Cultul Penticostal „a scos mexicanii din sărăcie”
Cultul Penticostal a scos mexicanii din sărăcie, susțin Jean-Pierre Bastian, profesor și cercetător la Universitatea din Strasbourg și Ariel Copus, cercetător în domeniul științelor sociale specializat în tineret și religie.
Cei doi profesori au participat la o masă rotundă, organizată la Seminarul Teologic Evanghelic Mexican al Bisericii lui Dumnezeu, care a avut ca temă „Penticostalismul și neo-penticostalimsul în Mexicul de azi,” informează ENInews.
Referindu-se la cartea „Dizidenții, societățile protestante și revoluția din Mexic,” Bastian a indicat existența unei legături între penticostalism și protestantismul istoric și dezvoltarea unei culturi care a răspuns în fața dominației Bisericii Catolice din Mexic.
Bastian a evidențiat că unii dintre protestanții care au participat la revolta din 1910 (împotriva dictatorului Profirio Diaz) doreau atât de mult un Mexic educat încât citeau Biblia și constituția politică (alcătuită în 1917) în același timp.
Profesorul a atras atenția că neo-penticostalismul este un „creștinism al emoției” care creează miracole pe ceea ce numește piața religioasă contemporană. El i-a îndemnat pe creștini să se îndepărteze de religia spectaculoasă și să mizeze mai mult pe „miracolele în acțiune”, răspunzând nevoilor oamenilor din comunitatea care înglobează biserica.
Partajează asta:
Animator Disney renunţă la un salariu cu 5 zerouri pentru Dumnezeu
Davy Liu, fost animator al studiourilor Disney, a renunţat la salariul său cu 5 zerouri şi a decis să îşi petreacă restul vieţii luptând pentru a împlini planul pe care Dumnezeu îl are cu viaţa lui.
„Împlinirea planului lui Dumnezeu este mai importantă decât câştigarea bogăţiilor pământeşti, pentru că în timp ce comorile de pe pământ sunt efemere, comorile adunate în ceruri durează etern”, a declarat Liu într-un interviu acordat publicaţiei The Gospel Herald.
Desenatorul a vorbit despre experienţa sa spirituală şi despre convertirea sa la o credinţă autentică în Dumnezeu. „Când lucram la Disney, undeva în adâncul inimii mele eram întotdeauna nemulţumit. La vremea aceea, mă întrebam: «Cum se face că filmele şi lucrările de artă produse de creştini sunt făcute, adesea, cu bani puţini sau într-o manieră neatrăgătoare?»” Iar concluzia la care a ajuns Liu a fost că „artiştii buni au dăruit lumii ceea ce au ei mai bun”.
Ţelul lui Liu, în perioada în care a lucrat pentru studiourile Disney, a fost să câştige un premiu Oscar, însă, într-o zi a înţeles că dacă din perspectiva unui om premiul Oscar este ceva foarte valoros, din perspectiva lui Dumnezeu singurele lucruri care contează sunt cele care durează veşnic.
Davy Liu a lucrat ca desenator la unele dintre cele renumite producţii Disney, precum Frumoasa şi bestia, Alladin, Regele leu, Mulan. A fost ales de studiourile Disney să lucreze ca desenator încă de la vârsta de 19 ani. De-a lungul timpului, a avut ocazia să lucreze cu George Lucas, realizatorul celebrei saga „Războiul stelelor” şi cu specialişti de la studiourile Warner Bros. La 31 de ani, Liu a renunţat la salariul anual de 150.000 de dolari, a plecat de la studiourile Disney şi a fondat o companie mică, numită Kendu Films.
Dorinţa lui Liu este ca prin Kendu Films să producă filme de animaţie care să reflecte valoarea şi frumuseţea credinţei creştine. De altfel, numele „Kendu” este inspirat din Biblie. Se citeşte la fel ca expresia „can do” (a putea), iar Liu a avut în minte declaraţia apostolului Pavel: „Pot totul în Christos care mă întăreşte” (Filipeni 4:13). Liu doreşte ca, în următorii 12 ani, să realizeze 12 filme de animaţie care să prezinte istorii din Biblie, din perspectiva unor animale.
„Viziunea mea este că măsura finală a succesului filmelor noastre de animaţie nu va sta în cantitatea jucăriilor sau Happy Meal-urilor vândute, ci în faptul că vom inspira şi vom imprima generaţiilor viitoare mai mult curaj, adevăr, onestitate şi integritate”, a spus animatorul.
