De ce să studiezi teologia? – Radu Preda
Cunoscutul teolog, actualmente preot, Radu Preda realizează în cadrul unei postări pe pagina sa de Facebook o incursiune interesantă în beneficiile pe care le oferă studierea teologiei.
LA CE BUN SĂ STUDIEZI TEOLOGIA?
Multe Universități din România (dar nu numai) și Facultățile din componența lor își fac, pe drept, reclamă în dorința de a atrage noi studenți. Unele promit să facă din viitorii lor studenți, ca prin minune, lideri. Altele că absolvenții lor vor avea, negreșit, locuri de muncă și salarii de vis. Mai există și categoria acelor „unități de învățământ” care, subtil, sugerează că nu o să ai stres, dar că diploma este asigurată. Oferte, așadar, diferite, de unde ai de ales. Acum, pe mine mă privește o întrebare aparent simplă: la ce bun să studiezi teologia? Evident, mă gândesc la cea ortodoxă, dar poate avea de a face și cu alte confesiuni. Pe scurt:
- Teologia este un univers, nu o materie. De la limbi vechi (greacă, latină și ebraică) la cele moderne, de la istorie la filosofie, de la aspecte dogmatice la cele care țin de ritual, de îmbrăcarea prin gesturi și materialitate a tentativei de dialog cu Dumnezeu, de la chestiuni de drept (civil și canonic) la bioetică și de la implicarea socială la restaurarea icoanelor, acoperișul Teologiei (cu majusculă!) este generos.
- Teologia nu este doar suma unor convingeri, ci nu mai puțin a unor căutări. Exemplul este limpede: de multe ori, în Noul Testament, ucenicii îl întreabă pe Domnul Hristos „ce vrei să spui cu asta”? Așadar, tocmai pentru că ai dubii, căutări și neliniști, teologia poate fi un spațiu al sondării, al pescuirii de răspunsuri în adânc, dincolo de pojghița subțire a conformisului cotidian.
- Teologia nu are de a face doar cu trecutul, ci inclusiv cu prezentul și mai ales cu viitorul. Ea te ajută să te plasezi de o manieră complexă, adică nu simplistă, în timp și pe hartă. Îți oferă capete de intrepretare pentru provocări actuale. Vezi recenta decizie de anulare a fostului statut de muzeu a ex-catedralei bizantine Sfânta Sofia de la Constantinopol/Istanbul.
- Teologia este un medium, o poartă, o invitație. La dialog cu tine însuți, cu ceilalți, cu Dumnezeu. Rugăciunea nu exclude însă curiozitatea, așa cum inteligența nu este completă fără credință. Nu trebuie să renunți la nimic din ceea ce ești, ci doar să te transformi. Până la transfigurare. Adică aidoma sfinților. Nici mai mult și nici mai puțin.
- Teologia este vindecare. De spaime, de îngrijorări obsesive, de nesiguranță, de gama largă, din ce în ce mai largă, a depresiilor omului modern. Oferindu-ți, dacă ești în căutare, un set de achiziții clare, ea te reconfortează. Știi că nu știi (totul), știi că ești muritor (dar nu imediat), știi că ai un orizont de așteptare, că Învierea nu rămâne o metaforă.
- Teologia nu este geloasă. O poți studia alături, după sau înaintea altor domenii. În fapt, aceasta ar fi și formula cea mai bună: să duci teologia în alte științe și pe acestea să le aduci în pridvorul teologic. Un câștig imens. Personal și comunitar.
- Teologia nu este o garanție. Nici pentru că ai avea credință, nici că ai fi om bun. Dar ea poate fi o premiză, un punct de plecare, un sprijin, un reper.
- Teologia nu te sechestrează. Poți să faci orice după aceea, mai puțin să devii slujitor al forțelor întunericului. Adică este compatibilă cu viața post-teologică. Pentru că ea a devenit o prezență în tine, chiar dacă, aparent, tu colinzi alte meleaguri de cunoaștere și pricepere.
- Teologia te poate învăța școala libertății, a iubirii profunde a lui Dumnezeu față de creația lui.
- Desigur, toate acestea sunt posibile dacă mergi unde trebuie. Adică să nu ai neșansa de a întâlni dascăli obtuzi, moace acre și dictatori ai Adevărului. Dar riscul acesta este comun tuturor științelor. Așa că, fără mari promisiuni și amgăgiri, înainte!
Sus să avem inimile!
Părintele Radu
Partajează asta:
„Martin Luther – 500 de ani de reformă profundă a societății” – dezbatere la Biblioteca Națională a României, 28 noiembrie 2017
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează la Biblioteca Națională a României, un loc unde au mai organizat și alte evenimente, o dezbatere privind Reforma protestantă în contextul celebrării a 500 de ani de la momentul declanșării acesteia.
Dezbaterea se anunță una interesantă fiind moderată de către Președintele executiv IICCMER, dl Radu Preda, teolog ortodox.
Consider că prezența Prof. univ. dr. Gabriel Horațiu Decuble, directorului Departamentului de Limbi și Literaturi Germanice din cadrul Universității din București, va da un plus de valoare și probitate academică evenimentului. Aceasta cu atât mai mult cu cât acesta a publicat și lucrări în care sunt tratate aspecte religioase.
Cu această ocazie se poate vedea și expoziția „Moștenirea culturală a Reformei religioase în Transilvania și Europa de Răsărit”.
Iată afișul și anunțul care îl însoțește.
Vă invităm mâine, 28 noiembrie, de la ora 15.00, la Biblioteca Națională a României, la o dezbatere moderată de Președintele executiv IICCMER, dl Radu Preda, la 500 ani de la Reforma lui Martin Luther. Cu această ocazie, puteți vizita și expoziția „Moștenirea culturală a Reformei religioase în Transilvania și Europa de Răsărit”.
