMILIAN I OF HABSBURG’S AND STEPHEN III THE GREAT’S „CONSPIRACY” AGAINST THE KINGS OF HUNGARY AND POLAND AT THE END OF THE 15th CENTURY ……………. 134Ion Eremia • MYTH AND REALITY IN MOLDOVAN-RUSSIAN RELATIONS OF 1654 ……………………. 153Mircea Brie • ETHNIC IDENTITY IN TRANSYLVANIA (SECOND HALF OF THE 19th CENTURY-BEGINNING OF THE 20th CENTURY). METHODOLOGICAL BENCHMARKS ………….. 176Antonio Faur • REFERENCES IN FRENCH DIPLOMATIC REPORTS REGARDING THE STATUS OF NORTHERN TRANSYLVANIA (1945-1947) ……… 187Catalina Iliescu Gheorghiu • TRANSLATING FOR PROPAGANDA PURPOSES. „POLITICAL HYPERCORRECTNESS” UNDER TOTALITARISM …. 199Octavian Ticu • THE NATION-BUILDING AND THE SOVIET CULTURAL POLICIES IN THE MOLDOVAN SSR (1944 -1989) ……. 215AFTERWORD ………………………………….227NOTES ON THE AUTHORS ………………..229
Sursa: Cosmin Budeancă
Petiţie împotriva Proiectului de lege, PL.x. 27/2010 pentru modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, proiect care vizează restituirea arhivelor confesionale
Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici şi Personalului Contractual din Arhivele Naţionale, precum şi federaţia Arhiviştilor din România, luând notă de avizul favorabil dat, în şedinţa din 8 martie 2011, de către Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor proiectului de lege PL.x. 27/2010 pentru modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, protestează şi aduce la cunoştinţa opiniei publice implicaţiile aprobării acestuia. Proiectul modifică art. 19 al Legii 16/1996, adăugând posibilitatea retragerii din proprietatea Statului român (Arhivele Naţionale) a fondurilor documentare „preluate abuziv”, cu invocarea decretelor 153/1950 şi 472/1971. Documentele ar urma să fie reclamate şi preluate de structurile de conducere ale diferitelor culte din România. Primul decret priveşte preluarea registrelor parohiale de născuţi/botezaţi, cununaţi şi morţi, iar al doilea, republicat ca legea 20/1974, a fost chiar legea arhivelor româneşti între 1971-1996.Prin acest proiect de lege sunt vizate două categorii de documente create de culte:1. Actele ce dovedesc statutul civil şi religios al persoanei (născuţi/botezaţi, cununaţi, morţi) — prerogativă a statului modern — sunt anterioare anului 1895 (Ardeal) şi 1865/1866 în Regatul României, când s-a introdus sistemul laic de stare civilă. Anterior, statul încredinţase această atribuţie diferitelor culte existente, de obicei mai multe în aceeaşi localitate. Conform proiectului, aceste acte, cu valoare genealogică, istorică, dar şi juridic-practică, păstrate acum unitar la Arhivele Naţionale, pe servicii judeţene şi localităţi componente, după actuala împărţire teritorială, ar urma să fie separate iarăşi pe culte şi distribuite, centralizat, structurilor de conducere ale cultelor (ortodox, greco-catolic, romano-catolic, reformat, evanghelic etc.), în prejudiciul publicului interesat.2. Documentele istorice ale episcopiilor, protopopiatelor, parohiilor, şcolilor confesionale, instituţii de caritate etc. sunt de mare valoare istorică. Acestea acoperă întregul teritoriu al ţării, cuprind întreaga societate şi adesea au informaţii mai vechi decât cele oferite de arhivele altor instituţii publice sau ale familiilor. Chiar luate în parte fiecare, arhivele marilor culte „istorice” depăşesc interesul îngust de grup şi au semnificaţie publică mult mai amplă, regională şi chiar naţională.Din perspectiva celor enumerate mai sus considerăm că: Proiectul de lege în speţă, ce urmează a fi supus votului în Camera Deputaţilor, cameră decizională, ridică o serie de inconveniente majore şi este de natură a aduce prejudicii grave Statului român, prin instituţia Arhivelor Naţionale, şi tuturor beneficiarilor din ţară şi de peste hotare, prin trecerea unui patrimoniu destinat prin excelenţă uzului public, şi reglementat de o lege specifică, în proprietate privată, sub un regim juridic neclar din punct de vedere arhivistic. Proiectul aduce o gravă ştirbire a prerogativelor Statului român şi a responsabilităţii sale privind administrarea patrimoniului cultural-arhivistic al ţării. El nu propune altceva decât să deposedeze Arhivele Naţionale – instituţie profesionistă în domeniu – de o parte foarte importantă a patrimoniului său şi să întemeieze arhive de drept privat pe lângă episcopiile unor instituţii cu un rol social total diferit, instituţii pe care, în parte, le finanţează din buget chiar Statul român! Iniţiatorii legii şi susţinătorii ei, dacă ar fi determinaţi de interesul general şi ar înţelege rostul Arhivelor în societate, ar fi fost de aşteptat să susţină acte legislative de consolidare a instituţiei publice a Arhivelor Naţionale şi nu de debilitare a acesteia şi, implicit, a Statului român în acest domeniu. Cu unele excepţii, organizaţiile de culte nu pot să ofere documentelor protecţia, şi publicului cercetător accesul liber, nediscriminatoriu şi asistenţa profesională de care sunt capabile Arhivele Naţionale şi nici mijloacele pe care acesta le poate mobiliza. În această privinţă, opinia cea mai obiectivă o pot avea cercetătorii din universităţi şi institutele academice, cei mai asidui utilizatori ai Arhivelor. Punere în discuţie a Decretului 472/1971, considerat „abuziv”, desfiinţează 25 de ani de arhivistică românească şi constituie un precedent funest pentru instituţia Arhivelor Naţionale. Republicat ca Legea nr. 20/1974, acest act a stat la baza