„Am crezut, odată, că sunt o piatră lipsită de valoare, însă Dumnezeu mi-a arătat că, în ochii Lui, sunt un diamant scânteietor”, a declarat Liu. „Sper să îmi folosesc talentul pentru a-L onora pe Dumnezeu şi pentru a-mi strânge comori în ceruri.”
Partajează asta:
Oprah Winfrey lasă o moștenire spirituală controversată
Oprah Winfrey și-a luat rămas bun de la fanii show-ului ce-i poartă numele. Considerată „unul dintre cei mai influenți lideri spirituali” ai Americii, vedeta lasă o moștenire spirituală controversată și departe de creștinismul tradițional.
După 25 de ani de spectacol de televiziune, realizatoarea Oprah Winfrey și-a luat rămas bun de la milioanele de fani. Ea anunțase încă din noiembrie 2009 faptul că în primăvara lui 2011 va renunța la show-ul care a făcut-o celebră. Pe 24 mai a înregistrat ultima emisiune, iar ultimele cuvinte ale lui Oprah au fost „A lui Dumnezeu să fie slava”. Dincolo de imaginea unui om de televiziune de mare succes, Oprah a atras atenția ca lider spiritual care a îmbrățișat spiritualitatea new-age. Născută și crescută într-o familie de baptiști, Oprah încă se declară creștină dar mărturisește că înțelegerea ei spirituală a evoluat.
Oprah a debutat în televiziune la Chicago, în 1984, cu un show matinal cu titlul „A.M. Chicago”. După numai o lună showul ei era numărul 1 pe piață. Un an mai târziu, emisiunea a fost redenumită „The Oprah Winfrey Show”. Până în 1998 producția a fost una generalistă, abordând problemele de zi cu zi din societatea americană. După anul 1998, când emisiunile ei au adus-o în fața justiției pentru acuze la adresa industriei cărnii de vită, Oprah a recunoscut că ar trebui să urmărească alte probleme ale oamenilor. Ca atare show-ul a fost rebranduit în „Change Your Life TV”. A început să aducă invitați în special din categoria autorilor de cărți de auto-educare. La început, reacțiile publicului au fost negative, acuzând-o că este „prea evanghelică”. Oprah s-a adaptat cererii publicului, s-a delimitat de creștinismul instituționalizat și a criticat instituțiile religioase. În schimb i-a încurajat pe oameni să caute mai departe experiențele spirituale.
În 1994, publicația Vanity Fair scria că „Oprah Winfrey, cu siguranță, are o mai mare influență asupra culturii, decât a oricărui rector de universitate, politician sau lider religios, probabil cu excepția Papei.” În anul 2002, cunoscuta publicație creștină Christianity Today remarca faptul că Oprah, „cu o audiență de 22 de milioane de telespectatori, a devenit unul dintre cei mai influenți lideri spirituali” ai Americii. ” În 2008, Oprah a făcut echipă cu influentul lider spiritual Eckhart Tolle, recomandând cartea acestuia cu titlul „A New Earth” (vezi video). Cartea a avut vânzări record și jumătate de milion de oameni din 100 de țări s-au înscris la seminarul online, realizat pe baza cărții, în care Oprah a făcut apel la „trezirea sinelui”. Pentru Oprah, Tolle „este un profet al vremurilor noastre”.
Știu foarte clar care este rolul și scopul meu în viață”, a mărturisit Oprah lui Piers Morgan la CNN, într-un interviu oferit în luna ianuarie. „Nu e vorba despre mine. Eu sunt mesagerul care aduce mesajul salvării, speranței, iertării, mulțumirii, al evoluării oamenilor la maximul capacității lor. Și eu sunt într-o călătorie personală. Iar drumul meu este acela de a-mi împlini exprimarea ultimă a persoanei mele ca ființă aici pe pământ.”
Washington Post observa că Oprah a folosit un limbaj elegant, non-religios, pentru a vorbi despre spiritualitate. Publicația afirmă că Oprah a ajuns o legendă vie a mișcării „spiritual dar nu religios”, care a adus în sufrageriile orășenilor diverși guru new-age și le-a îndemnat pe fanele ei să îmbrățișeze adevăratele scopuri ale vieții. Washington Post mai nota că Oprah a demonstrat fanilor ei că poți renunța la religie și merge mai departe în călătoria spirituală. Și publicația Huffington Post trece în revistă influența spirituală a lui Oprah Winfrey de-a lungul unui sfert de secol, menționând că Oprah a separat „spiritualitatea” de „religie”.
