Baptiștii din România: când religia trebuie înțeleasă înainte de a fi urmată
În primul episod din seria de articole dedicată cultelor și credințelor religioase care au pătruns în România,VerticalNews vă spune povestea Bisericii Baptiste, o confesiune ce numără 127.000 de credincioși la noi în țară – potrivit recensământului din anul 2002. Trăsătura cea mai evidentă a acestui cult, ce îl diferențiază de alte confesiuni creștine, este botezul adulților. Botezul copiilor este respins din mai multe motive.Baptiștii susțin că oamenii trebuie să se boteze în cunoștință de cauză, ca urmare a mărturisirii credinței lor în Isus Hristos (copiii nu sunt capabili să își mărturisească această credință). Pe de altă parte, botezul copiilor nu este menționat în Biblie, deși nu ea îl interzice nicăieri. De aici rezultă o altă trăsătură a acestui cult: baptiștii cred în supremația Sfintei Scripturi. Din punctul lor de vedere, pentru ca un aspect să devină practică religiosă, nu este suficient ca el să fie în concordanță cu Biblia. El trebuie să fie menționat explicit în Biblie.
„Nu înțelegeam scopul botezului la adulți dacă aveam deja un botez”
Melania A., o tânără de 24 de ani din Ploiești, a renunțat la credința ortodoxă și s-a botezat într-o biserică baptistă la 20 de ani, când era studentă în anul III de facultate. La acea vreme venea deja cu regularitate la biserica baptistă de mai bine de trei ani, dar nu s-a grăbit să treacă la cultul baptist, deoarece voia să reflecteze îndelung la pasul pe care era urma să îl facă. „Nu înțelegeam scopul botezului la adulți dacă aveam deja un botez”, a povestit ea pentru VerticalNews. Apoi a înțeles că, din perspectiva confesiunii pe care avea să o îmbrățișeze, botezul se putea petrece numai când un om are rațiune pentru a alege în cunoștință de cauză.
La baptiști, botezul nu este o taină, așa cum este considerat la ortodocși sau la catolici. Pentru ei, Duhul Sfânt nu se coboară în momentul scufundării în apă: actul botezului este doar un simbol pentru moartea, îngroparea și învierea lui Hristos și o exprimare publică a credinței în Hristos. „Am înțeles că apa în sine nu este miraculoasă, ci este un simbol pentru ceva ce s-a întâmplat deja între mine și Dumnezeu: cufundarea în Hristos”, explică Melania.
Pentru a deveni membru într-o biserică baptistă, credinciosul trebuie să își mărturisească public credința în Isus Hristos ca Mântuitor, act urmat de botez. Pentru copiii nou-născuţi există un serviciu religios de binecuvântare, diferit de botez.
„Toate femeile aveau batic în cap”
Melania spune că a părăsit Biserica Ortodoxă deoarece voia să învețe ceva din creștinism, dar și pentru comunitatea de credincioși baptiști care este foarte strânsă: „La ortodocși întrebam ceva și mi se răspundea abstract, iar eu aveam nevoie de explicații concrete, ca să înțeleg”.
Când era în clasa a XI-a (avea 17 ani), Melaniei i-a atras atenția o colegă de clasă, membră a Bisericii Creștine după Evanghelie: „Eu o întrebam despre Hristos, pocăință, Biblie. Am întrebat-o deoarece întrebasem și preoți, dar nu-mi dădeau răspunsuri practice și nu înțelegeam”. Colega sa a dus-o la Biserica Creștină după Evanghelie, dar Melaniei nu i-a plăcut. „Erau mai stricți. Toate femeile aveau batic în cap. Și fetele: de la 12-13 ani își puneau batic”. Femeile baptiste nu poartă în timpul serviciului religios decât o bentiță sau o eșarfă.