constituirii a cel puţin 50% din patrimoniul actual al Arhivelor Naţionale! Proiectul legislativ, întemeiat pe principiul democratic ale restituirii proprietăţii, ignoră suveran un fapt esenţial: categoria de bunuri care se cere restituită. Aici nu este vorba de clădiri, terenuri, aur sau valută, ci de bunuri culturale cu valoare identitară pentru comunităţi şi mase mari de oameni, însumate, pentru întreaga naţiune. Arhivele sunt, cum se ştie, element esenţial de identitate pentru o naţiune şi, din acest punct de vedere, Statul nu are voie să cedeze nepermis interesului privat, oricare ar fi acela, fără să se anuleze pe sine.Doamnelor şi domnilor deputaţiŢinând cont de argumentele exprimate mai sus, conducerea Sindicatului şi a Federaţiei arhiviştilor din România vă solicită să nu votaţi acest proiect de lege, ce poate duce la pierderea sau scoaterea din cercetare publică unei părţi semnificative din patrimoniul arhivistic naţional.Vicepreşedinte al Sindicatului,Dr. Ioana GrigoriePreşedinte al FARDr. Bogdan Florin Popovici
Sursa: Cosmin Budeancă
Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985) update
Referitor la cartea Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985), despre care am publicat informații aici, Cosmin Budeancă, cercetător la IICCMER și soțul Denisei Bodeanu (căsătorită Budeancă), face următoarele precizări:
Abia ieri a aparut si nu cred ca au pus-o deja pe site. Pretul este de 30 RON. La comenzi de 10 sau peste se face discount la 25 RON/exemplar.
Poate face comenzi la adresa: valiorga@yahoo.com.
Cosmin se referă la site-ul Editurii Argonaut din Cluj-Napoca, precum și la condițiile și modalitatea de a comanda această carte care tratează vizita lui Billy Graham în România (1985).
Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985)
Cosmin Budeancă ne anunță pe blogul său apariţia volumului Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985), editori Denisa Bodeanu şi Valentin Vasile. Cartea a apărut la Editura Argonaut din Cluj-Napoca sub egida Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi are 354 pagini.
Rezultat al unor ample cercetări întreprinse în arhiva CNSAS, lucrarea prezintă în documente şi imagini turneul întreprins în România comunistă de unul dintre cei mai celebri pastori americani. Ea oferă, pentru prima dată după 1985, mult aşteptatele răspunsuri celor care s-au întrebat cum a reuşit să predice Billy Graham în România şi ce „preţ” a fost nevoit să plătească pentru asta.Billy Graham este cea mai importantă personalitate a lumii protestante care ne-a vizitat ţara în secolul XX şi căreia, în pofida faptului că România era condusă atunci de un guvern ateu, i s-a permis să susţină predici în zece lăcaşuri de cult: Mănăstirea Vorona din judeţul Botoşani, Catedrala Reformată din Cluj, Catedrala Romano-catolică, Biserica Baptistă nr. 2 din Oradea, Biserica Baptistă „Speranţa” din Arad, Catedrala Ortodoxă din Timişoara, Catedrala Ortodoxă din Sibiu, Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Iosif” din Bucureşti, „Templul Coral” din Bucureşti, Biserica Penticostală „Filadelfia” din Bucureşti. La acestea au asistat aproximativ 150.000 de oameni.Cele 70 de documente inedite prezente în volum reconstituie integral „Acţiunea Evanghelistul”, reflectând principalele momente ale tratativelor întreprinse de reprezentatul evanghelistului (Alexander Haraszti) cu autorităţile române, prezintă măsurile şi acţiunile întreprinse de Securitate înaintea şi în timpul vizitei, reacţiile mass-mediei internaţionale şi consecinţele vizitei. […]Cuprinsul cărții:
Nota editorilor………………………………………………………Listă de abrevieri………………………………………………….Un evanghelist american în spatele Cortinei de Fier: Vizita lui Billy Graham în România (1985)…………………………………Lista documentelor……………………………………………….Documente…………………………………………………………..Summary……………………………………………………………..Fotografii…………………………………………………………….Index de persoane………………………………………………..Index de localităţi………………………………………………..Lista documentelor:1. 1981, mai 26 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” privind discuţiile purtate de Alexander Haraszti, reprezentantul reverendului Billy Graham, cu directorul Sorin Iulian de la Departamentul Cultelor şi cu liderii Bisericii Baptiste din România.2. 1982, februarie 10 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” privind discuţiile purtate de Alexander Haraszti cu liderii baptiştilor din România.3. 1982, februarie 16 – Raport informativ întocmit de colonelul Banciu Ioan în urma discuţiilor cu sursa „Apostol” din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.4. 1982, mai 17 – Notă informativă întocmită de sursa „Apostol” în urma deplasării efectuate la Moscova, unde i-a întâlnit pe Billy Graham şi Alexander Haraszti.5. 1984, mai 3 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” referitoare la vizita întreprinsă de Alexander Haraszti în România şi discuţiile purtate de acesta cu liderii Bisericii Baptiste şi cu mitropolitul Antonie Plămădeală.6. 1984, mai 5 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” referitoare la discuţiile purtate de Alexander Haraszti la Departamentul Cultelor şi la Ambasada S.U.A. din Bucureşti.7. 1984, mai 18 – Notă de măsuri privind folosirea cazului „Evanghelistul” în acţiunea „Orizont 84”. […]Mai multe detalii despre acest volum precum şi lista integrală a documentelor pe blogul lui Cosmin Budeancă: