Arhive etichetă: Cosmin Budeancă

București, 24 noiembrie 2016: lansarea volumului Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918


Cosmin Budeancă, pe care am onoarea să-l cunosc și personal,  lansează volumul Imaginea etnicilor germani la românii din Transilvania după 1918.Studiu de caz: județele Hunedoara, Alba, Sibiu. Cercetare de istorie orală, eveniment ce va avea loc joi, 24 noiembrie, ora 18.30 la Casa de Cultura „Friedrich Schiller”, Str. Batiștei nr. 15, București.

15042166_1128558407257776_2638241676524604173_o

La acest eveniment vor participa:
Dr. Cosmin Budeancă: prezentarea volumului
Dr. Zoltan Rostas: “Istoria orală după Dimitrie Gusti”
Dr. Florian Banu: “Conviețuirea laolaltă în Transilvania”
Dr. Laura Gheorghiu: ”Forța culturii germane din Transilvania prin păstrarea tradiției”
Ilustrația muzicală: Karpaten Show.
Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius.

“Chiar dacă numărul germanilor din România a ajuns sub 36.000, interesul față de aceștia a fost, cel putin în ultimii ani, destul de mare. Trebuie menționat că acest lucru s-a datorat atât activităților economice și culturale, dar mai ales castigării unor alegeri importante de către unii politicieni ( de exemplu Klaus Iohannis, primar al Sibiului intre 2000-2012 și președinte al României din 2014).” Cosmin Budeancă, 2016

„Lucrarea Domnului Cosmin Budeancă se înfăţişează ca o reuşită îmbinare dintre un studiu de imagologie şi o anchetă de istorie orală. Sub ambele aspecte, atât în ce priveşte problematica alterităţii, cât şi conceperea şi desfăşurarea anchetei orale, autorul dovedeşte o informare precisă şi o bună stăpânire a coordonatelor teoretice şi metodologice.” […]
„Autorul arată foarte corect că ancheta orală nu poate şi nici nu urmăreşte să scoată la iveală istoria adevărată: imaginea celuilalt nu are cum să fie decât subiectivă. Ea este de altfel alcătuită din numeroase reprezentări, mai mult sau mai puţin diferite, unele chiar opuse. Sunt nenumărate imagini parţiale care se reunesc într-o imagine de sinteză. Problema nu este aşadar cum sunt germanii sau cum a fost istoria lor, ci cum apare comunitatea respectivă în ochii românilor. Este ţelul propus, şi perfect atins de autor.” Lucian Boia

„Prin prezentul volum autorul nu ne oferă doar istoria etnicilor germani privită prin prisma memoriei vecinilor lor români, ci și o analiză a vieţii lor politice, economice, sociale şi culturale. Ghidate de întrebările din interviu, respondenţii oferă în ceea ce priveşte viaţa economică detalii despre meseriile practicate, relaţiile de muncă, efectele exproprierilor dar şi situaţia complicată din perioada comunistă. Referitor la viaţa politică aflăm cum a fost percepută implicarea politică a etnicilor germani, cum este surprins impactul naţional-socialismul asupra comunităţilor de germani dar şi politica duplicitară a regimului Ceauşescu în contextul emigrărilor în Germania. Sunt amplu tratate obiceiurile, tradiţiile, festivităţile cât şi relaţiile familiale, oferindu-ne astfel o imagine de ansamblu a vieţii cotidiene a diferite comunităţi de etnici germani. Totodată sunt prezentate stereotipiile şi momentele de inter-relaţionare.” Hannelore Baier

Evenimentul se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă.

http://www.casaschiller.ro/imaginea-etnicilor-germani-la-romanii-din-transilvania-dupa-1918/

Reclame

Dorin Dobrincu, „Noi nu suntem marxiști, ci creștini”. Actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (1978) în Archiva Moldaviae, nr. VII/2015


Cosmin Budeancă semnalează apariția unui nou număr al Revistei Archiva Moldavie, unde Dorin Dobrincu are un articol despre actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință cunoscut sub acronimul ALRC

Dorin DOBRINCU,

„Noi nu suntem marxiști, ci creștini”. Actele constitutive ale Comitetului Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (1978)

Sursa: http://cosmin-budeanca.blogspot.ro/2016/02/aparitie-editoriala-archiva-moldaviae.html 

Pavel Nicolescu (centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com) - nov 2011

Pavel Nicolescu (centruldeistoriesiapologetica.wordpress.com)

Despre Pavel Nicolescu, inițiatorul ALRC, am scris în 2011 următoarele:

Pavel Nicolescu, este una dintre personalitățile de marcă ale evanghelicilor români. Lui i se datorează inițierea ALRC-ului (Comitetul Român Pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință), comitet care milita pentru respectarea drepturilor religioase garantate cetățenilor de către Constituția RSR (1965) precum și de alte legi în vigoare la momentul respectiv printre care și Legea pentru Regimul General al Cultelor Religioase din 1948 care a suferit schimbări minore pe parcursul perioadei comuniste. În cadrul tezei mele de doctorat am dedicat un subcapitol problematicii legislative punând în paralel documentele legislative ale perioadei comuniste. În final am considerat oportun să prezint și diferența dintre realitate și discurs legislativ. Din această perspectivă, documentul ALRC-ului pe care îl găsiți la adresa de mai sus prezintă situația reală a respectării libertății religioase în România la sfârșitul anilor 70 ai secolului XX. Aici intră în discuție încă un element, anume faptul că România a semnat în 1975 Actul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare internațională de la Helsinki. printre cele zece principii cunoscute sub numele de Decalogul de la Helsinki remarcăm la punctul 7 următoarele: „respectarea dreptului omului și a libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de gândire, conștiință, religie sau de convingere.” (PGA, Helsinki, p. 32). Așadar, România s-a angajat în mod explicit să respecte aceste drepturi pe care în fapt a continuat să le încalce. În final dorim să precizăm faptul că din punct de vedere al libertății și securității personale lucrurile arătau cu totul diferit în anii 70-80 fată de anii 50 ai secolului XX.

 

Marius Silveșan, „Identitatea baptistă și comunismul în România” în volumul Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism, Polirom, Iași, 2015


La Editura Polirom din Iași a apărut de curând volumul Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism avându-i ca și coordonatori pe Cosmin Budeancă și Florentin Olteanu. Îmi exprim și pe această cale gratitudinea pentru munca depusă și interesul arătat în direcția pregătirii simpozionului și a editării acestui volum către toți cei implicați.

Volumul „Identități sociale, culturale, etnice și religioase în comunism, care reunește lucrările prezentate la ediția a IX-a a simpozionului internațional de la Făgăraș – Sâmbăta de Sus, derulat între 9-12 iulie 2014 a apărut la Editura Polirom sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și a Memorialului Rezistentei Anticomuniste „Ţara Făgăraşului”.
În cadrul acestui volum, al cărui cuprins poate fi consultat integral AICI, se găsește și un studiu realizat de subsemnatul, studiu ce poartă titlul
„Identitatea baptistă și comunismul în România” (pp. 386-402)

Prin intermediul acestui studiu ne propunem să abordăm interacțiunea dintre baptiști și comunismul din România. Avem în vedere modul în care baptiști își definesc identitatea, dar și modul în care aceasta a fost percepută de către comunism ca sistem ideologic, dar și de către reprezentanții comunismului românesc.
Pentru abordarea acestor subiecte prezentăm în partea de început informații despre originea baptiștilor având în vedere rădăcinile și crezurile acestora. Pornind de aici avem în vedere aspecte care privesc modul în care baptiștii își definesc identitatea precum și de valorile pe care le promovează. Interacțiunea baptiștilor cu comunismul în România este tratată prin prisma valorilor baptiste și valorilor comuniste, evidențiind faptul că aveau valori divergente, dar și valori comune cu un mod diferit de transpunere a acestora în viața comunității. Am considerăm, de asemenea, relevant să prezentăm modul în care erau percepuți baptiștii de către comunism din punct de vedere ideologic, cât și practic, referindu-ne în acest ultim caz la modul în care era înțeles baptismul ca doctrină religioasă, precum și credincioșii baptiști de către cei care transpuneau în practică ideologia comunistă.

Identități sociale, politice și religioase în comunism (coperta 1)

Programul Simpozionului internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus, ediţia a VIII-a, „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”, 4-7 iulie 2013


În perioada 4-7 iulie mă aflu la un Simpozion Internațional având ca temă generală „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”. În cadrul acestui eveniment am o comunicare referitoare la impactul schimbărilor legislative în plan religios cu titlul Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă. Comunicarea va fi prezentată sâmbătă, 6 iulie 2013, în cadrul Secțiunii II IMPACTUL STALINIZĂRII ȘI DESTALINIZĂRII ASUPRA BISERICILOR ȘI CREDINCIOȘILOR.

Simpozionului internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”4-7 iulie 2013

Mai jos găsiți programul simpozionului preluat de pe blogul lui Cosmin Budeancă, unul din organizatorii acestui eveniment.