Kathryn Loften, profesor de studii religioase la Yale și autoarea cărții „Oprah: The Gospel of an Icon”, explică cheia succesului ei. „Ea este – prin rasă, sex și origini – o persoană cu totul în afara stabilimentului tradițional al puterii. Iar asta îi atrage pe oamenii care asociază religia cu o putere care controlează, cu dogme rigide sau o aderare la nivel social. Aceasta este o religie pentru cei care nu vor să fie religioși, dar vor să simtă revelația.” Loften vorbește despre modul în care „imperiul lui Oprah aduce a religie în societatea modernă”, întrucât nu vorbim de o sectă sau un grup de adepți, ci de milioane de telespectatori din 145 de țări unde show-ul a fost difuzat.
Jeremia Wright, fostul ei pastor din anii 80, când Oprah încă mergea la biserica Trinity United Church of Christ din Chicago, acuză faptul că celebritatea și banii au îndepărtat-o de biserica tradițională. „E ușor să dai a zecea parte din bani la biserică dacă ai salariul de câteva sute de dolari. Dar când faci 35 de milioane pe an atunci îi ceri lui Dumnezeu o renegociere a contractului.” Dincolo de aspectele ce țin de viața ca star, pastorul observă și alte dimensiuni: „Multora nu ne mai place cuvântul credință. Preferăm altul mai șic, spiritualitate. Suntem prinși de mentalitatea generată de Oprah.” În cele din urmă pastorul dă nota finală a activității fostei lui enoriașe: „A ajuns să creadă că Dumnezeu e peste tot, că Dumnezeu e în mine, că nu trebuie să mai merg la biserică, că nu trebuie să fac parte din adunarea credincioșilor, că pot să meditez, că pot să gândesc spiritual. Este o Evanghelie străină. Și nu are nimic de-a face cu biserica pe care a întemeiat-o Iisus Christos.”
Sursa: http://www.semneletimpului.ro
Partajează asta:
Rădăcinile creștine, vitale pentru libertatea religioasă
Conceptul și practica libertății religioase constituie „una dintre cele mai mari calități ale Americii”. Însă aceste valori nu pot fi nici apreciate, nici transmise mai departe, fără o înțelegere și o recunoaștere a faptului că ele sunt rezultatul gândirii creștine ale pionierilor americani, a declarat arhiepiscopul de Denver, Charles Chaput, în cadrul unui simpozion ținut la Universitatea Georgetown (SUA).
„Este imposibil să discutăm cu onestitate despre modelul american de libertate religioasă, fără să recunoaștem că acesta este, într-o măsură semnificativă, un produs al gândirii de influență creștină,” a declarat arhiepiscopul, citat de CNS, în cadrul conferinței „Religia în politica și societatea americană: Un model pentru alte țări?”
Arhiepiscopul a precizat că declarațiile sale nu trebuie interpretate ca transmițând că America este „un popor creștin”, sau că întreaga moștenire protestantă a SUA este „bună în mod uniform”. Chaput a detaliat că „individualismul radical (…) foamea calvinistă după succes material ca dovadă a mântuirii” și anti-catolicismul „nativ” sunt efectele „mai puțin fericite” ale acestei moșteniri.
Citândul pe James Madison, Chaput e convins că America este „un refugiu pentru cei persecutați din fiecare națiune și de orice religie,” deși „în prezent, în America, nu ne purtăm ca și cum am respecta această moștenire, sau ca și cum am vrea să o împărtășim.”
Partajează asta:
14-15 mai: Noaptea Europeana a Muzeelor
Zeci de muzee vor putea să fie vizitate gratuit de sâmbătă seara şi până duminică dimineaţa, în întreaga ţară, în cadrul evenimentului „Noaptea muzeelor”. Nu doar muzeele din România vor fi deschise publicului cititor, ci mii de muzee europene.
Participanţii vor avea parte nu doar de expoziţii, ci şi de concerte, filme, animaţii, ateliere pentru copii, spectacole de teatru şi tururi ghidate.
Locuitorii Capitalei vor putea să viziteze pe lângă muzee şi alte instituţii culturale, precum Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” şi Muzeul Bellu, devenit, în 2010, membru al Asociaţiei Cimitirelor Semnificative din Europa.
La evenimentul din acest week-end vor participa 70 de muzee din România.
Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes inițiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi aflat deja la a şaptea ediţie. Evenimentul este patronat şi anul acesta de Secretarul General al Consiliului Europei şi, de asemenea, de UNESCO, care s-a alăturat Nopţii Muzeelor în anul 2009, conform noapteamuzeelor.ro.
Puteţi să consultaţi lista muzeelor pe care le puteţi vizita în Bucureşti aici , iar lista muzeelor care vor fi deschise în noaptea de sâmbătă spre duminică, la nivel naţional, aici .
Partajează asta:
Teoria evoluționistă reminescenta a propagandei ateiste
Teoria evoluţionistă a lui Charles Darwin a fost folosită în fostul URSS, stat ateist, pentru a combate învăţăturile şi concepţiile religioase. Teoria, care oferă o explicaţie privind apariţia vieţii prin evoluţia formelor primare de viaţă şi prin selecţie naturală, domină azi şcolile ruseşti, în ciuda faptului că URSS-ul s-a destrămat în 1991.
Biserica Ortodoxă Rusă a cerut (…) încetarea „monopolului lui Darwin” în şcolile publice, susţinând că prezentarea concepţiile creaţioniste despre originea lumii ar trebui să fie prezentate în paralel cu teoriile evoluţioniste. „Monopolului darwinismului şi ideii false că ştiinţa se opune în general religiei le-a sosit ceasul. Aceste idei ar trebui abandonate în trecut”, a declarat arhiepiscopul Ilarion, şeful departamentului de relaţii externe al Bisericii Ortodoxe.
În România situația este similară cu Rusia prin faptul că în școlile românești se predă doar teoria evoluționistă.opii iau contact pentru prima dată (la materia istorie) cu această teorie în clasa a 5 -a la lecția despre apariția și evoluția omului. Ei se mai întâlnesc cu această teorie la biologie. De la nivelul mediu de învățământ această teorie trece la nivel universitar. În cadrul materiei Preistorie se predă această teorie și se poartă discuții pe marginea ei. Cazul generației mele în cadrul Facultății de Istorie a fost unul oarecum fericit fiindcă profesorul Carol Căpiță, titularul cursului de Preistorie este o persoană inteligentă și deschisă astfel încât orele respective ne-au permis dezbaterea acestei teorii și referiri la teoria creaționistă.
PS: Dacă extindem referirea la spațiul occidental cred că vorbim mai degrabă de o acțiune de secularizare a religiei, care are ca și consecințe predarea ca și materie de învățământ și susținerea de către ,,oamenii de știință” a teoriei evoluționiste, o teorie falsă dealtfel. Trist este faptul că în spațiul occidental elementul religios este marginalizat iar umanismul tinde din ce în ce mai mult să uzurpe locul creștinismului în societatea modernă.
Partajează asta:
Credinţa la adolescenţi, influenţată de relaţii
Atașamentul adolescenţilor faţă de credinţa creştină este influenţat de mediul social în care trăiesc. Părinţii, liderii religioşi, biserica sau comunitatea religioasă din care fac parte adolescenţii, ritualurile şi dogmele sunt factorii principali care influenţează modul în care un adolescent se raportează faţă de religie şi credinţă.
Este concluzia studiului „Seven Anchors of Religious Commitment”. Studiul a fost coordonat de profesorul David Dollahite, de la Birgham Young University. Acesta a preferat să nu facă un studiu în care să îi întrebe pe adolescenţi „cât de des merg la biserică” sau „de câte ori se roagă”, ci un studiu în care să le ofere şansa de a se exprima în mod deschis, notează christianpost.com.
„Relaţiile interumane sunt foarte importante: relaţiile cu părinţii, relaţiile cu liderii bisericii şi relaţiile cu membrii comunităţii religioase din care fac parte”, a precizat Emily Layton, una dintre persoanele care au participat la realizarea studiului. Dumnezeu şi textele religioase sacre sunt, de asemenea, printre factorii consideraţi importanţi de către adolescenţi.
(Foto: avemariapress.com)
Implicarea în activităţile comunităţii religioase, legăturile cu membrii acestei comunităţi şi împlinirea ritualurilor şi a practicilor religioase specifice îi ajută pe adolescenţi să rămână ataşaţi credinţei lor.
Au participat la studiu 80 de adolescenţi şi tineri cu vârste între 10 şi 20 de ani, provenind din rândurile a diferite confesiuni creştine şi din rândul comunităţilor musulmane. Un rezumat al studiului a fost publicat în The Journal of Adolescent Research.
Partajează asta:
Credinţa la români, în cifre
Mulțumitoare sau nu pentru credincioși, cercetarea STISOC arată importanța religiei în societatea românească și raportul ei cu știința. Profilul românului religios a fost identificat în patru caracteristici majore: femeie, cu nivel scăzut de cunoaștere științifică, superstițios și în vârstă.
Prezentat pe 30 iulie (2010), proiectul STISOC a făcut vâlvă în zilele imediat următoare, majoritatea publicațiilor citând raportul și datele acestuia din perspectiva raportării românilor la știință. Proiectul numit Ştiință şi societate. Interese şi percepții ale publicului privind cercetarea ştiințifică şi rezultatele cercetării a fost finanțat de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică din România.
Cercetarea a vizat însă și credințele românilor. Cercetătorii afirmă din introducere faptul că, „pentru a înțelege poziția cunoașterii științifice în reprezentările despre lume ale publicului contemporan, în raport facem referiri şi la opţiuni subiective sau declaraţii privitoare la credințe şi practici religioase, precum și, pe o altă dimensiune, la credințe și atitudini privind superstiții, para-științe și pseudo-științe.”
În ce crezi?
În ceea ce privește investigarea religiozității, accentul s-a pus pe credințele şi pe practicile religioase. Conform cercetării, s-au indicat niveluri de credință şi practică religioasă relativ ridicate în rândul populației României. Un procent de 95% dintre români cred în Dumnezeu şi un procent apropiat (88%) cred în puterea rugăciunii.
Ce e biserica?
Cu privire la biserică, românii percep în mai mică măsură biserica în calitatea ei de corp spiritual şi mai mult ca pe un loc de practicare a religiei; un loc intramundan, mai mult decât o unitate de credință.
Mergi la biserică? Te rogi acasă?
Conform datelor prezentate, 53% dintre români declară că merg la biserică cel puțin o dată pe lună. Autorii studiului compară procentul cu media internațională și afirmă că, în „cifră absolută, poate să pară lipsit de semnificație; privită din perspectiva comparativă internațională, cifra indică, însă, un grad înalt de practică religioasă.” Conform datelor Studiului Valorilor Europene, România este țara ortodoxă cu practica religioasă cea mai crescută. Nivelul practicii religioase în spațiul privat este şi mai ridicat decât cel al frecventării bisericii, 73% dintre români declarând că se roagă cel puțin o dată pe săptămână. În schimb, procentul celor care se roagă zilnic este peste 50% din populație.
Cine e religios?
Au fost identificate patru caracteristici asociate semnificativ cu nivelul de religiozitate. În România, persoanele care au un grad de religiozitate relativ mai ridicat sunt femeile, cei care au mai puține cunoştințe ştiințifice, cei care sunt mai superstițioși şi cei care sunt mai înaintați în vârstă.
Concluzii
Raportul încheie capitolul privitor la credințe și practici religioase afirmând că „în România, religia joacă un rol important în viața cotidiană, reprezentată mai ales sub forma unui sprijin individual în confruntarea cu solicitările vieții cotidiene. Uneori, religia are credibilitate mai mare decât ştiința. Aproape două treimi dintre români cred că Biserica nu greșește niciodată în cele ce spune şi că ne bazăm viața prea mult pe știință şi prea puțin pe credință.” Autorii studiului notează ca „interesant” faptul că nivelul personal de cunoaştere ştiințifică nu influențează semnificativ atitudinea pro-religioasă în confruntările cu știința. „Cu alte cuvinte, îmbunătățirea bagajului de cunoştințe pe care le are individul nu schimbă semnificativ preferința acestuia pentru un model religios asupra lumii”. Autorii afirmă în schimb că „credința religioasă crescută stimulează preferința pentru explicația de tip religios.”
În final, „populația României tinde să acorde, în general, o importanță crescută religiei în explicarea realității înconjurătoare, majoritatea populației susținând existența unor fapte care se află dincolo de capacitatea ştiinței de a explica lucrurile şi afirmând că ar trebui să acordăm o mai mare prioritate credinței în fața ştiinței. În timp ce credința religioasă potențează suportul pentru explicația religioasă asupra lumii, stocul de educație şi de cunoaştere ştiințifică cresc susținerea față de ştiință.”
NB: Deși datele, ca și articolul dealtfel fac referire la anul 2010 consider că situația nu este diferită nici în anul 2011.
Partajează asta:
Cele 6 ipostaze ale creștinului din România
Publicații fără apartenență religioasă au oferit zilele acestea suplimente explicit religioase
. De la publicații sportive și tabloide la ziare quality, acestea au oferit cititorilor cărți pentru copii, filme religioase sau chiar Biblia.
Și revista Historia oferă un conținut editorial de sezon, o analiză a contextului religios românesc care să vină ca un răspuns la întrebarea: „De ce suntem ortodocși?”. Se știe că discursul acesta a fost „mai mult propagandistic, ideologic și încorsetat în clișee, cărora nici măcar nu le cunoaștem originea”, scrie Adevărul. Între cei ce semnează articolele sunt Neagu Djuvara, Răzvan Theodorescu, Radu Preda, Daniel Barbu, Dan Dungaciu.
Deși cifrele arată o majoritate ortodoxă, „datele sunt însă extrem de înşelătoare în privinţa cunoaşterii de fond a sentimentului religios pe care laicul român îl trăieşte şi îl practică”, spune Adevărul. Ca atare, prezintă șase ipostaze sociologice ale religiozității românilor.
1. Prima este aceea a omului religios, credinciosul clasic, care frecventează biserica regulat și are cunoștințele catehetice de bază.
2. A doua categorie e dată de „pelerin”, descris ca „spectatorul fervent şi frecvent al oricăror procesiuni: înfăţişări de icoane, moaşte sau alte «instrumente» eficace religios”.
3. A treia categorie este cea a „credinţei fără apartenenţă”, în care omul crede, dar nu se mai aliniază crezului tradițional al bisericii.
4. „Aparținătorul fără credință” este cel care se consideră parte a bisericii, dar nu prin legături de credință ci prin conexiuni istorice, culturale.
5. În cea de-a cincea postură este „creștinul nepracticant”. El se consideră religios, dar nu manifestă un spirit patriotic față de biserică și nu o frecventează.
6. Ultima categorie este cea a „indiferentului”, care nu se declară ateu, pentru că nici nu îl mai interesează problema. El se declară creștin din inerție, dar este „anesteziat religios”.
Sursa: semneletimpului.ro
Articole similare
De ce suntem ortodocşi?
Razvan Theodorescu: E o enormitate a afirma ca ne-am nascut ortodocşi
De ce religia catolică a cumanilor nu i-a influenţat pe români. Interviu cu Neagu Djuvara
Partajează asta:
O scrisoare oferă detalii despre credinţa lui A. Lincoln
O scrisoare care oferă o perspectivă asupra credinţei în Dumnezeu a fostului preşedinte american Abraham Lincoln, a fost dată publicităţii în ajunul aniversării a 150 de ani de la debutul Războiului Civil.
- Abraham Lincoln (Foto: myclassiclyrics.com)
Scrisoarea a fost scrisă de William Herndon, în 1866. Herndon a fost avocat şi un confident al preşedintelui Lincoln. „Cunosc prea bine religia domnului Lincoln pentru a-mi permite chiar şi o umbră de îndoială; el este sau, cel puţin a fost, un teist şi un raţionalist, negând tot ce este neobişnuit – revelaţia sau inspiraţia supranaturală”, a scris Herndon. El a precizat că preşedintele Lincoln nu credea în nemurirea sufletului, notează huffingtonpost.com.
Scrisoarea a fost necunoscută publicului pentru mult timp, iar administratorii Colecţiei Raab, din Philadelphia, intenţionează să o vândă. Valoarea scrisorii este estimată la 35.000 de dolari.
Religia sau credinţa lui Abraham Lincoln au fost subiecte dezbătute îndelung de istorici, de-a lungul vremii. Lincoln nu a fost niciodată botezat, nu a fost membrul unei biserici anume şi nu obişnuia să vorbească despre credinţa sa.
Abraham Lincoln „credea în Dumnezeu, indiferent cât de dificilă ar putea să fie definirea credinţei” sale, a declarat Nathan Raab, vicepreşedintele Colecţiei Raab.
Sursa: semneletimpului.ro
Istorie Evanghelica 