Melania și-a continuat căutările: „Eu m-am rugat foarte mult pentru că îmi dădeam seama că Dumnezeu mă vrea într-o biserică evanghelică”. Într-o zi, la biserica Creștinilor după Evanghelie a întâlnit o fată care a dus-o la o biserică baptistă, pentru că acolo veniseră în vizită câțiva baptiști americani. Din acel moment s-a dus acolo cu regularitate. Familiei și prietenilor săi li s-a părut ciudată schimbarea deoarece nu înțelegeau care este diferența. Până la urmă, toți au acceptat.
De ce nu se dansează la nunțile baptiste
Comunitatea este foarte închegată, iar 60-70 de membri vin duminică de duminică la biserică, spune ea. „Ai cu cine să vorbești. Când nu reușești la prieteni, în biserică sigur găsești pe cineva. Ne ajutăm între noi, dar dacă este vorba de ceva contrar Bibliei, atunci ești mustrat. Dacă tu greșești, e normal ca acea comunitate să îți spună că ai greșit”. Pentru fapte foarte grave (corupție, crimă), un membru al bisericii este dat afară fără discuții, mai dezvăluie tânăra.
Sunt organizate diferite acțiuni de ajutorare a săracilor, fie baptiști, fie de altă confesiune (spre exemplu, biserica Metanoia a strâns bani pentru ajutorarea sătenilor afectați de inundațiile grave din ultimii ani).
În Biserica Baptistă nu există nicio taină. Împărtășania este numită Cină, dar nu este o taină ca în Biserica Ortodoxă: baptiștii nu cred că pâinea și vinul (sau sucul de struguri fără alcool în unele biserici) se transformă în trupul și sângele lui Hristos. Pentru ei, pâinea și vinul sunt doar simboluri ale trupului lui Isus. Baptiștii nu consumă deloc băuturi alcoolice (exceptând Cina) și nici nu dansează (nici măcar la nunți, deoarece vor să păstreze atmosfera sfântă pe tot parcusul evenimentului; din perspectivă baptistă, dansul duce la mișcări și gesturi indecente).
O întrebare spinoasă: unde ajung pruncii nebotezați după moarte?Credința baptistă își are rădăcinile în Mișcarea separatistă engleză (care includea creștini ce s-au separat de Biserica Anglicană în secolele XVI, XVII, XVIII, nemulțumiți de abuzurile, erorile și lipsa de reformare a acesteia).
În 1606, englezul John Smyth a rupt legăturile cu Biserica Anglicană și a început să organizeze întâlniri cu alți 60-70 de separatiști. Dar persecutarea acestor nonconformiști l-a determinat pe Smyth să plece în exil în Amsterdam, alături de adepții săi. Acolo a fost înființată, în 1609, cea mai veche biserică baptistă din lume, John Smyth fiind pastorul ei.
În același an, Smyth s-a botezat singur, iar apoi i-a botezat și pe ceilalți. Credea cu tărie că doar adulții credincioși se pot boteza, iar actul trebuia realizat ca urmare a unei mărturisiri personale a credinței. Potrivit interpretării sale a Bibliei, copiii care mureau nebotezați nu aveau să fie damnați (în religia catolică, ei ajung într-un spațiu intermediar între rai și iad numit „limbo” („margine” în limba română); Biserica Ortodoxă evită să se pronunțe asupra acestei chestiuni, susținând că soarta copiilor nebotezați e la mila lui Dumnezeu).
Succesorul lui Smyth, Thomas Helwys, i-a călăuzit pe membrii bisericii înapoi în Anglia în1611. Noua practică s-a răspândit rapid în insulele britanice, iar în 1638 Roger Williams a înființat prima congregație baptistă din coloniile nord-americane. La ora actuală, în lume există în jur de 120 de milioane de baptiști, potrivit datelor de care dispune Secretariatul de Stat pentru Culte din România.
Baptiștii, în spațiul românesc de pe vremea Imperiului Otoman
În România, începutul mișcării baptiste este legat de venirea unei familii de imigranți germani în capitala Țării Românești – București – în anul 1856. Veniți din Hamburg pentru afaceri, ei au înființat prima biserică baptistă formată din etnici germani. Noua confesiune a pătruns în actualul spațiu al României și pe o filieră estică: astfel, imigranți baptiști din sudul Ucrainei au ajuns în Dobrogea și au înființat o biserică baptistă în anul 1862 la Cataloi (astăzi un sat al comunei Frecăței din județul Tulcea, la acea vreme parte din Imperiul Otoman). În anul 1870 s-a înființat și Biserica Baptistă din Tulcea.