Afisul  Simpozion Fagars 2013

Joi, 4 Iulie 2013
– Sosirea participanţilor
Cazarea participanţilor la Hotelul Academiei „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus
19.00 Cina –
Vineri, 5 Iulie 2013
8.30 – Micul dejun
Aula Academiei „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus
9.30 – 10.00 Deschiderea oficială a simpozionului „Stalinizare și destalinizare. Evoluții instituționale și impact social”
– Cuvânt de salut din partea organizatorilor: Cercet. dr. Cosmin BUDEANCĂ (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), Prof. Florentin OLTEANU (Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului)
– Cuvânt de salut Octav BJOZA (Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România)
– Cuvânt de salut din partea autorităţilor locale
– Prezentare de carte: Destine individuale și colective în comunism, Polirom, 2013 (Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu);Remembrance in time, I-IITransilvania University Press of Brașov, 2012 (Elena Helerea)
Aula Academiei „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus
STALINIZARE ȘI DESTALINIZARE. EVOLUȚII INSTITUȚIONALE ȘI IMPACT SOCIAL
10.00 – 11.00 Comunicări
Moderatori: Comandor dr. Olimpiu-Manuel GLODARENCO, Cercet. dr. Cosmin BUDEANCĂ
– Ion CIUPEA, Florentin OLTEANU (Fundația Culturală „Negru Vodă”, Făgăraș, Memorialul Rezistenței Anticomuniste „Țara Făgărașului”) – File din rezistenţa anticomunistă făgărăşeană: Satul Ileni
– Drd. Vadim GUZUN (Ministerul Afacerilor Externe al României) –Rusia stalinistă împotriva Rusiei ţărăneşti: perspectivă diplomatică europeană (1928-1930)
– Prof. dr. Gabriela OTESCU-BICA (Teregova) – Interferenţe instituţionale în mediul rural reflectate în mărturiile orale din zona Banatului montan (1940-1970)
– Cercet. Leontin NEGRU (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Germanii basarabeni  o comunitate sacrificată
11.00 – 11.15 Pauză
11.15- 13.30 Comunicări
– Conf. univ. dr. Sorin RADU, drd. Alexandru NICOLAESCU (Facultatea de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu) – Procesul de verificare a membrilor şi „reorganizarea” Frontului Plugarilor în anii 1947-1953
–  Asist. univ. dr. Cornel MICU (Facultatea de Comunicare și Relații Internaționale, Universitatea „Danubius”, Galați) –Redefinirea strategiei regimului comunist din România faţă de colectivizarea agriculturii (1953-1956)
– Cercet. dr. Sanda BORȘA (Institutul de Istorie „George Bariț”, Cluj-Napoca) – Un episod al „transformării socialiste”: colectivizarea agriculturii în Raionul Bistrița (1950-1962)
– Comandor dr. Olimpiu-Manuel GLODARENCO (Muzeul Național Militar, București), căpitan comandor Marius ROHART (Muzeul Marinei Române, Constanța), dr. Florin C. STAN (Muzeul Marinei Române, Constanța) – Aspecte din istoria marinei militare române în anii ’50-’60
– Prof. univ. dr. Ion ZAINEA (Facultatea de Istorie Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea) – Direcţia Generală pentru Presă și Tipărituri / Comitetul pentru Presă şi Tipărituri – instituţia de cenzură/pază a regimului comunist (1949-1977)
13.30 –  Masa de prânz
15.00 – 17.00 Comunicări
Moderatori: Dr. Iuliu CRĂCANĂ, Prof. Florentin Olteanu
– Lect. univ. dr. Ilarion ȚIU (Facultatea de Științe Politice, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”) – Legislația presei din anii ’70, o tentativă de restalinizare a mass-media?
– Asist. univ. dr. Cezar STANCIU (Facultatea de Științe Umaniste, Universitatea „Valahia”, Târgovişte) – Reconstrucţia diplomaţiei româneşti în contextul destalinizării
– Dr. Iuliu CRĂCANĂ (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Stalinizarea şi destalinizarea justiţiei în România comunistă
– Lect. univ. dr. Mihai CROITOR (Facultatea de Istorie și Filozofie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca) – „Planul Valev” și impactul acestuia asupra relațiilor româno-sovietice
17.00-17.15 Pauză
17.15- 19.00 Comunicări
– Cercet. dr. Manuela MARIN (Universitatea de Vest Timişoara) –Modernizarea socialistă şi cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu
– Cercet. drd. Nicolae VIDENIE (Institutul Român de Istorie Recentă) – Moartea dictatorului sovietic Iosif Visarionovici Djugasvili/Stalin reflectată în presa exilului românesc postbelic (1945-1989)
– Drd. Nicoleta ȘERBAN (Facultatea de Istorie, Universitatea București) – Momentul înlăturării monumentului lui I.V. Stalin din București (1956)
19.00 – Cina
Sâmbătă, 6 Iulie 2013
8.00 – Micul dejun
Secțiunea I
STALINIZARE ȘI DESTALINIZARE. EVOLUȚII INSTITUȚIONALE ȘI IMPACT SOCIAL
9.00 – 11.00 Comunicări
Moderatori: Cercet. Robert FÜRTÖS, Asist. drd. arh. Vlad MITRIC-CIUPE
– Asist. cercet. dr. George NEAGOE (Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, Academia Română, Bucureşti; Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti) – Scriitor şi propagandist: George Călinescu şi optimismul „destalinizării”
– Asist. drd. arh. Vlad MITRIC-CIUPE (Facultatea de Arhitectură, Universitatea „Spiru Haret”, București) – Arhitecţii români şi detenţia politică 1944-1964. Prezentare generală şi studiu de caz: Arh. Mucichescu Nicolae
–  Cercet. Robert FÜRTÖS (Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Sighetu Marmației) – Ioan Hudiţă în documentele Securităţii
– Cercet. Constantin VASILESCU (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), Cercet. Alin MUREŞAN (Centrul de Studii în Istorie Contemporană) – Ascensiune şi declin în cadrul aparatului de Securitate. Studiu de caz: Maiorul Aurel Ceia
– Cercet. drd. Dumitru LĂCĂTUȘU (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Prăbuşirea unui lider stalinist: Alexandru Drăghici
11.00 – 11.15 Pauză
11.15 – 13.30 Comunicări
– Cercet. drd. Cristina ROMAN (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Procesul lui Lucrețiu Pătrășcanu. Un paradox al timidei destinderi de după martie 1953
– Dr. Ion RÎŞNOVEANU (Muzeul Marinei Române, Constanța) –Reabilitarea unui nevinovat: Comandorul (r) Constantin Pogonat
– Cercet. dr. Miodrag MILIN (Institutul de Studii Bănățene, Academia Română – Filiala Timişoara), Dr. Andrei MILIN (Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara) – Stalinism, post-stalinism şi evoluţii mai recente în democraţia minoritarilor sârbi din România
– Conf. univ. dr. Ludmila ROTARI (Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti) – Efectele politicii staliniste de creare a unor noi naţiuni – moldovenii din Ucraina
– Lect. univ. dr. Ilie GHERHEȘ (Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Filiala Baia-Mare) – Aspecte ale stalinizării României. Studiu de caz: regimul lui Ivan Odoviciuc în Maramureș (20 ianuarie – 9 aprilie 1945)
13.30 –  Masa de prânz
Secțiunea II
IMPACTUL STALINIZĂRII ȘI DESTALINIZĂRII ASUPRA BISERICILOR ȘI CREDINCIOȘILOR
Sala „Sinodicon”
9.00 – 11.00 Comunicări
Moderatori: Drd. JANOSI CsongorCercet. dr. Ion XENOFONTOV
– Conf. univ. dr. Gabriel MOISA (Facultatea de Istorie Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea) – Impactul stalinizării asupra Bisericii Ortodoxe Române: Cazul preoţilor Ioan Crişan şi Florian Rațiu (judeţul Arad)
– Drd. Claudiu CĂLIN (Episcopia Romano-Catolică de Timişoara) –Desființarea abuzivă a Diecezei Romano-Catolice de Timișoara de către autoritățile comuniste în anul 1948
– Dr. Sergiu SOICA (Comloșu Mare) – Desfiinţarea unei Instituţii. Studiu de caz: Episcopia Greco-Catolică de Oradea
– Cercet. Alina URS (Centrul de Studii în Istorie Contemporană, București) – Un pas spre comunizare. Eliminarea educaţiei religioase din şcolile publice
– Cercet. Constantin PETRE (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Detenţia politică a femeilor pe motive religioase. Cazul Martorilor lui Iehova (1948-1964)
– Dr. Marius SILVEȘAN (Institutul Teologic Baptist, București) –Impactul schimbărilor legislative asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România în perioada comunistă
11.00 – 11.15 Pauză
11.15- 13.30 Comunicări
– Drd. JANOSI Csongor (Facultatea de Teologie Reformată, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca) – Colaborarea româno-maghiară la nivelul Ministerelor de Interne și a organelor de securitate pe probleme ecleziastice reformate la sfârșitul anilor 1950 și începutul anilor ’60
– Cercet. BANDI István (Arhiva Istorica a Serviciilor Secrete din Ungaria – ÁBTL) – Încercarea de destructurare a Bisericii Romano-Catolice – un pas în procesul comunizării Ungariei postbelice
– Cercet. VÖRÖS Géza (Arhiva Istorica a Serviciilor Secrete din Ungaria – ÁBTL) – Posibilitatea exercitării libere a credinței în țările de democrație populară. Studiu de caz: Ungaria
– Dr. Romeo CEMÎRTAN (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei, Chişinău) – Persecutarea clericilor şi a comunităţilor religioase din R.S.S. Moldova de către statul sovietic (1945-1962)
– Cercet. dr. Ion XENOFONTOV (Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Științe a Moldovei) – Activitatea împuterniciților în problemele bisericii ortodoxe de pe lângă Consiliul de Miniştri al URSS pentru R.S.S. Moldovenească (1944-1965)
– Cercet. dr. Liliana CONDRATICOVA (Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău, Republica Moldova) – Politica autorităților sovietice față de inventarul liturgic (1944-1960)
– Cercet. Manole BRIHUNEȚ (Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Chișinău, Republica Moldova) – Calvarul bisericii Sfântul Nicolae din satul Mileștii Mici în perioada sovietică: de la lăcaș de cult la muzeul ținutului natal
13.30 –  Masa de prânz
MEMORIA REGIMURILOR COMUNISTE ȘI VALORIFICAREA MUZEALĂ A ISTORIEI ACESTORA
Aula Academiei „Brâncoveanu”
15.00 – 17.00 Comunicări
Moderatori: Dr. Claudia-Florentina DOBRE, Drd. Ruxandra Iuliana PETRINCA
– Drd. Ruxandra Iuliana PETRINCA (Facultatea de Istorie și Studii Clasice, Universitatea „McGill”, Montréal, Canada) – La jumătatea distanței dintre memorie și istorie. Memorialistica Gulagului ca gen literar
– Dr. Claudia-Florentina DOBRE (Fundația Culturală „Memoria”, București), Dr. Valeriu ANTONOVICI (Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București) – Bărăgan Stories: Memories from the Romanian Siberia*
–  Prof. Mihaela-Cristina GHERHEȘ (Baia Mare) – Impactul stalinizării în România. Studiu de caz: copilăria „mea” la bloc
– Cercet. dr. Viorica OLARU-CEMÂRTAN (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei, Chişinău) – Cunoaşterea trecutului comunist prin intermediul mijloacelor moderne, interactive
– Cercet. dr. Cosmin BUDEANCĂ (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) – Demersuri instituționale de memorializare a comunismului românesc
17.00 – 17.15 Pauză
17.15 – 19.00 Comunicări
– Dr. Claudia Florentina DOBRE (Fundația Culturală „Memoria”, București) – Comunismul muzeificat: o abordare comparativă a muzeelor din România, Bulgaria, Ungaria şi Republica Cehă
– Asist. dr. Izabela SKORZYNSKA (Facultate de Istorie, Universitatea „Adam Mickiewicz”, Poznań, Polonia), Dr. Anna Maria WACHOWIAK (Szczecin, Poland) – Museification of Communism as an Element of Practices in the Process of Creating Regional and National Identity in Poland. A Few Cases Studies
– Asist. univ. Jernej Letnar ČERNIČ (Școala Guvernamentală și de Studii Europene, Kranj, Slovenia) – Consolidating Transitional Justice through constructing memorials in Slovenia
–  Magistrat Renato PODBERSIČ (Centrul de Studii pentru Reconciliere Natională, Ljubljana, Slovenia) – Huda Jama – How to museally present the mass killing site in St. Barbara pit
– Cercet. avocat Boštjan KOLARIČ (Centrul de Studii pentru Reconciliere Natională, Ljubljana, Slovenia) – An Example of a Modern Approach. The Spomenik (Monument) Project in Slovenia
18.45 – 19.00 – Concluziile Simpozionului
19.00 – Cina
Duminică, 7 Iulie 2013
8.30 – Plecarea participanţilor
9.30-11.30 Vizită la Fundaţia „Negru Vodă” şi la Cetatea din Făgăraş – Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului.

Call for papers: conferința „Arhivele comunismului între discurs şi realitate”, Bucureşti, 23 august 2013


Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează în data de 23 august 2013, la sediul IICCMER, conferinţa „Arhivele comunismului între discurs şi realitate”.

„Arestarea” memoriei şi controlul ei a fost o caracteristică esenţială a statelor comuniste. În acest scop, regimurile totalitare instalate după 1945 în Europa de Est au limitat constant accesul la arhive şi documente, prezentând versiuni alterate, distorsionate şi propagandistice ale trecutului şi prezentului. Uneori, aceste practici au fost continuate după 1989 şi de succesoarele statelor comuniste, cum este şi cazul României. Mai bine de un deceniu după căderea regimului comunist, accesul la arhivele PCR a fost permis câtorva apropiaţi ai puterii politice, în mod netransparent, partizan și cu rezultate nesatisfăcătoare pentru cercetarea istorică. Înfiinţarea unor instituţii de studiere a memoriei comunismului în statele extotalitare a readus în discuţie statutul acestor documente, permiţând accesul la documente şi altor categorii de cercetători. Şi totuşi, la șapte ani după condamnarea în Parlamentul României a regimului comunist din România, arhivele comunismului sunt încă „semi-închise”.
Accesul total şi fără limitări este astăzi imposibil. Restricţionările sunt impuse de o serie de instituţii ori persoane cu prerogative decizionale. Limitarea accesului la documentele comunismului este realizată şi printr-o serie de proceduri administrative care impun cercetătorilor studierea doar a anumitor documente sau restrângerea ariilor de interes ştiinţific la anumite perioade ale regimului comunist.
Până în prezent, cele mai multe dintre dezbaterile privind accesul la documentele perioadei comuniste au fost organizate şi coordonate de deţinătorii acestor arhive. Organizatorii au insistat asupra „succeselor” din ultimii ani, fără a asuma și restricţiile ori piedicile întâmpinate de cercetători.
Conferinţa organizată de IICCMER are drept scop susținerea publică a unei dezbateri la care să participe în primul rând cei interesaţi de statutul acestor documente şi regimurile care permit consultarea lor. Evenimentul se adresează cu precădere cercetătorilor, doctoranzilor şi masteranzilor, precum și altor categorii de public care s-au confruntat în activitatea desfășurată cu dificultăți în ceea ce priveşte accesul la documentele produse în timpul regimului comunismului.
Astfel, problema arhivelor comunismului şi regimul ei după 1989 va fi discutată şi dezbătută în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în data de 23 august 2013. Dezbaterile vor urmări chestiuni de interes general și particular în problema accesului la arhive:
1.        Regimul actual de acces la arhivele comunismului;
2.        Arhivele regionale ale comunismului;
3.        Interzicerea accesului la arhivele comunismului: studii de caz;
4.        Arhivele comunismului: cazuri controversate.
Conferinţa „Arhivele comunismului între discurs şi realitate” se adresează în primul rândul cercetătorilor şi istoricilor, categorii care militează pentru deschiderea totală a acestor arhive şi instituirea unui acces neîngrădit la documentele create de structurile statului comunist.
Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită un abstract de maxim 300 de cuvinte până cel târziu la 21 iulie 2013, pe adresa de email arhivelecomunismului@iiccmer.ro.
Comunicarea rezultatelor selecției se va face în scris, până în data de 5 august 2013.
Pe durata conferinței, IICCMER va suporta cheltuielile cu cazarea, masa și transportul participanților.
Pentru orice informaţie, contactaţi organizatorii la adresa de email: arhivelecomunismului@iiccmer.ro.

Articolul Pastorii baptiști în volumul Destine individuale și colective în comunism, Polirom, Iași, 2013


Destine individuale și colective in comunism coperta1
Cosmin Budeancă a anunțat pe blogul său, dar și pe mine personal, apariția la Editura Polirom, sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și a Memorialului Rezistentei Anticomuniste – Țara Făgărașului, volumul Destine individuale și colective în comunism. Acesta cuprinde lucrările ediției a V-a Simpozionului internațional de la Făgăraș – Sâmbăta de Sus, care s-a desfășurat între 22-25 iulie 2010.
Volumul prezintă destinele unor personalități urmărite de organele de represiune comuniste (Constantin Titel Petrescu, Augustin Pacha, N. Steinhardt, Adrian Marino etc.), dar și ale unor întregi colectivități (evrei, chiaburi, pastori baptiști, istorici). Relatările despre victimele regimului sunt completate cu date referitoare la torționari, oferind o imagine de ansamblu a mecanismelor de urmărire și control ale acestuia. Cadre universitare, cercetători și doctoranzi de la universități și institute de cercetare din țară și străinătate, autorii abordează o tematică variată, de la rezistența armata anticomunistă la cazurile în care cei persecutați pentru convingerile politice au devenit colaboratori ai Securității, evidențiind complexitatea regimurilor comuniste și demonstrând importanța cunoașterii acestora.
Volumul poate fi achiziționat de cei interesați și de pe site-ul Editurii Polirom.
În cadrul acestui volum se regăsește și articolul meu despre pastorii baptiști. Menționez faptul că documentarea este la nivelul anului 2010. Pentru informații mai noi a se vedea cartea Bisericile Creștine Baptiste din România între persecuție acomodare și rezistență (1948-1965). Cei care doresc să o comande pot face acest lucru de pe site-ul Editurii Cetatea de Scaun. Cei care sunt interesați de problematica abordată în carte pot participa la lansarea oficială a cărții, eveniment ce va avea loc la Institutul Teologic Baptist din București, vineri, 5 aprilie 2013, 0ra 11.
Cuprinsul volumului este redat mai jos.
Cuvânt înainte……………………………………………………………………7
Destine individuale
Adrian Mihuţ Lider al grupului de rezistenţă de pe Valea Crişului Alb (1948-1956) (Gabriel Moisa)……………………….……………………13
Radiografia unor destine. „Bandiţi” în Grupul Arsenescu (Constantin Vasilescu) ……………………………22
Constantin-Titel Petrescu în vizorul organelor represive (1945-1957) (Cristina Roman)…………………..……47
Contraamiralul Horia Macellariu (1894-1989), erou marinar şi luptător anticomunist (Olimpiu Manuel Glodarenco)……………..……………56
Camil Demetrescu sau puterea de a spune „nu” (Elena Gherman)………………………………………………….65
Despre învinşi… Zaharia Boilă în dosarele Securităţii (Andrea Dobeş)… 74
De la rezistenţă la colaborare. Părintele Ioan Deliman şi Securitatea (Robert Fürtös)……………………………………………..93
Procesul Episcopului Augustin Pacha şi al membrilor Aulei Episcopale Romano-Catolice de Timişoara – Portrete şi destine din Arhivele Episcopiei timişorene (Claudiu Călin)……………..………………….111
Elite ale Bisericii Greco-Catolice din Banat, 1944-1965: prepozitul capitular Nicolae Brînzeu din perspectiva dosarelor Securităţii (Sergiu Soica)…130
Experienţe anticomuniste. Mărturii ale unor foste deţinute politice din România (Claudia-Florentina Dobre)…………………140
Destine sioniste în comunism. Avram Leiba Zissu şi Mişu Benvenisti în dosarele de anchetă din anii ’50 (Liviu Carare)………………52
Destin de scriitor, destin de roman. Dinu Pillat, Nicu Steinhardt (Clara Mareş)…………………………….160
Ion Negoițescu: „Simt că mi s-a rupt viaţa în două…” (Crina Bud)… 171
A fost Adrian Marino un informator „incomod” al Securităţii? (Simona-Maria Pop)…………177
Supravegherea din spatele cortinei. Mari actori români şi Securitatea. Ştefan Ciobotăraşu (Leontin Negru)…………………192
Iosif Constantin Drăgan – dosarul de Securitate (Iuliu Crăcană)… 210
Avram Bunaciu – Un personaj uitat al regimului comunist (Liviu Ţăranu)… 228
Dosarul de cadre al unui torţionar: Aurel Mihalcea (Mihai Burcea) …250
Destine colective
Problema emigrării evreilor în documentele Comitetului Democratic Evreiesc (1945-1953) (Magdalena Ionescu) …………………………265
Identificarea chiaburilor şi procesul de deschiaburire în localitatea Băleni (Raionul Târgovişte/Judeţul Dâmboviţa). 1950-1956 (Iulia Barbu)… 272
Pastorii baptişti din România între anii 1948-1965 (Marius Silveşan)……………………………………………282
Istoricii şi cenzura comunistă (1966-1977) (Ion Zainea) …………306
Basarabenii şi spionajul în favoarea U.R.S.S. în timpul primei ocupaţii sovietice (1940-1941) (Mariana S. Ţăranu) …………………320
Viţelul de pâine, idol sovietic (Larisa Turea)…………………331
Situaţia şi evoluţia vieţii bisericeşti din R.S.S.M. în perioada 1945-1962 (Romeo Cemîrtan)…………………………347
Armata sovietică între concept, structură şi ideologie (anii 1970) (Ion Xenofontov)………………………………360
Trabantul şi inelul Kennedy. Identitatea de consumator a femeilor muncitoare din Ungaria socialistă (Eszter Zsófia Tóth)………………367
Slovenia – tărâmul crimelor în masă (Boštjan Kolarič)…………………374

Programul ediţiei a VII-a a Simpozionului Internaţional de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus: „Regimurile comuniste – memorie recentă pentru o societate deschisă”


În perioada 1-3 August 2012 va avea loc la Făgăraş – Academia „Brâncoveanu”, Sâmbăta de Sus, ediţia a VII-a Simpozionului Internaţional „Regimurile comuniste – memorie recentă pentru o societate deschisă”.
Organizatorii evenimentului sunt: Fundaţia Culturală „Negru Vodă” Făgăraş, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Memorialul Rezistenţei Anticomuniste „Ţara Făgăraşului”, Mănăstirea „Brâncoveanu” – Sâmbăta de Sus, Universitatea „Transilvania” din Braşov.
Instituţii partenere în organizarea evenimentului sunt: Programul „Europe for Citizens”, Muzeul „Casa Mureşenilor”, Braşov, Universitatea „St. Cyril şi St. Methodius” (Facultatea de Istorie) din Veliko Tarnovo, Bulgaria, Universitatea „Carl Von Ossietzky” (Facultatea de Drept), Oldenburg, Germania, Institutul Federal pentru Cultura şi Istoria Germanilor din Europa de Est, Oldenburg, Germania, Muzeul „Emlekpont”, Hódmezővásárhely, Ungaria.
Sprijinul financiar pentru organizarea simpozionului este asigurat prin Proiectul OPENNESS, Programul „Europa pentru Cetăţeni” al Uniunii Europene, Consiliul Judeţean Braşov, Primăria şi Consiliului Local al Municipiului Făgăraş, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
*
VINERI, 3 August 2012
PRIMĂRIA ŞI ŞCOALA DIN DRĂGUŞ
9:00– 13:00 Atelier II – Memorie şi Istorie –  Generaţii în dialog
Atelierul, organizat în 3 sesiuni, sub formă de masă rotundă, dezbateri, vizite, comunicări, are ca obiective:
– o mai bună cunoaştere a perioadei staliniste de către tineri pentru a-i determina să reflecteze asupra caracterului ilegitim şi criminal al regimului comunist din spatiul est-european;
– cunoaşterea trecutului recent conduce la o înţelegere aprofundată a realităţilor prezente şi  necesităţii respectări drepturilor omului şi a statului de drept, a coeziunii sociale în condiţiile egalitaţii de şanse şi eliminării discriminărilor de orice natură pe criterii de naţionalitate, limbă, religie, sex, rasă şi handicap.
 *
AULA ACADEMIEI „BRÂNCOVEANU”
15:00 – 17:00 Sesiune de comunicări
Moderatori:  Com. Conf. univ. Olimpiu GLODARENCO, Cerc. Leontin NEGRU
15:00 – 15:20 Sergiu SOICA (Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca) – Biserica Greco-Catolică din România –  diferite forme de rezistenţă anticomunistă
15:20 – 15:40Marius SILVEŞAN (Institutul Teologic Baptist Bucureşti) – Bisericile Baptiste din România sub persecuţia regimului comunist. Acţiuni de răspuns şi rezistentă
15:40 – 16:00 Romeo CEMÎRTAN (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei, Chişinău) – Întâistătătorii Bisericii Ortodoxe din R.S.S.M. şi politica religioasă sovietică în perioada anilor 1945-1962
16:00 – 16:20 Liliana CONDRATICOVA (Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău) –Funcţionarea mănăstirilor de monahii Hirova şi Tabăra sub dominanţa ideologiei sovietice
16:40 – 17:00 Ion XENOFONTOV (Institutul de Studii Enciclopedice  al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chişinău) – Campania de închidere a mănăstirilor din Moldova Sovietică  ( 1944-1962)
Programul complet poate fi consultat pe blogul lui Cosmin Budeancă http://cosmin-budeanca.blogspot.ro
Articole relaționate

La mulți ani, Alin Cristea!


Alin Cristea este evanghelic, jurnalist, bloger.

Astăzi este ziua lui.

Cei care îl caută îl pot găsi pe http://romaniaevanghelica.wordpress.com/

Pe Alin Cristea îl știam de ceva timp prin intermediul revistei Confesionala dar l-am cunoscut personal în iunie 2009 la Iași. Acolo am participat la Workshopul: Persecuţia Bisericii în România. Cazul Evanghelicilor. Proiect de istorie orală, organizat de Centrul pentru Studiul Istoriei Protestantismului din Iaşi. Cu acel prilej beneficiind de îndemnurile lui Alin Cristea am pus bazele blogului istorieevanghelica.

La worshop au mai participat Dorin Dobrincu, Dănuț Mănăstireanu (Persona), Cosmin Budeancă (Cosmin Budeancă), Vasile Tomoiagă (Clujul Evanghelic), David Reguș(Suceava Evanghelică)

Sesiune de comunicări dedicată „Centenarului Nicolae Steinhardt (1912-1989)”


În 4 iulie, începand cu ora 10.00, la Academia Română, Calea Victoriei 125, va avea loc o sesiune de comunicări dedicată „Centenarului Nicolae Steinhardt (1912- 1989)”. Evenimentul este organizat de Fundaţia „Nicolae Steinhardt” şi Academia Română.

Sursa: Cosmin Budeancă

Conference of the Society of Romanian Studies, July 2-4 2012: „Europeanization and Globalization: Romanians in Their Region and the World”


Pentru mai multe detalii accesați http://cosmin-budeanca.blogspot.ro/

A apărut volumul Sfârșitul regimurilor comuniste: cauze desfășurare, consecințe


După două decenii de la căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est, deschiderea arhivelor şi libertatea de utilizare a unor surse alternative de documentare oferă specialiştilor în domeniul istoriei recente posibilitatea de a reconstitui evenimente petrecute în perioada totalitară şi de a elabora analize complexe. Cauzele, desfăşurarea şi consecinţele prăbuşirii regimurilor comuniste, atât în România cât şi în plan internaţional, sunt câteva din temele importante ale istoriei recente, destul de puţin cunoscute, şi care pot oferi chei de înţelegere a realităţilor prezente. Astfel, cele studii 27 de studii din acest volum reprezintă o contribuţie la cunoaşterea realităţilor istoriei recente din România şi din alte state care au cunoscut regimuri comuniste.

Volumul conţine lucrări prezentate la ediţia a IV-a a Simpozionului internaţional care a avut loc la Făgăraş-Sâmbăta de Sus în perioada 25-27 Iunie 2009 şi a apărut cu sprijinul Fundaţiilor Konrad Adenauer şi Aspera.

Pentru cei interesaţi redau mai jos cuprinsul volumului:

CUPRINS

Cuvânt înainte

SFÂRŞITUL REGIMULUI COMUNIST ÎN ROMÂNIA. CAUZE, DESFĂŞURARE ŞI CONSECINŢE

Doina Jela
De ce s-a prăbuşit regimul comunist şi cum s-ar fi putut oare să nu se întâmple acest lucru?
Mircea Stănescu
Relaţiile româno-sovietice de la Masa rotundă poloneză până la căderea comunismului în Europa de Est
Floarea Dobre, Luminiţa Banu
Reflectarea în documentele Securităţii a impactului programului de sistematizare a mediului rural (1989)
Ilie Gherheş, Mihaela-Cristina Tusluc
Petrova Maramureşului, 16 ianuarie 1989. Un moment de rezistenţă împotriva sistematizării ceauşiste
Florian BANU
Noiembrie 1989 – plecarea din România a Nadiei Comăneci – ultima lovitură de imagine dată regimului Ceauşescu
Elena Gherman, Liviu Ţăranu
Câteva consideraţii pe marginea evoluţiei economiei româneşti în ultimul deceniu comunist
Raluca Nicoleta Spiridon
Viaţa cotidiană şi starea de spirit a populaţiei premergătoare imploziei sistemului comunist din România în decembrie 1989 – Aspecte din dosarele Securităţii
Mihaela Toader
Exilul românesc şi Revoluţia din decembrie ’89
Cristina Roman
Prăbuşirea regimului comunist şi începuturile democratizării societăţii româneşti (1989-1992)
Cosmin Budeancă
„Între două patrii”. Percepţia românilor asupra etnicilor germani emigraţi din România

ISTORIA COMUNISMULUI ÎN POSTCOMUNISM

Alexandra Bogdanovici
Deportarea sârbilor în Bărăgan
Vladimir Lj. Cvetković
Tratativele privind rezolvarea incidentelor de graniţă din Timişoara în 1953 şi impresiile delegaţiei iugoslave cu privire la realitatea românească
Liliana Corobca
Desfiinţarea cenzurii comuniste româneşti (D.G.P.T.) în anul 1977

*
Marius Silveşan
Relaţia dintre Biserică şi Stat în România comunistă. Studiu de caz: Alegeri la comunitățile baptiste în 1975

*

Denisa Florentina Bodeanu
Informatorii din Cultul Baptist între 1979-1989

*
Jánosi Csongor
Cariera unui ofiţer de Securitate. Ungváry József în documentele de arhivă şi în memoria colectivă
Antonovici Valeriu
Munca patriotică în Republica Socialistă România – Dacă-i ordin, cu plăcere!
Gabriel Catalan
Reflectarea evenimentelor din decembrie 1989 din România în manualele şcolare de istorie
Dragoş Carciga
Comunismul şi Muzeologia. O cercetare critică

COMUNISM ŞI POSTCOMUNISM PE PLAN INTERNAŢIONAL

Larisa Turea
Consideraţii privind meandrele memoriei culturale şi colective (cu referire la schimbările de mentalitate induse de înfometarea populaţiei din R.S.S. Moldovenească în 1946-1947)
Ion Xenofontov
Mişcarea naţională din R.S.S. Moldovenească în istoriografie: premise, evoluţie, consecinţe
Lidia Prisac
Problema naţională în R.S.S. Moldovenească în contextul restructurării gorbacioviste
Eduard Boboc
Colapsul sistemului totalitar sovietic şi dezintegrarea U.R.S.S.
Mihai Croitor, Sanda Borşa
Deng Xiaoping şi limitele reformismului chinez
Boštjan Kolarič
Căderea regimurilor comuniste în Iugoslavia şi consecinţele asupra Sloveniei
Maria Dermendzhieva
Darzhavna Sigurnost (Securitatea bulgară din perioada comunistă) şi noile servicii de securitate naţională

http://cosmin-budeanca.blogspot.com/

După cum se remarcă și din parcurgerea cuprinsului, în cadrul acestui volum se regăsesc și două studii privitoare la evanghelicii din România în perioada comunistă.

Primul studiu este al Denisei Florentina Bodeanu (căsătorită Budeancă), cercetătoare la CNSAS care abordează o problemă spinoasă în societatea românească dar și în mediul evanghelic, cea a colaborării personalului de cult cu Securitatea ca instituție de poliție politică.

Cel de-al doilea studiu realizat de mine se bazează pe documente identificate în Arhiva Departamentului Cultelor (Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte) și tratează alegerile de la comunitatea baptistă Oradea ce au avut loc în anul 1975, precum și cazul Liviu Olah.

Call for papers: History of Communism in Europe, new series, vol. III/2012


The forthcoming issue of History of Communism in Europe will focus on the topic of Communism, Nationalism and State Building in Post-War Europe. The emergence of communism as praxis after the Second World War overlapped with the need of certain nations to reinforce their claim for statehood. This gave rise to a series of historical phenomena that reshaped post-war Europe. In this context, any research on these transformations must address a series of questions: What is the role of national ideology in postwar state formation? How do various ideologies (e.g. communism and nationalism) interact in the complex processes presupposed by state building? Is there a pattern of state formation in communist Europe in comparison with Western Europe or elsewhere? If so, which were the short and long term consequences of it within a post-conflict landscape? Which narratives of identity were employed as post-1945 Europe took shape? Which were the incumbent tensions as a Soviet bloc of socialist nations came about? Nevertheless, the main issue to be addressed remains that of the differences that appeared from 1945 onwards between the institutionalization of communist polities on the basis of national communities and the consolidation of a supposedly unitary camp of Marxist-Leninist regimes. Moreover, at the end of the day, the legacies of the second half of the twentieth century could be better explained if analyzed from the point of view of the tribulations of nationalizing nation-states (to use Rogers Brubaker’s coinage) across the East and West divide.

    The next issue of History of Communism in Europe welcomes original contributions that discuss and engage such general issues apparent from the interplay of communism and nationalism in the context of state-building. Ideally, the authors should address the topics in question from a comparative viewpoint. The editors encourage young scholars, in particular, to make use of historical, cultural, and political information recently available with the gradual opening of the archives in Romania, Hungary, Czech Republic, Slovakia, Bulgaria, Poland, former GDR or various states of the former Yugoslavia and the USSR.
Senior scholars, junior researchers and PhD students are invited to submit their proposals on one of the following topics:
  • Internationalism vs. Nationalism
  • Sovietization and Empire Building in Eastern Europe
  • Socialist Nations and Contemporary Theories of Nationalism
  • Socialist Patriotism and Soviet Hegemony
  • Nation Building in Post-war Europe
  • Cultural Transfers
  • Politics of Homogenization
  • Narratives of Identity in Literature, Science, and the Arts
  • Ethnic Minorities, Self-determination, and Socialist States
  • Myths of Origins: Continuities Beyond 1945
  • Communist Constitutions
  • Modernity, nationalism and communism
The contributors are kindly asked to write abstracts that do not exceed 500 words. Deadline: April 1st, 2012.
You may submit your proposals at: office@iiccr.ro ormarius.stan@iiccr.ro
Selected authors will be notified by April 15th. The deadline for the final draft of the paper is June 1st, 2012.

Evenimente editoriale în legătură cu istoria recentă la Târgul Internaţional „Gaudeamus – Carte de învăţătură” 2011


   Pentru cei interesaţi, aici pot găsi programul evenimentelor editoriale de la Târgul Internaţional „Gaudeamus – Carte de învăţătură” 2011. Am făcut şi o selecţie a evenimentelor care au legatură cu istoria recentă. Probabil sunt mai multe, dar din cauză că nu sunt descrise cărţile, nu am putut să-mi dau seama de asta.

Miercuri, 23 noiembrie

14.00 – Editura Teşu – nivel 0.00:13 – Lansare de carte: Teşu Solomovici, Mareşalul Ion Antonescu – o biografie. Invitaţi: acad. Dinu C. Giurescu, acad. Răzvan Theodorescu, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, Veronica Bârlădeanu, Dorel Dorian, Alex Mihai Stoenescu.
16.00 – Editura Teşu – nivel 0.00:13 – Lansare de carte: Mihail Sebastian, Jurnal II. Jurnal indirect. 1926-1945. Invitaţi: acad. Eugen Simion, Veronica Bârlădeanu.
18.30 – Editura Humanitas – nivel 0.00:42 – Lansare de carte:Catherine Durandin, Moartea Ceauşeştilor. Adevărul despre o lovitură de stat comunistăParticipă: Catherine Durandin, Cristian Vasile, Flrin Ţurcanu, Cătălin Strat.
Joi, 24 noiembrie
12.00 – 12.30 Editura Junimea – Lansare carte: Ioan Sbârnă – Opt ani pe frontul de est. Invitaţi: Ion Brad, Gheorghe Doca
17.00 Editura Teşu – nivelul 0.00:13 – Lansare carte: Teşu Solomovici, Războaiele ştiute şi neştiute ale Mossadului
18.00 Editura Eikon – nivelul 0.00:15 – Lansare carte: Mihaela Albu, Codruţa Mirela Stănişoară, Camelia Zăbavă, Întoarcerea în Ithaca. Cultura română din exil şi din afara graniţelor – Realizări, recuperare, restituire. Participă: Mihaela Albu, Maria Alexe, Dan Anghelescu, Valentin Ajder
18.00 Editura Polirom – nivelul 0.00:39 – Lansarea volumelor: Mircea Mihăieş, Ultimul Judt şi Tony Judt, Cabana memorieiPrezintă: Horia-Roman Patapievici
Vineri, 25 noiembrie
18.00 – 19.00 Radio România – Editura Casa Radio – Lansarea albumului Ladislau Csendes, George Enescu – un exil supravegheat.Coproducţie Editura Casa Radio – Muzeul Naţional „George Enescu”. Invitaţi: Laura Manolache, Ladislau Csendes
12.00 Editura Brumar – nivelul 7.70 :376 – Lansare carte: Silvia Kerim, Amintirea – ultimul interviu. Invitaţi: Paula Iacob, Carmen Iordăchescu, Marina Constantinescu, Lucia Negoiţă, Ion Besoiu, Ioan Cărmăzan
12.00 Ovidius University Press Constanţa – nivelul 3.20:123 – Lansare carte: Constanţa Călinescu, Ioan Popişteanu, Universitatea Ovidius Constanţa – 50 de ani (monografie). Invitaţi: prof. dr. Nicolae Rotund, conf. dr. Angelo Mitchievici, Ovidiu Dunăreanu. Moderator: Ioan Popişteanu
12.30 – 13.30 Biblioteca Metropolitană Bucureşti – nivelul 7.70 :346 – Lansarea volumului: Iuliana Marciuc, Liana Săndulescu şi Oana Georgescu (coord), 55 de ani de TVR în 55 de CONFESIUNI; lucrare apărută la Editura Biblioteca Bucureştilor.
13.00 Editura Ex Ponto – nivelul 3.20:123 – Lansarea ediţiei critice:Pavel Chihaia, Opera Omnia, 10 volume. Invitaţi: prof. dr. Nicolae Rotund, conf. dr. Angelo Mitchievici, Ovidiu Dunăreanu. Moderator: Ioan Popişteanu
15.00 Editura Teşu – nivelul 0.00:13 – Lansare carte: Istoria Israelului. Poporul evreu, de la începuturi şi până astăzi. O istorie pictografică
Sâmbătă, 26 noiembrie
11.30 Editura Humanitas – nivelul 0.00:42. Lansare de carte –Cristian Vasile, Politicile culturale comuniste în timpul regimului Gheorghiu-Dej. Participă: Cristian Vasile, Bogdan Cristian Iacob, Cătălin Strat
12.30 Editura Humanitas – nivelul 0.00:42 – Lansare de carte –Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930-1950. Participă: Lucian Boia, Florin Ţurcanu, Sorin Lavric, Gabriel Liiceanu
12.30 Editura Polirom – nivelul 0.00:39 – Lansare de carte: Corina Doboş, Luciana Jinga, Florin Soare, Cristina Roman, Politica pronatalistă a regimului Ceauşescu, vol. al II-lea. Prezintă: Mihaela Miroiu, Bogdan Iacob, Corina Doboş, Florin S. Soare, Cristina Roman, Adrian Şerban
13.00 Editura Rao – nivelul 0.00:41 – Lansarea volumului şi sesiune de autografe: Oana Popescu, Ciobit – Interviuri cu Maia Morgenstern. Invitaţi: Maia Morgenstern, Oana Popescu
13.00 – 14.00 Fundaţia Academia Civică . Lansarea volumelor: Morţi fără morminte în Bărăgan (1951 – 1956)Florea Olteanu – un procuror incomod. Invitaţi: Ana Blandiana, Romulus Rusan, Ioana Boca, Virginia Ion, Andreea Cârstea, Angela Bilcea.
14.00 Editura Vremea – nivelul 0.00:30 – Lansare de carte – Aurel Sergiu Marinescu, O contribuţie la istoria exilului românesc”, vol. X. Invitaţi: Lucia Hossu-Longin, Doina Jela, Silvia Colfescu
14.00 ADEPC – Editura Tracus Arte – nivelul 4.50:235 – Lansarea volumelor: Dan Cârlea, Copil în epoca de aur ; Alexandru Potcoavă, Şoimii patriei trebuie să fie întodeauna veseli. Prezintă: Paul Cernat, Felix Nicolau, Ion Bogdan Lefter
14.30 Editura Humanitas – nivelul 0.00:42 – Lansarea ediţiei integrale în limba română a Jurnalului Annei Frank
16.00 Editura Galaxia Gutenberg – Prezentare de carte Horia Moscovici, Monseniorul – Amintiri şi documente din viaţa Monseniorului Ghika în România. Invitaţi: IPS Ioan Robu, PS Cornel Damian, PS Mihai Frăţilă, IPS Nunţiul Apostolic Mons. Francisco-Javier Lozano, Francisca Băltaceanu (biblist, specialist în limba şi literatura clasică), Monica Broşteanu (biblist, specialist în limba şi literatura clasică), Emanuel Cosmovici – cercetător
16.00 Editura Polirom – Lansare carte:  Cristian Tudor Popescu,Filmul surd în România mută. Politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912 – 1989). Prezintă: Adrian Şerban
16.30 Editura Polirom – nivelul 0.00:39 – Lansare de carte Lucian Dan Teodorovici, Matei Brunul
Prezintă: Marius Oprea, Bogdan Alexandru-Stănescu.
17.00 – 18.00 Regia Autonomă Monitorul Oficial – Lansare de carte –Acad. Dinu C. Giurescu, Rudolf Dinu, Laurenţiu Constantiniu, O istorie ilustrată a diplomaţiei româneşti. Invitaţi: autorii
19.00 – 19.30 Editura Ars Docendi – Universitatea din Bucureşti – Lansarea volumului Povestea familiei Arnăuţoiu din Nucşoara – relatări ale Elenei Ion Arnăuţoiu. Invitaţi: Lucia Hossu Longin, Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, Christian Mititelu
Moderator: Ioan Crăciun – editor
Duminică, 27 noiembrie
12.00 Editura RAO – nivelul 0.00:41 – Lansare de carte şi sesiune de autografe: Larry Watts, Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Invitat: Larry Watts
15.00 Editura Polirom – nivelul 0.00:39 – Lansare carte: Cristina Corciovescu, Magda Mihăilescu (coord.), Noul cinema românesc. De la tovarăşul Ceauşescu la domnul Lăzărescu.Prezintă: Dan C. Mihăilescu, Laurenţiu Damian, Adrian Şerban