Vă așteptăm!
Partajează asta:
Simpozionul Internațional de la Făgăraș – Sâmbăta de Sus: Opoziție și solidaritate în comunism. Ediția a XI – a, 1-4 Septembrie 2016
În perioada 1-4 septembrie 2016 la Academia „Brâncoveanu” Sâmbăta de Sus se desfășoară cea de-a XI-a ediție a Simpozionului Internațional de la Făgăraș – Sâmbăta de Sus. Din cele 11 ediții am participat la 7 (2009-2015) și particip la cea de-a opta (2016).
Simpozionul reuneşte cadre universitare, cercetători şi doctoranzi de la universităţi şi institute de cercetare din ţară şi străinătate şi se va desfăşura pe patru secţiuni:
1. Opoziţie şi solidaritate în comunism
2. Opoziţie şi solidaritate în comunism – Culte religioase
3. Opoziţie şi solidaritate în comunism – Identităţi etnice şi culturale
4. Opoziţie şi solidaritate în comunism – Emigraţia şi exilul
http://www.iiccr.ro/xi-editie-simpozionului-de-la-fagaras-va-avea-loc-intre-1-4-septembrie
Vineri, 2 septembrie 2016, în cadrul secțiunii Culte religioase voi prezenta două comunicări :
16:40 – 17:00 Marius SILVEȘAN, Institutul Teologic Baptist din București, Bogdan Emanuel RĂDUȚ, Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România:Prietenie și solidaritate în apărarea libertății religioase în comunism: Iosif Țon și Silviu Cioată
17:00 – 17:20 Marius SILVEȘAN, Institutul Teologic Baptist din București: Adaptare și tactici de supraviețuire în comunism a credincioșilor baptiști din România
Materialul celei de-a doua comunicări ”Prietenie și solidaritate în apărarea libertății religioase în comunism: Iosif Țon și Silviu Cioată” este realizat împreună cu Bogdan Emanuel Răduţ, istoric în cadrul Uniunii Bisericilor Creștine după Evanghelie din România, si vizeaza relația dintre Iosif Țon și Silviu Cioată urmărind să evidențieze acțiunile individuale și colective în vederea apărării libertății religioase.
*
Lucrările simpozionului vor fi susținute în sălile Academiei „Brâncoveanu” (Sâmbăta de Sus, jud. Brașov). La deschiderea oficială de vineri, 2 septembrie, ora 9.30, vor participa, alături de organizatori și oficialitățile locale, Radu Preda (președintele executiv IICCMER) și Octav Bjoza (președintele AFDPR). Intrarea este liberă.
Organizatorii evenimentului sunt: Fundaţia Culturală „Negru Vodă” Făgăraş, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Muzeul Rezistenţei Anticomuniste Făgăraş, Universitatea Transilvania din Braşov, Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” şi Academia „Brâncoveanu” Sâmbăta de Sus.
Partajează asta:
Maxima zilei – 30 octombrie 2015
Devoalând trecutul, istoria te plasează cel mai bine în prezent şi viitor
Partajează asta:
Maxima zilei – 29 octombrie 2015
Cine studiază istoria comunismului este mai bine pregătit pentru democraţie. Tocmai pentru că totalitarismul reprezintă o caricatură a libertăţii, recompunerea şi trăirea acesteia din urmă nu poate reuşi, într-o societate post-totalitară ca a noastră, decât prin cunoaşterea mecanismelor celui dintâi.
Partajează asta:
Cele 6 ipostaze ale creștinului din România
Publicații fără apartenență religioasă au oferit zilele acestea suplimente explicit religioase
. De la publicații sportive și tabloide la ziare quality, acestea au oferit cititorilor cărți pentru copii, filme religioase sau chiar Biblia.
Și revista Historia oferă un conținut editorial de sezon, o analiză a contextului religios românesc care să vină ca un răspuns la întrebarea: „De ce suntem ortodocși?”. Se știe că discursul acesta a fost „mai mult propagandistic, ideologic și încorsetat în clișee, cărora nici măcar nu le cunoaștem originea”, scrie Adevărul. Între cei ce semnează articolele sunt Neagu Djuvara, Răzvan Theodorescu, Radu Preda, Daniel Barbu, Dan Dungaciu.
Deși cifrele arată o majoritate ortodoxă, „datele sunt însă extrem de înşelătoare în privinţa cunoaşterii de fond a sentimentului religios pe care laicul român îl trăieşte şi îl practică”, spune Adevărul. Ca atare, prezintă șase ipostaze sociologice ale religiozității românilor.
1. Prima este aceea a omului religios, credinciosul clasic, care frecventează biserica regulat și are cunoștințele catehetice de bază.
2. A doua categorie e dată de „pelerin”, descris ca „spectatorul fervent şi frecvent al oricăror procesiuni: înfăţişări de icoane, moaşte sau alte «instrumente» eficace religios”.
3. A treia categorie este cea a „credinţei fără apartenenţă”, în care omul crede, dar nu se mai aliniază crezului tradițional al bisericii.
4. „Aparținătorul fără credință” este cel care se consideră parte a bisericii, dar nu prin legături de credință ci prin conexiuni istorice, culturale.
5. În cea de-a cincea postură este „creștinul nepracticant”. El se consideră religios, dar nu manifestă un spirit patriotic față de biserică și nu o frecventează.
6. Ultima categorie este cea a „indiferentului”, care nu se declară ateu, pentru că nici nu îl mai interesează problema. El se declară creștin din inerție, dar este „anesteziat religios”.
Sursa: semneletimpului.ro
Articole similare
Istorie Evanghelica 