Însă cultul baptist a prins rădăcinile cele mai adânci în Transilvania, datorită unor misionari germani și maghiari. Prima biserică baptistă de limbă română a fost înființată în anul 1886 în localitatea Cheșa (Bihor). Bisericile baptiste s-au raspândit cu rapiditate în Bihor, în zona Aradului și în zona podișului Someșan. Aceste regiuni sunt și astăzi zonele cu cea mai mare concentrare de baptiști din România.
În 1920, baptiştii din România s-au organizat pe plan naţional în Uniunea Comunităţilor Creştine Baptiste. În prezent, Cultul Creştin Baptist din România – Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România este unul dintre cele 18 culte religioase recunoscute de stat, având aproximativ 1.800 de biserici baptiste deservite de 800 de pastori şi misionari. Personalul duhovnicesc şi de specialitate este pregătit în cadrul şcolilor cultului.
Cultul Creştin Baptist are în România opt licee teologice, două şcoli postliceale şi două instituţii de învăţământ superior unde sunt pregătiți pastorii cultului: Institutul Teologic Baptist din Bucureşti şi Universitatea Emanuel din Oradea. De asemenea, în cadrul Universităţii din Bucureşti funcţionează Facultatea de Teologie Baptistă–Litere şi Asistenţă Socială, iar în cadrul Universităţii din Oradea funcţionează specializarea Teologie Baptistă–Litere. Uniunea Baptistă din România editează periodicul “Creștinul – Azi” – revista oficială a Cultului.
Baptiștii resping moaștele și cultul sfinților
Cei mai mulți baptiști sunt evanghelici ca doctrină, dar apar diferențe de la o congregație la alta deoarece bisericile locale se bucură de autonomie. Printre principiile doctrinale comune se numără:
- credința într-un singur Dumnezeu
- nașterea din Fecioara Maria
- existența miracolelor
- învierea lui Hristos
- mântuire prin credința în Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu și prin mărturisirea acestei credințe
- întoarcerea lui Hristos în glorie pe pământ când morții vor învia, iar Isus îi va judeca pe toți
Totodată, ei afirmă principiile Reformei din secolul al XVI-lea:
- Sola Scriptura – Numai Scriptura
- Sola Fidae – Numai Credinţa
- Sola Gratia – Numai Harul
- Soli Deo Gloria – Numai lui Dumnezeu i se cuvine slava
Potrivit acestor principii, singura autoritate în materie de credinţă şi practică religioasă este atribuită Bibliei, ca fiind inspirată în totalitate de Duhul lui Dumnezeu. Mântuirea se dobândeşte numai prin credinţa în Isus Hristos şi prin harul lui Dumnezeu. Este înlăturat tot ceea ce este considerat ca fiind tradiţie ulterioară secolului I d. Hr.: nu este recunoscut rolul de mijlocitor al sfinților, al Fecioarei Maria, rolul şi autoritatea clerului bisericesc, cinstirea icoanelor, statuilor şi a moaştelor.
Predica și scurta lecție de istorie
Locul central în slujba bisericească îl are predica, iar aceasta are rolul de a mărturisi credința în Isus Hristos, de a explica Scripturile și de a îndruma credincioșii spre o relație personală cu Dumnezeu. Fiecare credincios baptist este îndrumat să studieze zilnic Biblia și să răspândească în lume cuvântul Evangheliei.
Melania a explicat pentru VerticalNews cum se desfășoară un serviciu religios într-o biserică baptistă: duminica, el începe cu o serie de cântece: „Toată lumea cântă și credincioșii pot fi acompaniați de instrumente muzicale: cor, tobe, chitară, orgă, pian – depinde de biserică. După vreo 15 minute se spune o rugăciune. Apoi se citește un psalm din Biblie sau o meditație. Urmează din nou cântece, iar finalul este predica, ce poate dura între 30 și 60 de minute”.
De-a lungul anului, predicile sunt organizate tematic. De pildă, timp de un semestru sau chiar un an, pastorul va citi și vorbi numai despre „Evanghelia lui Luca”. După ce a epuizat-o, se trece la alte texte biblice sau la o temă precum dragostea sau credința. Fiecare verset, după ce este citit de pastor, este comentat din punct de vedere istoric și teologic. Nu este uitată nici partea practică: la sfârșit, oamenii sunt sfătuiți cum să aplice în zilele de astăzi pildele din Scripturi.
Baptiştii sărbătoresc Duminica – ziua învierii Domnului, ca zi de închinare săptămânală, precum şi sărbătorile anuale legate de evenimentele principale ale istoriei mântuirii: Naşterea Mântuitorului, Botezul Domnului, Săptămâna Patimilor, Învierea Domnului, Înălţarea Domnului Isus Hristos şi Pogorârea Duhului Sfânt.
Pastorii baptiști nu primesc bani de la statul român
Principiul libertății religioase și a libertății conștiinței este foarte important în comunitatea baptistă. Din punctul lor de vedere, credința este o chestiune „privată” – între Dumnezeu și individ. Din acest motiv nu este nevoie de medierea preoților sau a sfinților. Mai mult, baptiștii afirmă “preoția tuturor credincioșilor”, numită și „preoția universală”. Prin aceasta, ei consideră că fiecare credincios are din partea lui Dumnezeu o chemare (vocație) de a sluji lui Dumnezeu în cadrul bisericii și a lumii. Totodată, se sugerează că în rândurile lor nu există o distincţie între clerici şi laici. În cadrul bisericilor, pe lângă simplii fraţi şi surori, există pastori, prezbiteri și diaconi. În cadrul cultului baptist nu există o ierarhie: fiecare biserică baptistă este autonomă.
De asemenea, credincioșii afirmă principiul separării bisericii de stat. Prin acest principiu, ei consideră că statul nu trebuie să se amestece în viața bisericilor.
Datorită credinţei în separarea bisericii de stat, baptiştii din Romania nu acceptă subvenţii de la stat pentru salarizarea personalului de cult. Ei cred că este datoria liber consimţită a fiecărui credincios să contribuie la susţinerea spirituală şi materială a bisericii de care aparţine. Astfel, salariile pastorilor sunt plătite de către Biserica Baptistă și nu de către statul român.
CONTROVERSE. Pastor celebru, turnător la SecuritateÎn anul 2007, pastorul baptist Iosif Ton, cunoscut pentru predicile sale difuzate la Europa Liberă înainte de anul 1989, a recunoscut că a colaborat cu Securitatea și că și-a turnat inclusiv frații baptiști înainte de a pleca în Statele Unite ale Americii în anul 1981. Mai exact, în anii 1963-1964, perioadă în care a fost angajat ca ghid pentru turiștii străini care mergeau pe litoral. Și-a turnat și doi cunoscuți baptiști din Cluj care au avut de suferit din cauza lui.
Partajează asta:
ALRC-ul s-a înfiinţat ca să îl apere pe Iosif Ţon?
Nicolae Rădoi, publică pe blogul său un articol în cadrul căruia se acreditează ideea că ALRC(Comitetul Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință) a fost înființat cu scopul de a-l apăra pe Iosif Țon, precum și că persecuțiile membrilor ALRC s-ar fi datorat trădării lui Iosif Țon. Din materialele pe care le-am citit despre ALRC am înțeles faptul că acesta a avut ca model acțiunile lui Paul Goma precum și că un comitet asemănător fusese înființat în anii 70 în Rusia Sovietică. Afirmațiile lui Viorel Vuc trebuiesc coroborate cu documente de arhivă și cu alte mărturii.
Mărturia fratelui Viorel Vuc despre înfiinţarea ALRC-ului (în toamna lui 1977, şi nu în 1975, cum îşi aminteşte acesta) (aici) şi despre evenimentele ulterioare de la Caransebeş din 1978 este extrem de importantă. Un lucru care a ieşit la iveală din această mărturie este faptul că Asociaţia pentru Libertatea Religioasă şi de Conştiinţă (ALRC) a fost iniţiată din dorinţa de a-l asista pe Iosif Ţon în timpul în care era anchetat de Securitate în anul 1977. Iată o parte a dialogului cu Daniel Mitrofan în care Viorel Vuc precizează câteva lucruri:Referitor la înfiinţarea Comitetului ALRC… Cum a pornit iniţiativa? Împreună cu fratele Petrică Cocîrţeu, în anul 1975, pe când ne întorceam de la Turnu Severin,– Prin ce dată? – Cam pe 15 septembrie… Fratele Iosif Ţon, era anchetat, era 75 anul, „n-ar trebui şi noi tinerii să facem o hârtie către guvern, chiar lui Ceausescu, să spunem că şi noi ne solidarizăm cu el?” Toţi am zis: facem, cu orice risc. Ştiam că bine nu ne aştepta.Cei care au decis să formeze organizaţia ALRC au ştiut că se expun primejdiilor mari, inclusiv morţii, dar şi-au asumt aceste riscuri din dorinţa de a-l asista pe Iosif Ţon. Scrisoarea lor Încetaţi prigoana (publicată la Europa Liberă în mai 1978), în care expuneau cazuri concrete de persecuţie a credincioşilor din România, a fost un document care i-a uimit pe securişti şi i-a determinat să oprească pentru o perioadă persecuţiile, inclusiv interogarea lui Iosif Ţon.Câteva luni mai târziu, când membrii ALRC-ului ce erau în comitetul Bisericii Baptiste din Caransebeş au ajuns ţinta atacurilor Securităţii, ar fi fost rândul lui Iosif Ţon să ia apărarea acestora. În loc să îi apere, Iosif Ţon i-a atacat printr-o Scrisoare deschisă publicată în noiembrie 1978 în care apăra acţiunile samavolnice ale conducerii Uniunii Baptiste de la Bucureşti şi ale autorităţilor locale ce acţionau (şi unii şi alţii) la cererea Securităţii. Scrisoarea lui Iosif Ţon, care incrimina pe membrii comitetului ALRC, a dat mâna liberă autorităţilor să condamne la închisoare pe trei din acei vajnici luptători pentru libertate religioasă, luptă de care beneficiase şi Iosif Ţon în primăvare anului 1978.În concluzie, comitetul ALRC se formează din dorinţa de a-l ajuta pe Iosif Ţon în confruntările sale cu Securitatea, acţiune prin care se voia exprimată ideea că tinerii din România sunt alături de acesta şi sunt gata să se sacrifice pentru a asigura altora libertatea religioasă şi de conştiinţă.Iosif Ţon, care fusese apărat de acei tineri idealişti în lupta pentru revendicări în care se angajaseră riscându-şi viaţa, trădează atât pe aceştia, cât şi idealurile lor şi oferă Securităţii scuza să îi condamne la închisoare. În acea instanţă Iosif Ţon s-a dat de partea trădătorilor de la Uniune (devenind el însuşi un trădător), şi de partea Securităţii care în cooperare au pus în închisoare pe fraţii săi. Iosif Ţon a înfăptuit toate acestea fără nici o mustrare de conştiinţă. Să fi fost de vină duhul care spune că l-a primit prin contactul cu carismaticul Ted Kent? (…)Iosif Ţon a întors rău pentru bine. Datorită lui trei membri ai ALRC-ului au ajuns în închisoare (Ionel Prejban, Petre Cocârţeu şi Nicolae Rădoi), unul a fost asasinat (Traian Bogdan) şi alţii au fost capacitaţi să renunţe la o luptă în care s-au trezit trădaţi de cel pe care l-au apărat de furia Securităţii. (…)
Partajează asta:
Iosif Țon predică azi, 24 iulie 2011, la Biserica Baptistă Română din Atlanta
Iosif Țon. Foto Alin Cristea
Iosif Țon va predica azi, 24 iulie 2011, la Biserica Baptistă Română din Atlanta, în cadrul serviciului religios care începe la ora 18.00 (01.00 – Ora României din 25 iulie 2011).
Pentru mai multe detalii
Partajează asta:
Pozitia Romanian Baptist Association fata de Iosif Ton
“…Avand in vedere situația creata de noua orientare teologica a fratelui Iosif Țon, de confuzia creata de predicile și afirmațiile dansului din ultimele șapte luni, propunem tuturor pastorilor și bisericilor din RBA luarea unei poziții comune, prin care sa aparam membrii din bisericile noastre de pericolul alunecarilor doctrinare, in care cu durere, constatam ca traiește fratele Iosif Țon.
– Am regretat decizia pripita și nefondata prin care dansul a parasit in mod rautacios una din bisericile RBA unde era membru, fara sa ne dea șansa sa intervenim pentru clarificarea și aplanarea oricarei neințelegeri.
– Ne exprimam ingrijorarea profunda și dezacordul fața de invațatura teologica nebiblica și periculoasa pe carefratele Iosif Țon o propovăduiește în ultima vreme și sfătuim toate bisericile să evite orice colaborare cu dânsul până la pocăința dânsului și până la revenirea dânsului la Cuvântul lui Dumnezeu și Mărturisirea noastră de credință.
– Ne exprimăm regretul că în toată această perioadă de timp fratele Iosif Țon a refuzat orice fel de stare de vorbă cu noi, preferând să frecventeze alte biserici, unde a răspândit zvonul că ar fi fost exclus din rândul baptiștilor, lucru neconform cu realitatea.
Sperăm că această poziție a noastră îl va determina pe fratele Iosif Țon să se gândească mai serios la situația dânsului și ne rugăm ca Dumnezeu să-l ajute să înțeleagă că drumul pe care se află este nebiblic, periculos și un exemplu negativ pentru întreaga frățietate creștină română. Ne rugăm pentru îndreptarea fratelui Iosif Țon și pentru revenirea dânsului printre noi.
Pănă atunci, nădăjduim că veți vedea în această rezoluție preocuparea noastră pentru păstrarea învățăturii biblice sănătoase, pentru protejarea credincioșilor împotriva strecurării învățăturilor nimicitoare și pentru păstrarea unității și a armoniei în bisericile RBA.
citeste mai departe
Partajează asta:
Ne doare despartirea de Iosif Ton
Expresia “ne doare despărţirea de Ţon”, pe buzele lui Paul Negruţ, avea farmecul unei flori de mătură amplasate graţios în mijlocul unui strat de arpagică proaspătă …
Dionis Bodiu în cadrul articolului Meandrele Congresului
Partajează asta:
Seminar Iosif Ton – Doua Imparatii in conflict – Seminar 1 (din 19)
Articole similare.
Două Împărații în conflict. Seminarii biblice cu prof. dr. Iosif Țon
Partajează asta:
Doua Imparatii in conflict. Seminarii biblice cu prof. dr. Iosif Ton
Doua Împărații în conflict dorește sa conștientizeze credincioșii de faptul ca se alfa într-un război spiritual din momentul în care au trecut de sub împărăția întunericului în cea a lui Dumnezeu. În aceasta lupta, victoria este asigurata de faptul ca Isus Cristos l-a învins pe dușman și ne-a dat noua autoritate asupra împărăției întunericului.
Partajează asta:
Iosif Ton – 55. Ce mai urmeaza
Am parcurs un drum lung de explicare pas cu pas a unui crez biblic care pornește de la învățătura Domnului Isus Cristos.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, miercuri 30 martie 2011 vom pleca spre România, pentru un turneu de aproape două luni. Chiar și în perioada aceasta, cu ajutorul lui Dumnezeu, sper să mai pot scrie unele articole, dar cu siguranță la intervale mai mari de timp. Astăzi vreau să vă spun care sunt subiectele cele mai arzătoare despre care vreau să scriu. Totul va porni de la bazele care au fost deja definite în aceste puncte:
1. Planul lui Dumnezeu este să-și facă fii care seamănă cu Tatăl lor și pe care să-i pună stăpâni și administratori peste întreaga creație.
2. Asemănarea cu Dumnezeu este formulată prin aceste trei țeluri: sfințenie, desăvârșire și asemănare cu Cristos.
3. În școala Domnului Isus, transformarea ucenicilor s-a făcut treptat, existând și falimente totale (Iuda), și înfrângeri dureroase (lepădarea lui Petru) și salturi spectaculare (transformarea lui Ioan din fiul tunetului în apostolul iubirii). Domnul Isus lucrează la transformarea noastră folosind aceleași metode pe care le-a folosit cu ucenicii Săi.
Partajează asta:
Iosif Ton – 54. Schimbarea gandirii noastre
Cei care ați citit cu atenție articolele de până acum ați putut vedea că eu lucrez cu întreaga Biblie. Fac lucrul acesta deoarece ”Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și destoinic pentru orice lucrare bună” (2 Timotei 3:16-17).
Este momentul să formulez aici mai sistematic modul meu de abordare a Scripturii. Punctul meu de plecare este învățătura Domnului Isus din cele patru Evanghelii. Domnul Isus îmi dă cadrul general al concepției mele despre lume și viață. Domnul Isus este atât Fiul lui Dumnezeu din veșnicie, care S-a întrupat și ne-a adus învățătura direct de la Dumnezeu Tatăl, cât și Omul Isus din Nazaret care și-a format gândirea totalmente din cărțile lui Moise (Legea), din prooroci și din Psalmi. Acesta este miracolul Celui care este în același timp Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, cât și Om adevărat din Om adevărat.
Apostolii Pavel, Iacov, Petru, și Ioan au înțeles perfect învățătura Domnului Isus și au continuat-o și au explicat-o pentru primii creștini și pentru toată lumea de atunci încoace. Nu există contradicție între Vechiul Testament și Noul Testament și nu există contradicție între Evanghelii și epistole.
Partajează asta:
Iosif Ton – 53. Gandirea Fiului lui Dumnezeu
În Filipeni capitolul 2, apostolul Pavel ne cheamă să dezvoltăm în noi o gândire ca a lui Isus Cristos, și ne arată că esența acestei gândiri este smerenia care duce la golire de sine și la ascultare de Dumnezeu până la moarte și încă moarte de cruce (Filipeni 2: 5-8).
Am arătat de asemenea că smerenia este o trăsătură fundamentală a Persoanelor din Sfânta Treime, în care fiecare Persoană trăiește pentru ceilalți doi și dă tot ce are celorlalți doi. Una din afirmațiile fundamentale ale acestei serii de articole este că Persoanele din Sfânta Treime ne invită să facem parte din această Familie a lui Dumnezeu. Dar, dacă vrem să fim parte din această Familie, trebuie să avem aceleași trăsături fundamentale care caracterizează Familia. Mai exact, Dumnezeu a hotărât din veșnicie să devenim asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie cel dintâi născut dintre mai mulți frați (Romani 8:29).
Atunci, ce înseamnă să fim după chipul Fiului? În Evanghelia după Ioan, capitolul 5, găsim cea mai detaliată și mai profundă descriere pe care Și-o face Fiul lui Dumnezeu și spre aceasta ne îndreptăm acum atenția. Domnul Isus a vindecat un olog și iudeii au protestat că a făcut lucrul acesta în ziua de sabat. Domnul Isus le spune că El lucrează fiindcă și Tatăl Său lucrează. Această afirmație stârnește un scandal și mai mare fiindcă prin ea afirmă, de fapt, că El este egal cu Dumnezeu. Domnul Isus nu neagă acest lucru, ci le explică în profunzime ce fel de relație există între El și Dumnezeu.
Istorie Evanghelica 