Simpozionul Internaţional de la Făgăraş-Sâmbăta de Sus – „Condamnarea comunismului – între justiție și istorie”


În perioada 30 Iunie – 3 Iulie 2011 a avut loc ediţia a VI-a a simpozionul internaţional de la Făgăraş-Sâmbăta de Sus, anul acesta tema fiind „Condamnarea comunismului – între justiţie şi istorie”.
Evenimentul a fost  organizat de Fundaţia Culturală „Negru Vodă” Făgăraş, Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Asociaţia Culturală „Mozaic” Cluj-Napoca, Mănăstirea „Brâncoveanu” – Sâmbăta de Sus şi se desfăşoară sub înaltul patronaj al Arhiepiscopiei Sibiului şi Mitropoliei Ardealului, Consiliului Judeţean Braşov, Primăriei Municipiului Făgăraş, Consiliului Local al Municipiului Făgăraş.
Pentru cei interesaţi, redau mai jos programul simpozionului:
Joi, 30 Iunie 2011
– Sosirea participanţilor
Cazarea participanţilor la Hotelul Academiei „Brâncoveanu” Sâmbăta de Sus
19.00 Cina –
Vineri, 1 Iulie 2011
8.30 – Micul dejun
Aula Academiei „Brâncoveanu” Sâmbăta de Sus
9.30 – 10.00 Deschiderea oficială a simpozionului Condamnarea comunismului – între justiţie şi istorie
– Cuvânt de salut din partea organizatorilor: Marius Oprea (Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România), Florentin Olteanu, (Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului)
– Cuvânt de salut Octav Bjoza (Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România)
– Cuvânt de salut din partea autorităţilor locale
– Prezentare de carte: Victor Roşca: „Fenomenul Târgşor” – începutul represiunii comuniste, Curtea Veche, 2011
Aula Academiei „Brâncoveanu” Sâmbăta de Sus
REZISTENŢA ANTICOMUNISTĂ: FORME DE ACŢIUNE, PARTICIPANŢI ŞI CONSECINŢE
10.00 – 11.00 Comunicări
Moderatori: Conf. univ. dr. Sorin LAVRIC, Dr. Cosmin BUDEANCĂ
  • Colonel (r) Alexandru MAZILU (Fundaţia Culturală „Negru Vodă”, Făgăraş) – Acţiuni militare organizate şi desfăşurate de Securitate pentru Anihilarea rezistenţei armate a grupării „Ogoranu” în Ţara Făgăraşului
  • Ioan CIUPEA, Florentin OLTEANU (Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului) – Elita intelectuală făgărăşană în anii instalării regimului comunist
  • Dr. Mariana S. ŢĂRANU (Academia de Transporturi, Informatică şi Telecomunicaţii, Republica Moldova) – Activitatea organizaţiei antisovietice „Maidahonda” din Basarabia (1940-1941)
  • Prof. col. Horaţiu MĂNDĂŞESCU (Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti) – Practici de anchetă şi tortură folosite de organele judiciare represive în perioada comunismului
11.00 – 11.15 Pauză
11.15 – 13.00 Comunicări
  • Cercet. Alina URS (Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România) – Rezistenţa din munţi şi agentura informativă (1952-1953)
  • Conf. univ. dr. Sorin LAVRIC (Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucureşti) – Partizanii din Bucovina: Vasile Motrescu şi Gavril Vatamaniuc
·        Ana-Maria RĂDULESCU (Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului) – Preoţii olteni Victor Bârlănescu, Emanoil Berbescu, Ion Matei şi Marcel Turbatu – membri ai Organizaţiei de rezistenţă anticomunistă din com. Rotunda, jud. Romanaţi
·        Cercet. Constantin VASILESCU (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc) –Implicarea clericilor în „Grupul Arsenescu”. Cazul Ieromonahului Pimen Bărbieru
13.30 –  Masa de prânz

15.00 – 17.00 Comunicări

Moderatori: Cercet. dr. Miodrag MILIN, Cercet. dr. Romeo CEMÎRTAN
·        Dr. Denisa BODEANU (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), Dr. Cosmin BUDEANCĂ (Bucureşti) –Aspecte privind mişcarea de rezistenţă armată din România. Organizaţia condusă de maiorul Vasile Duma (1949-1951)
·        Conf. univ. dr. Gabriel MOISA (Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea) – Un destin „sub vremuri”: Gheorghe Poenaru şi închisorile sale (1956-1964)
·        Dr. Andrei MILIN (Muzeul Satului Bănăţean, Timişoara), Cercet. dr. Miodrag MILIN (Institutul de Studii Bănăţene, Filiala Timişoara a Academiei Române) – Biserica Ortodoxă Sârbă din Banat şi comunismul românesc
·        Drd. Claudiu CĂLIN (Episcopia Romano-Catolică de Timişoara) Între munca socială a Bisericii şi acuza de a avea simpatii naziste. Priorisa Dr. Hildegardis Wulff sau destinul unei călugăriţe catolice din Banat (1928-1961)
·        Drd. Sergiu SOICA (Comloşu Mare) – Elite ale Bisericii Greco-Catolice din Banat în rezistenţa anticomunistă
·        Drd. Marius SILVEŞAN (Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti) – Acţiuni de rezistenţă ale Bisericilor Creştine Baptiste din România faţă de constrângerile şi controlul regimului comunist
17.00-17.15 Pauză
17.15 – 19. 15 Comunicări
  • Prof. univ. dr. Ion S. ZAINEA (Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea) – Creaţia literară ca formă de rezistenţă. Cazuri semnalate de cenzură (1966-1971)
·        Cercet. dr. Romeo CEMÎRTAN (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei) – Rezistenţa religioasă din R.S.S.M. din perioada 1945-1962
·        Cercet. MATHE Áron (Casa Terorii, Budapesta, Ungaria) –Rezistenţa şi opoziţia în cea mai fericită cazarmă
·        Prof. univ. dr. Nikolay PRODANOV (Universitatea din Veliko Târnovo, Bulgaria) – Procuratura bulgară şi represiunile politice din ţară la sfârşitul anilor ’40 şi începutul anilor ’50 ai secolului XX
19.30 – Cina


Sâmbătă, 2 Iulie 2011
8.00 – Micul dejun
CONDAMNAREA COMUNISMULUI – ÎNTRE JUSTIŢIE ŞI ISTORIE
9.00 – 11.00 Comunicări
Moderatori: Drd. JÁNOSI Csongor, Comandor conf. univ. dr. Olimpiu Manuel GLODARENCO
·        Victor ROŞCA (Montreal, Canada) – Sindromul culpabilităţii între justiţie şi istorie
·        Dr. Lucia DUSLEAG (Toronto, Canada), Ioan CIUPEA(Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului) –Memorie şi document. Cazul Dr. Stanciu Stroia, Făgăraş
·        Prof. univ. dr. Mihai DRECIN (Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea din Oradea) – Universitarul braşovean Emil Micu între pasiunea pentru istorie şi justiţia comunistă (1952-1963)
·        Cercet. dr. Liliana CONDRATICOVA (Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei) – Condiţia omului de artă din R.S.S. Moldovenească în regimul totalitar din anii 1970-1980
·        Cercet. Manole BRIHUNEŢ (Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău) – Situaţia bisericilor din perioada sovietică (Cazul arhitecturii şi artelor bisericilor din centrul Moldovei)
·                 Cercet. dr. Ion XENOFONTOV (Institutul Militar al Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”, Republica Moldova) – „Gulagul atomic” de la Cernobâl
·        Liana Maria CRISTIAN (Tălmaciu) – Egalitatea, valoare doar pentru lege şi comunism?
11.00 – 11.15 Pauză
11.15 – 13.00 Comunicări
  • Cercet. Dumitru LĂCĂTUŞU (Institutul Român de Istorie Recentă; Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc) – Generalul Gheorghe Avramescu
– Fragmente din filmul de epocă: „Generalul Avramescu în Crimeea” – un film de Paltin Sturdza
·        Elena GHERMAN, Viorel NIŢĂ (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Elie Carafoli în dosarele Securităţii
·        Leontin NEGRU (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Supravegherea din spatele cortinei. Mari actori români şi Securitatea. Dumitru Furdui
·        Drd. JÁNOSI Csongor (Facultatea de Teologie Reformată, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca) – Relaţiile conducerii Bisericii Reformate cu organele statului comunist în anii ’50 şi ’60
·        Comandor conf. univ. dr. Olimpiu Manuel GLODARENCO (Muzeul Marinei Române, Constanţa) – Acţiunile de luptă ale submarinelor româneşti împotriva comunismului sovietic în al doilea război mondial
13.30 –  Masa de prânz
15.00 – 17.00 Comunicări
Moderatori: Dr. Florian BANU, Cercet. dr. Liliana COROBCA
·         Cercet. dr. Liliana COROBCA (Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, Bucureşti) – Viaţa internă a cenzurii comuniste. câteva aspecte
·                  Dr. Liviu ŢĂRANU (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Economie şi stări de spirit la începutul anilor ’80
·         Conf. univ. dr. Ludmila ROTARI (Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti) – Dreptul la demnitate”: Dosarul lui Vasile Vîşcu – Condamnat politic în epoca lui Gorbaciov
·         Conf. univ. dr. Violeta STOYCHEVA, Conf. univ. dr. Lora DONCHEVA (Universitatea din Veliko Târnovo, Bulgaria) –Discursul comunist în cursuri universitare şi manuale contemporane de istorie în Bulgaria
·         Drd. Iuliu CRĂCANĂ (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) – Crimele comunismului între justiţie şi istorie. O lege posibilă
·         Lect. dr. Viorica OLARU CEMÎRTAN (Facultatea de Istorie şi Relaţii Internaţionale, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova) – Comisia Cojocaru – examenul spre democraţie
17.00 – 17.15 Pauză

17.15 – 19.00 Comunicări
·                  Prof. dr. Milen MIHOV, Drd. Fani MAZDRASHKA – (Universitatea din Veliko Tarnovo, Bulgaria) – Condamnarea comunismului în fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei – un triumf al istoriei asupra justiţiei
·         Cercet. drd. SZONJA Stella (Casa Terorii, Budapesta, Ungaria) – Crimele comunismului din anii ’40 favorizate de Aliaţi (Masacrele de la Katyn şi din Voivodina)
·         Magistrat Renato PODBERSIČ (Centrul de Studii pentru Reconciliere Naţională, Ljubljana, Slovenia)- Condamnarea comunismului în Slovenia – o perspectivă istorică
·         Cercet. avocat Boštjan KOLARIČ (Centrul de Studii pentru Reconciliere Naţională, Ljubljana,Slovenia) – Condamnarea crimelor comunismului în Slovenia – perspective juridice
VALORIFICAREA MUZEALĂ A ISTORIEI REGIMURILOR COMUNISTE
·         Luminiţa BANU, Dr. Florian BANU (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii) –Centrul pentru documentare anti-totalitară „Gh. Gheorghiu-Dej” Bârlad
·         Drd. Nicolae VIDENIE (Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti) – Ansamblul memorialistic al anticomuniştilor din România deportaţi în Bărăgan în anii 1951-1964
·         Conf. univ. dr. Anka IGNATOVA, Lect. Iliyana GANCHEVA (Universitatea din Veliko Târnovo, Bulgaria) – Atitudinea muzeelor faţă de socialism în perioada de tranziţie spre democraţie în Bulgaria
19.00 – 19.15 – Concluziile Simpozionului
19.30 – Cina
Duminică, 3 Iulie 2011
8.30 – Plecarea participanţilor
9.00-11.30 Vizită la Fundaţia „Negru Vodă” şi la Cetatea din Făgăraş – Memorialul Rezistenţei Anticomuniste Ţara Făgăraşului.

Filmul „Demascarea” – despre reeducarea din penitenciarul comunist Pitesti, la Buzau


 S-a reluat seria evenimentelor de promovare a proiectului „Fenomenul Piteşti”. Prima oprire pe hartă a fost la Buzău, pe 20 mai, unde filmul „Demascarea” a fost proiectat, în prezenţa regizorului Nicolae Mărgineanu şi a scenaristului Alin Mureşan, în amfiteatrul Colegiului Naţional „B.P. Hasdeu”.
Intrarea este liberă, iar elevii şi ceilalţi participanţi la eveniment au avut posibilitatea să intre în dialog cu realizatorii documentarului.
Organizatori: Fundaţia Corneliu Coposu (filiala Buzău) şi Colegiul Naţional B.P. Hasdeu, Buzău.
Informaţii preluate de pe http://www.fenomenulpitesti.ro/

Istoriografie şi politică în estul şi vestul spaţiului românesc


Semnalez pentru cei interesaţi existenţa pe net în format pdf. a volumului Istoriografie şi politică în estul şi vestul spaţiului românesc (coordonatori: Svetlana Suveică, Ion Eremia, Sergiu Matveev, Sorin Şipoş; cuvânt înainte de Alexandru-Florin Platon), Editura Cartdidact / Editura Universităţii din Oradea, Chişinău / Oradea, 2009.
Volumul are şi câteva studii privitoare la a doua jumătate a secolului XX şi poate fi descărcat de la adresa: http://www.sm4x.narod.ru/Istoriografie_politica_2009.pdf
iar cuprinsul în limbile română şi engleză poate fi consultat mai jos.
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE …………………………………………………7
I. ISTORIOGRAFIE ……………………………………………… 13
Ion Gumenâi • Istoriografia rusă din secolul XIX – începutul secolului XX cu privire la evreii din Rusia şi Basarabia. Unele consideraţii …………………………………………. 13
Sergiu Matveev • Etapele studiilor istorice sovietice postbelice privind problema „formării poporului moldovenesc” …..21
Svetlana Suveică • Politică şi istoriografie în RSS Moldovenească în anii ’60 -’70 ai secolului XX………………….. 26
Sorin Şipoş • Silviu Dragomir şi cercetarea romanităţii nordbalcanice în România perioadei comuniste …………………. 40
Barbu Ştefănescu • Istoria rurală românească şi politica ….64
Andrei Cuşco, Igor Şarov • Identitate, memorie şi discurs istoric în Moldova postsovietică: o abordare critică………….72
Anatol Petrencu • Găgăuzii: aspecte istoriografice ale istoriei şi culturii (Teze)……………………….. 88
II. ISTORIE POLITICĂ ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE ……..93
Florin Sfrengeu • Consideraţii istorico-arheologice privind perioada secolelor VIII-IX în nord-vestul României …. 93
Alexandru Simon • De la porturile Italiei la porturile Ungurului: drumurile valahe ale cruciadei la sfârşitul secolului XV ……….107
Ioan-Aurel Pop, Alexandru Simon • Despre „conspiraţia” pregătită de Maximilian I de Habsburg şi Ştefan al III-lea cel Mare contra regilor Ungariei şi Poloniei, la sfârşitul Secolului al XV-lea ….. 134
Ion Eremia • Mit şi Realitate în relaţiile moldo-ruse din anul 1654 ……………………………………………………………. 153
Mircea Brie • Identitatea etnică în Transilvania (a doua jumătate a secolului XIX – începutul secolului XX). Repere metodologice ….176
Antonio Faur • Referinţe în documente diplomatice franceze cu privire la statutul Transilvaniei de Nord (1945-1947) ……..187
Catalina Iliescu Gheorghiu • Translating for Propaganda Purposes. „Political Hypercorrectness” Under Totalitarism …. 199
Octavian Ţîcu • The Nation-Building and the Soviet Cultural Policies in the Moldovan SSR (1944 -1989) …………………… 215
POSTFAŢĂ …………………………………..227
NOTIŢE DESPRE AUTORI …………..229
CONTENTS
FOREWORD ……………………………………..7
I. HISTORIOGRAPHY ……………………….13
Ion Gumenai • RUSSIAN HISTORIOGRAPHY OF THE 19th – BEGINNING OF THE 20th CENTURY CONCERNING RUSSIAN AND BESSARABIAN JEWS. SEVERAL PERSPECTIVES………………… 13
Sergiu Matveev • STAGES OF SOVIET POST-WAR HISTORICAL STUDIES CONCERNING THE PROBEM OF „FORMATION OF MOLDOVAN PEOPLE”……………………………………………………… 21
Svetlana Suveica • POLITICS AND HISTORIOGRAPHY IN MOLDOVAN SSR DURING THE 1960s – 1970s ………………………26
Sorin Sipos • SILVIU DRAGOMIR AND THE RESEARCH OF NORTH BALKANIC ROMANITY IN ROMANIA DURING THE COMMUNIST ERA ………. 40
Barbu Stefanescu • ROMANIAN RURAL HISTORY AND POLITICS …………………… 64
Andrei Cusco, Igor Sarov • IDENTITY, MEMORY, AND HISTORICAL DISCOURSE IN POST-SOVIET MOLDOVA: A CRITICAL APPROACH ……………… 72
Anatol Petrencu • GAGAUZ: HISTORIOGRAPHIC ASPECTS OF THEIR HISTORY AND CULTURE (THESES) …….. 88
II. POLITICAL HISTORY AND INTERNATIONAL RELATIONS ……. 93
Florin Sfrengeu • HISTORICAL AND ARCHAEOLOGICAL CONSIDERATIONS REGARDING THE 8th AND 9th CENTURY IN NORTHWESTERN ROMANIA…………………………..93
Alexandru Simon • FROM THE ITALIAN HARBORS TO THE HARBORS OF THE HUNGARIAN: THE WALACHIAN ROADS OF THE CRUSADE AT THE END OF THE 15th CENTURY …………………………. 107
Ioan-Aurel Pop, Alexandru Simon • ON MAXIMILIAN I OF HABSBURG’S AND STEPHEN III THE GREAT’S „CONSPIRACY” AGAINST THE KINGS OF HUNGARY AND POLAND AT THE END OF THE 15th CENTURY ……………. 134
Ion Eremia • MYTH AND REALITY IN MOLDOVAN-RUSSIAN RELATIONS OF 1654 ……………………. 153
Mircea Brie • ETHNIC IDENTITY IN TRANSYLVANIA (SECOND HALF OF THE 19th CENTURY-BEGINNING OF THE 20th CENTURY). METHODOLOGICAL BENCHMARKS ………….. 176
Antonio Faur • REFERENCES IN FRENCH DIPLOMATIC REPORTS REGARDING THE STATUS OF NORTHERN TRANSYLVANIA (1945-1947) ……… 187
Catalina Iliescu Gheorghiu • TRANSLATING FOR PROPAGANDA PURPOSES. „POLITICAL HYPERCORRECTNESS” UNDER TOTALITARISM …. 199
Octavian Ticu • THE NATION-BUILDING AND THE SOVIET CULTURAL POLICIES IN THE MOLDOVAN SSR (1944 -1989) ……. 215
AFTERWORD ………………………………….227

NOTES ON THE AUTHORS ………………..229

Sursa: Cosmin Budeancă

Petiţie împotriva Proiectului de lege, PL.x. 27/2010 pentru modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, proiect care vizează restituirea arhivelor confesionale


Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici şi Personalului Contractual din Arhivele Naţionale, precum şi federaţia Arhiviştilor din România, luând notă de avizul favorabil dat, în şedinţa din 8 martie 2011, de către Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor proiectului de lege PL.x. 27/2010 pentru modificarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, protestează şi aduce la cunoştinţa opiniei publice implicaţiile aprobării acestuia. Proiectul modifică art. 19 al Legii 16/1996, adăugând posibilitatea retragerii din proprietatea Statului român (Arhivele Naţionale) a fondurilor documentare „preluate abuziv”, cu invocarea decretelor 153/1950 şi 472/1971. Documentele ar urma să fie reclamate şi preluate de structurile de conducere ale diferitelor culte din România. Primul decret priveşte preluarea registrelor parohiale de născuţi/botezaţi, cununaţi şi morţi, iar al doilea, republicat ca legea 20/1974, a fost chiar legea arhivelor româneşti între 1971-1996.
Prin acest proiect de lege sunt vizate două categorii de documente create de culte:
1. Actele ce dovedesc statutul civil şi religios al persoanei (născuţi/botezaţi, cununaţi, morţi) — prerogativă a statului modern — sunt anterioare anului 1895 (Ardeal) şi 1865/1866 în Regatul României, când s-a introdus sistemul laic de stare civilă. Anterior, statul încredinţase această atribuţie diferitelor culte existente, de obicei mai multe în aceeaşi localitate. Conform proiectului, aceste acte, cu valoare genealogică, istorică, dar şi juridic-practică, păstrate acum unitar la Arhivele Naţionale, pe servicii judeţene şi localităţi componente, după actuala împărţire teritorială, ar urma să fie separate iarăşi pe culte şi distribuite, centralizat, structurilor de conducere ale cultelor (ortodox, greco-catolic, romano-catolic, reformat, evanghelic etc.), în prejudiciul publicului interesat.
2. Documentele istorice ale episcopiilor, protopopiatelor, parohiilor, şcolilor confesionale, instituţii de caritate etc. sunt de mare valoare istorică. Acestea acoperă întregul teritoriu al ţării, cuprind întreaga societate şi adesea au informaţii mai vechi decât cele oferite de arhivele altor instituţii publice sau ale familiilor. Chiar luate în parte fiecare, arhivele marilor culte „istorice” depăşesc interesul îngust de grup şi au semnificaţie publică mult mai amplă, regională şi chiar naţională.
Din perspectiva celor enumerate mai sus considerăm că:
 Proiectul de lege în speţă, ce urmează a fi supus votului în Camera Deputaţilor, cameră decizională, ridică o serie de inconveniente majore şi este de natură a aduce prejudicii grave Statului român, prin instituţia Arhivelor Naţionale, şi tuturor beneficiarilor din ţară şi de peste hotare, prin trecerea unui patrimoniu destinat prin excelenţă uzului public, şi reglementat de o lege specifică, în proprietate privată, sub un regim juridic neclar din punct de vedere arhivistic.
 Proiectul aduce o gravă ştirbire a prerogativelor Statului român şi a responsabilităţii sale privind administrarea patrimoniului cultural-arhivistic al ţării. El nu propune altceva decât să deposedeze Arhivele Naţionale – instituţie profesionistă în domeniu – de o parte foarte importantă a patrimoniului său şi să întemeieze arhive de drept privat pe lângă episcopiile unor instituţii cu un rol social total diferit, instituţii pe care, în parte, le finanţează din buget chiar Statul român! Iniţiatorii legii şi susţinătorii ei, dacă ar fi determinaţi de interesul general şi ar înţelege rostul Arhivelor în societate, ar fi fost de aşteptat să susţină acte legislative de consolidare a instituţiei publice a Arhivelor Naţionale şi nu de debilitare a acesteia şi, implicit, a Statului român în acest domeniu.
 Cu unele excepţii, organizaţiile de culte nu pot să ofere documentelor protecţia, şi publicului cercetător accesul liber, nediscriminatoriu şi asistenţa profesională de care sunt capabile Arhivele Naţionale şi nici mijloacele pe care acesta le poate mobiliza. În această privinţă, opinia cea mai obiectivă o pot avea cercetătorii din universităţi şi institutele academice, cei mai asidui utilizatori ai Arhivelor.
 Punere în discuţie a Decretului 472/1971, considerat „abuziv”, desfiinţează 25 de ani de arhivistică românească şi constituie un precedent funest pentru instituţia Arhivelor Naţionale. Republicat ca Legea nr. 20/1974, acest act a stat la baza constituirii a cel puţin 50% din patrimoniul actual al Arhivelor Naţionale!
 Proiectul legislativ, întemeiat pe principiul democratic ale restituirii proprietăţii, ignoră suveran un fapt esenţial: categoria de bunuri care se cere restituită. Aici nu este vorba de clădiri, terenuri, aur sau valută, ci de bunuri culturale cu valoare identitară pentru comunităţi şi mase mari de oameni, însumate, pentru întreaga naţiune. Arhivele sunt, cum se ştie, element esenţial de identitate pentru o naţiune şi, din acest punct de vedere, Statul nu are voie să cedeze nepermis interesului privat, oricare ar fi acela, fără să se anuleze pe sine.
Doamnelor şi domnilor deputaţi
Ţinând cont de argumentele exprimate mai sus, conducerea Sindicatului şi a Federaţiei arhiviştilor din România vă solicită să nu votaţi acest proiect de lege, ce poate duce la pierderea sau scoaterea din cercetare publică unei părţi semnificative din patrimoniul arhivistic naţional.
Vicepreşedinte al Sindicatului,
Dr. Ioana Grigorie
Preşedinte al FAR

Dr. Bogdan Florin Popovici

Sursa: Cosmin Budeancă

Lansarea proiectului ,,Fenomenul Pitesti”


Vrei să afli mai multe una dintre cele mai inumane acţiuni din istoria recentă a României?

Vino marţi, 15 februarie ora 18 în Aula Magna a Facultăţii de Drept din Bucureşti (B-dul Mihail Kogălniceanu nr. 36-46) unde va avea loc o triplă lansare:

– volumului Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate, Polirom, Iaşi, 2010

– filmul „Demascarea”, regia Nicolae Mărgineanu, scenariul Alin Mureşan

– site-ul Fenomenul Pitesti

Vor lua cuvântul: Ioan Stanomir, Sorin Lavric, Cristian Filip, Nicolae Mărgineanu, Alin Mureşan şi supravieţuitori ai închisorilor comuniste.

Organizatorii evenimentului: Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc; Fundaţia Creştină „Arsenie Boca”; Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti; Editura Polirom; Fundaţia „Sfinţii închisorilor”; fenomenulpitesti.ro cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer.

Sursa: Cosmin Budeancă

Site despre „fenomenul” sau „experiementul” Pitesti – reeducarea prin tortura (1949-1951)


Buna ziua,

Va anuntam cu placere ca www.fenomenulpitesti.ro este activ incepand de astazi! Site-ul este cea mai bogata sursa de informatii on-line, disponibile in mod gratuit pentru toti utilizatorii, despre asa-numitul „fenomen” sau „experiment” Pitesti – reeducarea prin tortura (1949-1951), si contine poze, documente, texte si marturii video in exclusivitate, prezentate in conditii grafice deosebite.

Vizitati site-ul acum si veti gasi si trailerele oficiale ale documentarului „Demascarea” (2010, regia Nicolae Margineanu, scenariul Alin Muresan), un film realizat in coproductie AGER Film-Fundatia Arsenie Boca-Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc-www.fenomenulpitesti.ro, cu sprijinul Konrad Adenauer Stiftung. Filmul va aparea pe piata la inceputul lui ianuarie 2011 si va fi disponibil spre vanzare pe www.fundatiaarsenieboca.ro si in librariile de profil. Detaliile despre lansarea oficiala a filmului vor fi postate pe site.

Cu bine,

Alin Muresan, http://www.fenomenulpitesti.ro

Informație primită prin intermediul prietenului meu Cosmin Budeancă http://cosmin-budeanca.blogspot.com/

Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985) update


Referitor la cartea Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985), despre care am publicat informații aici,   Cosmin Budeancă, cercetător la IICCMER și soțul Denisei Bodeanu (căsătorită Budeancă),  face următoarele precizări:

Abia ieri a aparut si nu cred ca au pus-o deja pe site. Pretul este de 30 RON. La comenzi de 10 sau peste se face discount la 25 RON/exemplar.
Poate face comenzi la adresa: valiorga@yahoo.com.

Cosmin se referă la site-ul Editurii Argonaut din Cluj-Napoca, precum și la condițiile și modalitatea de a comanda această carte care tratează vizita lui Billy Graham în România (1985).

Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985)


Cosmin Budeancă ne anunță pe blogul său apariţia volumului Afacerea „Evanghelistul”. Vizita lui Billy Graham în România (1985), editori Denisa Bodeanu şi Valentin Vasile. Cartea a apărut la Editura Argonaut din Cluj-Napoca sub egida Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi are 354 pagini.

Rezultat al unor ample cercetări întreprinse în arhiva CNSAS, lucrarea prezintă în documente şi imagini turneul întreprins în România comunistă de unul dintre cei mai celebri pastori americani. Ea oferă, pentru prima dată după 1985, mult aşteptatele răspunsuri celor care s-au întrebat cum a reuşit să predice Billy Graham în România şi ce „preţ” a fost nevoit să plătească pentru asta.
Billy Graham este cea mai importantă personalitate a lumii protestante care ne-a vizitat ţara în secolul XX şi căreia, în pofida faptului că România era condusă atunci de un guvern ateu, i s-a permis să susţină predici în zece lăcaşuri de cult: Mănăstirea Vorona din judeţul Botoşani, Catedrala Reformată din Cluj, Catedrala Romano-catolică, Biserica Baptistă nr. 2 din Oradea, Biserica Baptistă „Speranţa” din Arad, Catedrala Ortodoxă din Timişoara, Catedrala Ortodoxă din Sibiu, Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Iosif” din Bucureşti, „Templul Coral” din Bucureşti, Biserica Penticostală „Filadelfia” din Bucureşti. La acestea au asistat aproximativ 150.000 de oameni.
Cele 70 de documente inedite prezente în volum reconstituie integral „Acţiunea Evanghelistul”, reflectând principalele momente ale tratativelor întreprinse de reprezentatul evanghelistului (Alexander Haraszti) cu autorităţile române, prezintă măsurile şi acţiunile întreprinse de Securitate înaintea şi în timpul vizitei, reacţiile mass-mediei internaţionale şi consecinţele vizitei. […]
Cuprinsul cărții:
Nota editorilor………………………………………………………
Listă de abrevieri………………………………………………….
Un evanghelist american în spatele Cortinei de Fier: Vizita lui Billy Graham în România (1985)…………………………………
Lista documentelor……………………………………………….
Documente…………………………………………………………..
Summary……………………………………………………………..
Fotografii…………………………………………………………….
Index de persoane………………………………………………..
Index de localităţi………………………………………………..
Lista documentelor:
1. 1981, mai 26 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” privind discuţiile purtate de Alexander Haraszti, reprezentantul reverendului Billy Graham, cu directorul Sorin Iulian de la Departamentul Cultelor şi cu liderii Bisericii Baptiste din România.
2. 1982, februarie 10 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” privind discuţiile purtate de Alexander Haraszti cu liderii baptiştilor din România.
3. 1982, februarie 16 – Raport informativ întocmit de colonelul Banciu Ioan în urma discuţiilor cu sursa „Apostol” din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.
4. 1982, mai 17 – Notă informativă întocmită de sursa „Apostol” în urma deplasării efectuate la Moscova, unde i-a întâlnit pe Billy Graham şi Alexander Haraszti.
5. 1984, mai 3 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” referitoare la vizita întreprinsă de Alexander Haraszti în România şi discuţiile purtate de acesta cu liderii Bisericii Baptiste şi cu mitropolitul Antonie Plămădeală.
6. 1984, mai 5 – Notă informativă întocmită de sursa „Pastorul” referitoare la discuţiile purtate de Alexander Haraszti la Departamentul Cultelor şi la Ambasada S.U.A. din Bucureşti.
7. 1984, mai 18 – Notă de măsuri privind folosirea cazului „Evanghelistul” în acţiunea „Orizont 84”. […]
Mai multe detalii despre acest volum precum şi lista integrală a documentelor pe blogul lui Cosmin Budeancă:

 

%d blogeri au apreciat asta: